TUDOR ARGHEZI - CUVINTE POTRIVITE-TESTAMENT

Publicat: 29 Aug 2006 00:00

1. Poezia Testament este un text programatic, in care poetul isi expune conceptia artistica.2. Arghezi considera ca orice poet trebuie sa-si asume organic poezia inaintasilor si abia dupa aceea sa creeze ceva nou.3. Temele de inspiratie sunt, dupa parerea lui Arghezi, inepuizabile.4. Mesajul operei artistice este camuflat in simboluri si in imagini care incanta sufletul, fascineaza si modeleaza subtil mentalitatile cititorului. 5. Limbajul artistic trebuie sa se intemeieze pe limba vorbita.TemaTextul liric transpune o viziune artistica noua.ContinutulPoezia Testament este o arta poetica, deoarece aici sunt cuprinse toate ideile esteticii argheziene: conceptia despre poezie si despre misiunea artistului. Sub aspectul continutului artistic, Arghezi sustine urmatoarele idei: arta trebuie sa transmita un crez, o atitudine fata de lume (Dumnezeu de piatra); orice poate deveni poezie, adica sursa de inspiratie este infinita, iar poetul poate transfigura toate aspectele existentei; mesajul operei artistice este camuflat in simboluri si in imagini care incanta sufletul, fascineaza si modeleaza subtil mentalitatile cititorului (Domnita sufera in cartea mea).In ceea ce priveste expresia artistica, poetul propune urmatoarele innoiri: poetizarea limbajului comun prin imbinari sintagmatice insolite (cuvinte potrivite); conservarea caracterului pitoresc si evocativ al cuvantului convertit, prin context, in imagini seducatoare si chiar livresti; mecanismul creatiei functioneaza printr-un act inspirat, dar si prin truda (slova de foc si slova faurita).ComentariulIncepand cu Arghezi poezia noastra se schimba. El este cel care a fugit de pe cruce, asadar un insurgent care refuza atitudinea tragica in poezie si care coboara actul creativ printre preocuparile domestice. Mecanismul desolemnizarii artistice (sub influenta caruia evolueaza intreaga poezie romana, de la el pana la postmoderni sti) este minutios expus in poezia Testament, care deschide volumul de debut al poetului Cuvinte potrivite (1927).Constient de rolul important pe care il are in literatura, Arghezi isi numeste opera o treapta, un moment de rascruce, ale carui radacini se gasesc in epoca romantica (noaptea razvratita): Cartea mea-i, fiule, o treapta. Sensul pe care il ia aici cuvantul carte este lamurit in secventele Asaz-o cu credinta capatai / Ea e hrisovul vostru cel dintai, in care apare clar ideea de carte capitala, care deschide o etapa. Afirmatia nu este emfatica, avand in vedere ca poezia argheziana marcheaza inceputul liricii moderne, prin innoiri fundamentale, primele de la Eminescu, ceea ce ii da dreptul sa-si numeasca opera carte a inceputurilor. Poetul are credinta ca orice artist intemeietor de scoala literara trebuie sa-si asume organic scrierile inaintasilor. La nivelul textului, ideea apare sugerata de imaginea de osuar, pe care a remarcat-o Calinescu: cartea sa este, de fapt, a robilor cu saricele pline / De osemintele varsate-n mine. Si pentru ca isi recunoaste coborarea din romantici, face si precizarea: In sara razvratita care vine / De la strabunii mei pana la tine... Sintagma sara razvratita trimite fara echivoc la poezia romantica ale carei insemne sunt nocturnul si revolta. Asadar, poezia lui Arghezi se ridica pe temelii solide, viziunea generala si mijloacele artistice sunt insa noi. In ceea ce priveste continutul artistic, el reia in replica o idee eminesciana, anume ca poezia trebuie sa aiba substanta (tarana cea grea1), si o completeaza spunand ca aceasta substanta se sprijina pe un crez solid care recladeste intetic toate combustiile si dorintele neimplinite ale inaintasilor: Am luat cenusa mortilor din vatra / Si am facut-o Dumnezeu de piatra.Cat priveste tematica, Arghezi porneste de la ideea ca orice aspect al realitatii poate deveni poezie: Din bube, mucigaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi. Important ramane doar ceea ce transmite scrierea. Or, mesajul unei poezii se intemeiaza pe experienta totala a artistului, dar si pe educatia lui etnica. In textul poetic sunt camuflate, adeseori, sentimente si trairi generale: Durerea noastra surda si amara / O gramadi pe-o singura vioara / Pe care, ascultand-o, a jucat /Stapanul, ca un tap injunghiat. Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte / Si izbaveste-ncet, pedepsitor / Odrasla vie a crimei tuturor./ E-ndreptatirea ramurei obscure,/ Iesita la lumina din padure / Si dand in varf, ca un ciorchin de negi,/ Rodul durerii de vecii intregi. Imaginea stapanului a carui atitudine este dictata de vioara poetului reprezinta o metafora a cititorului, caci in final, Arghezi spune ca literatura este scrisa de rob si citita de domn, clarificand asfel relatia artistului cu lumea. Este vorba aici despre rostul artei de a desfata, de a inalta cititorul la conditia de stapan; dar aceasta desfatare modifica individul, arta strecoara subtil in sufletul receptorului ei sentimente, impresii si, in cele din urma, creeaza atitudini. Imaginea frumoasa si inofensiva a domnitei care leneveste pe canapea ascunde experiente care nu pot fi impartasite fara a lasa urme decisive in subconstientul cititorului, genereaza sugestii care imerseaza lin, dar sigur in mintea lui. Orice act artistic porneste din trairi tragice, caci creatia reprezinta un mod de confruntare a fiintei cu limita, cu destinul si se cladeste pe acumularile indelungi ale unei colectivitati. Atitudinea artistului este determinata direct de educatia etnica, de mentalitatile poporului din care face parte. Rostul poetului este de a sintetiza emotiile lumii sale (Durerea noastra surda si amara / O gramadii pe-o singura vioara), idee formulata si de Ion Barbu aproape in aceeasi termeni: Poetul ridica insumarea de harfe resfirate.... Aceste emotii, chiar cand este vorba despre bucurie, iubire, extaz mistic, izvorasc din aspiratii adanci, prin intermediul carora omul incearca sa-si depaseasca situatia de muritor, iar poezia reaminteste prin forta ei estetica insasi situarea omului in univers si in istorie. De aceea consideram ca imaginea [] ascultand-o, a jucat / Stapanul, ca un tap injunghiat, face aluzie prin chiar semantismul comparatiei la radacinile tragice ale artei, la tragedia antica, in speta. Rod al experientei de veacuri, poezia acumuleaza nemultumirile, neimplinirile ori efectele interdictiilor imprimate in subconstientul unei colectivitati. Arta este un mod de rabufnire si eliberare motivata istoric: Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte / Si izbaveste-ncet, pedepsitor / Odrasla vie a crimei tuturor. Urmarile repetatelor refulari impuse de istorie si de viata se incheaga si urca in lume prin intermediul creatiei, ele devin flori de mucigai metafora prin care Arghezi defineste uratenia realitatii sublimata in arta; aici ideea este sugerata prin comparatia ca un ciorchin de negi, care atenueaza sensul monstruosului (negi) prin imaginea tonica a rodului bogat (ciorchin). Aceasta idee estetica apare si la alti poeti contemporani cu Arghezi. T. S. Eliot spune2 chiar ca raul nu poate fi ascuns: cadavrul celui ucis, ingropat in gradina, va lastari intr-o zi.Arghezi aduce cele mai spectaculoase innoiri in planul expresiei artistice, anuntate in poezia Testament. El poetizeaza limbajul comun (cu-ndemnuri pentru vite) prin combinatii lingvistice noi si socante, definindu-si jocul sintagmatic printr-o formula care da titlul volumului de debut cuvinte potrivite. In poezia Testament anunta succint: Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite.../ Si framantate mii de saptamani / Le-am prefacut in versuri si icoane / Facui din zdrente muguri si coroane. Aceasta va fi preocuparea de capatai a poetului, care nu numai ca anunta cum crede ca pot fi schimbate modalitatile de realizare poetica ci chiar asa si face. De pilda, el asociaza prospetimea fiintei tinere cu netezimea unei corcoduse; comparatia pare neserioasa si chiar vulgara, dar poetul gaseste un context metaforic, prin care pune in valoare sonoritatea cuvantului: Degetele ca viermusii / Pielea-pielea corcodusii (Fatalaul).Framantarea indelungata a cuvintelor, extravaganta imaginilor artistice si ostentatia cu care isi subliniaza inovatiile confera oarecare artificialitate versului arghezian si chiar retorism ingrosat, ceea ce il determina pe Eugen Ionescu sa-l In limba greaca veche, cuvantul tragedie (tragodia) insemna cantecul tapului, deconspirand originile acestei specii in ritualuri arhaice, care presupuneau jertfirea unui tap. Arghezi face insa in mod deliberat un spectacol retoric dintr-un material lingvistic refuzat pana la el: Facui din zdrente muguri si coroane adica podoabe ostentative. Lexemul coroane face trimitere chiar la modelele retorice, la celebrul discurs al lui Demostene, intitulat Coroana, iar prin muguri el defineste metafora revelatoare, cu sensuri de perspectiva, de inflorire. Limbajul dur, argotic, licentios, poetizat prin impletiri neasteptate de vorbe, conserva caracterul evocativ si pitoresc al cuvantului bubos: Veninul strans l-am preschimbat in miere / Pastrand intreaga, dulcea lui putere...Pentru Arghezi, poezia presupune munca (framantarea cuvantului), dar si inspiratie: Slova de foc si slova faurita / Imprecheate-n carte se marita. In finalul poeziei, vorbind despre conditia artistului, el se declara rob in slujba cititorului, vrand astfel sa atraga atentia nu asupra unei conditii umile, ci a rolului subtil pe care il are artistul, acela de a crea mentalitati si de a modela suflete. Prin aceasta poezie, arghezi intemeiaza o noua viziune asupra actului creativ, o estetica a uratului si creeaza o noua treapta in poezia noastra, ceea ce il determina pe Eugen Ionescu sa afirme: recunosc ca T. Arghezi este un insemnat punct magnetic in literatura contemporana.Referinte criticeDupa ce ai lasat din mana volumul de versuri al d-lui T. Arghezi, Cuvinte potrivite, o impresie se ridica deasupra tuturor celorlalte: amestecul de sublim si stangacie, de maret si mizerabil, de perfectie si ratare. Imaginatie aici grandioasa, atingand simbolul sau mirajul, aici delicata si miniaturista, nuantata pana la vecinatatea subtilitatii, epitete viguroase, adanc caracteristice, imagini pline de gandire curata, sugestii insinuante care se strecoara pe furis in suflet si in tot corpul transforma tot ritmul visurilor si-l umple cu muzica de atmosfera, potrivita exact sensului, fara sa-l clarifice complet, caci i-ar imprastia farmecul. Si pe urma numaidecat un fel de silnicie a versului, cautari indelungate si nimerite alaturi, acceptie gresita a sensului unui cuvant, ritmuri chinuite, fortate, cuvinte schimbate fara abilitate ca sa iasa o rima (intre altele, de pilda, desti, in loc de deget). Cateodata lipsa de indemanare expresiva se transforma in neglijenta sau licenta intentionata, voita. Se teoretizeaza astfel intr-o vointa preconceputa ca sa se justifice o insuficienta. Totusi efectul final ne apare puternic, in afara si pe deasupra acestor stangacii si parca tocmai din cauza lor. Din toata productia literara a d-lui Arghezi reiese aceeasi impresie: o mare energie sufleteasca lipsita de facilitatea de exprimare. Un formidabil elan oprit un moment in desfasurarea lui de o neputinta de realizare. (Mihai Ralea Scrieri din trecut, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1958, p. 19)Novator prin material si expresie, d. Arghezi a fost adoptat de toate framantatele incercari de diferentiere ale poeziei postsamanatoriste; modernismul sau consta insa in coeficientul mare al personalitatii; prin teme si atitudinea sentimentala, structura poeziei argheziene e romantica. Muzical in masura in care orice liric implica aceasta calitate, expresia argheziana se foloseste nu de sugestie, ci de imaginea masiva, de o plastica dura sau suava, fuziune din care se naste armonia sa particulara. (Pompiliu Constantinescu Studii si cronici literare, Ed. Albatros, 1974, p. 149)

Trebuie sa citesti

Cum sa castigi bani ca student, fara ca situatia ta scolara sa fie afectata in vreun fel
Cum sa castigi bani ca student, fara ca situatia ta scolara sa fie afectata in vreun fel

Daca esti student, ai ratat la cateva sutimi bursa de studiu, iar banii trimisi de parinti nu iti sunt suficienti, atunci e bine sa iei in serios perspectiva de a-ti suplimenta veniturile. Cu toate acestea, elimina din start posibilitatea de a te angaja pe timp de noapte pentru ca te vei epuiza

Google Cloud Platform - ce este si la ce serveste?
Google Cloud Platform - ce este si la ce serveste?

Stocarea în cloud câștigă popularitate în rândul persoanelor care sunt deschise tehnologiilor moderne. Utilizarea abilă a platformei Google Cloud reprezintă o tendință globală în industria IT. Din păcate, doar câțiva dintre

3 aspecte de luat in considerare cand alegeti noua usa de garaj
3 aspecte de luat in considerare cand alegeti noua usa de garaj

Înainte de a începe să faceți cumpărături pentru o nouă ușă de garaj, aflați ce ar trebui să căutați și să înțelegeți posibilitățile vaste pe care le oferă îmbunătățirea prin

Cum pot fi ajutati copiii care din diverse probleme nu pot invata matematica, utilizand auxiliare scolare?
Cum pot fi ajutati copiii care din diverse probleme nu pot invata matematica, utilizand auxiliare scolare?

Sunt mai multe probleme care pot face ca elevii sa nu poata invata corespunzator matematica, insa auxiliarele scolare sunt o sursa buna de ajutor. In acest articol ne referim la auxiliar matematica clasa 7, insa sfaturile si regulile pot fi aplicate pentru orice alt tip de auxiliar indiferent de

Cum sa te simti ca acasa in camera inchiriata
Cum sa te simti ca acasa in camera inchiriata

A mai ramas putin timp pana cand vei incepe facultatea, iar daca te muti intr-un alt oras, trebuie sa-ti asiguri tot confortul. Camera inchiriata, fie ca se afla intr-un camin sau ca este vorba de o garsoniera, te poate face sa te simti ca acasa. Iata cateva trucuri pentru a nu te simti ca un

Teste Online

XVqyQLlzPdLtmW

2vZDsQ http://www.FyLitCl7Pf7kjQdDUOLQOuaxTXbj5iNG.com

mai multe »