REFERAT DIVERSE: VARIANTE ALE SECVENTELOR DE ANTRENAMENT

Incarcat la data: 27 Mai 2009

Autor: Iulia Andreea

Pret: 50 credite

3.1. Programul de exersare a aptitudinilor Structurata din perspectiva modelului Guilford al creativitatii, activitatea este proiectata pentru stimularea creativitatii prin: - cunoasterea aptitudinilor concurente la rezolvarea creativa a problemelor; - exersarea aptitudinilor specifice creativitatii; - structurarea unor aptitudini creative specifice domeniului de interes al studentilor; - crearea unui climat psihosocial favorabil creatiei; - identificarea dominantei aptitudinale a diferitelor functii ingineresti. Activitatea are un caracter ludic, afectogen, care destinde atmosfera si confera caracter inedit activitatii didactice, in special la studenti. In general este integrat programelor specifice psihologiei creativitatii, dar poate fi folosita si ca secventa asociata activitatilor teoretico-aplicative la "inventica", la debutul orei - pentru asigurarea unui climat favorabil receptiei si disponibilitatii de participare activa a studentilor -, sau la finalul ei - pentru recompensarea si intarirea activitatii depuse. In esenta, "jocurile" sunt adaptari ale unor exercitii clasice pentru aptitudinile respective, la domeniul de specialitate al studentilor. Durata minima a secventei este de 15-20 minute in cadrul fiecarui laborator si se poate prelungi functie de structura de ansamblu a programului prin multiplicarea jocurilor de acelasi fel. in cele ce urmeaza, se prezinta desfasurarea activitatii pe parcursul a sapte intalniri, asa cum sunt realizate in cadrul lucrarilor de laborator aferente disciplinelor "Bazele creativitatii tehnice" si "Inventica", la Facultatea de Electrotehnica din Iasi. Lucrarea nr. 1. Elaborarea unui algoritm Material utilizat: - "Turnul din Hanoi" Desfasurarea - se prezinta studentilor "jocul" Turnul din Hanoi si se enunta problema; - se distribuie pe echipe de 3-4 studenti cate un joc, incurajandu - se cooperarea in rezolvarea lui. Dupa 3-5 minute se atrage atentia asupra diferitelor modalitati de abordare: de la cea "stiintifica" de examinare "de la distanta" a situatiei, la cea "empirica" , prin "incercare si eroare" , de fiecare data existand echipe care sunt deja la 4-5 incercari. Perioada de "familiarizare" cu sarcina este urmata de stimularea competitiei dintre echipe, privind: numarul miscarilor ce au dus la solutie, numarul incercarilor nereusite, timpul necesar rezolvarii. Se insista asupra elaborarii algoritmului, a regulii de succesiune a miscarilor. In finalul exercitiului, se cauta metode mai rapide de elaborare a algoritmului, si, daca nu s-au descoperit, se sugereaza posibilitatea "reducerii" turnului dupa cum urmeaza: la un singur disc - problema se va rezolva dintr-o singura miscare, la doua discuri - problema se va rezolva din trei miscari, la trei discuri - s. a. m. d.; Concluziv, se subliniaza unitatea dintre gandirea convergenta si cea divergenta, accentuandu-se complementaritatea lor si posibilitatile de compensare intre ele in realizarea noului. Se identifica cele doua modalitati care pot duce la acelasi rezultat - noul: calea logic-determinata si cea intuitiva. Lucrarea nr. 2. Exersarea fluiditatii Se realizeaza pe baza unor exercitii creion - hartie, care nu vor necesita deci materiale speciale. Desfasurare: - se defineste fluiditatea si se exemplifica, mentionandu-se totodata "limitele" de performanta din literatura de specialitate si din experienta cu alte grupe de studenti; - se creaza o atmosfera optima activitatii prin cateva propozitii "inspirate" ce trebuie sa faca aluzie la relatia creativitate - inginerie si se comunica, pe rand, jocurile specifice fluiditatii cuvintelor, ideilor, asociatiilor, expresiilor. Pentru antrenarea fluiditatii verbale, se foloseste urmatorul exercitiu: se cere studentilor sa noteze cuvantul "ELECTROTEHNICa" si sa alcatuiasca cit mai multe cuvinte cu sens din literele acestuia. Timpul acordat este de trei minute. Desigur, functie de specialitatea studentilor se pot propune alte cuvinte cu conditia sa fie formate dintr-o diversitate potrivita de litere, printre care cel putin trei vocale diferite. Fluiditatea ideilor este exersata prin urmatoarea sarcina: "Enumerati cit mai multe obiecte care sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie lungi, flexibile si bune conducatoare de electricitate". Fluiditatea asociatiilor se exerseaza cu adjective sugestive pentru domeniul de specialitate al studentilor si adecvate atmosferei, gradului de implicare afectiva si valentelor acesteia, ca de exemplu: "lumina", "scanteie", "energie", "rosu", daca dorim sa inveselim atmosfera; "caldura", "alb", "armonie", daca dorim sa mentinem o atmosfera de destindere si securitate deja instalata; temperarea grupului se obtine prin cuvinte ca "negru", "intuneric", "rece", "soapta". Enuntul jocului suna in felul urmator: "in urmatoarele trei minute notati cat mai multe cuvinte ce va vin in minte la auzul notiunii..." (in locul punctelor se mentioneaza cuvantul - stimul ales). Fluenta expresivitatii se analizeaza prin urmatoarele exercitii: - "Gasiti cat mai multe expresii pentru a reda relatia dintre inginer, creatie si astrologie". - "Formati cat mai multe propozitii alcatuite din patru cuvinte care sa inceapa cu literele: M. U. R. E." - "Gasiti cat mai multe obiecte, fenomene, situatii sau intamplari care pot fi simbolizate prin cerc si baston". Dupa fiecare joc se discuta rezultatele, insistandu-se asupra aspectelor cantitative: Cate raspunsuri s-au dat? Care este cea mai mica performanta? Care este cea mai mare performanta? Cum poate fi explicata diferenta? De obicei, dupa fiecare enunt apar intrebari suplimentare din partea studentilor. La primul joc, de exemplu, cele mai frecvente intrebari sunt urmatoarele: "Putem folosi mai putine litere?", "Trebuie sa folosim toate literele?", "Pot fi reluate literele de mai multe ori decat in cuvantul dat?". Desigur se va evita sa se dea raspunsuri directe mentionand doar ca este corecta orice solutie ce nu contravine enuntului initial. Dupa expirarea timpului afectat jocului (de obicei 3 minute) se discuta intrebarile puse de studenti si se atrage atentia asupra tendintei de a introduce restrictii suplimentare fata de cele reale (ce rezulta din enunt). Lucrarea nr.3. Exersarea flexibilitatii Material utilizat: Cartonas cu figura - stimul (FiguraIV.2) Figura IV.2. Figura - stimul pentru exersarea flexibilitatii Desfasurarea: - se defineste flexibilitate ca aptitudine creativa si ca indicator calitativ al acesteia; - se exemplifica comparativ modalitatea de estimare a fluiditatii si flexibilitatii, pe rezultatele concrete ale unuia din jocurile efectuate la lucrarea anterioara; - se face distinctie intre flexibilitatea spontana (exemplificata prin rezultate la lucrarea anterioara) si cea adaptativa (exercitiul zilei), dupa criteriul produsului de creatie: o noua clasa in cadrul flexibilitatii spontane si o transformare (in terminologia Guilford) in cazul celei adaptative. Pentru exersarea flexibilitatii adaptate se impart cartonasele si se da urmatorul enunt: "Observati cu atentie figura prezentata pe cartonas si urmariti modul de construire a celor sapte patrate din cele 20 de betisoare. Faceti mutatii necesare pentru a obtine o figura alcatuita din sase patrate, cu acelasi numar de betisoare". Timpul de lucru este de maxim 10 minute. In cazul in care s-a gasit cel putin o solutie corecta, se invita autorul sa prezinte demersul mental prin care a ajuns la solutie. Daca sunt mai multe solutii corecte, se solicita descrierea rationamentului fiecarei judecati, in conditiile in care sunt diferite. Cand se intampla sa nu apara solutii corecte in grup, se orienteaza cautarea prin intrebari sau informatii suplimentare minime, care sa atraga atentia asupra numarului laturilor comune din figura sau a dimensiunii patratelor ce se pot construi cu ajutorul betisoarelor (patrate cu latura de unu, doua, trei betisoare). Pentru exersarea flexibilitatii spontane se propune jocul utilizarilor multiple, cerandu-se "Sa se indice cat mai multe posibilitati de utilizare a motorului unei rasnite de cafea" (de exemplu). Studentii au la dispozitie 5 minute pentru raspunsuri. Se identifica categoriile abordate, atragandu-se atentia, dupa caz, asupra eventualelor tendinte de a mentiona obiectele aceleiasi categorii (exp. "pt. actionarea unui uscator de par", "storcator de fructe", "mixer", s.a.) sau a aceleia de a cuprinde toate alternativele intr-o exprimare sintetica, foarte generala (exp. "oriunde este nevoie de a actiona un sistem mecanic"). Lucrarea nr. 4. Exersarea originalitatii Materiale utilizate: un fragment, tiparit, din literatura biografica sau de istorie a unor descoperiri; protocolul lucrarilor anterioare. Desfasurare: - se defineste originalitatea si se mentioneaza cele trei criterii de evaluare a acesteia, dupa care se exemplifica fiecare. Se demonstreaza utilizarea criteriului frecventei si se face apel la rezultatele lucrarilor anterioare; de exemplu, la jocul de flexibilitate spontana, persoana care a avut cea mai scazuta performanta citeste cu voce tare raspunsurile tipice pentru fiecare categorie mentionata si se identifica eventualele raspunsuri similare in grup. Imediat se observa faptul ca, unele raspunsuri sunt unanime, deci vor avea un caracter scazut de originalitate, altele, ca de exemplu cea care recomanda folosirea motorului ca material didactic, apar o singura data; intre extreme, este un mare grad de diversitate a frecventelor. Chiar daca se are in vedere criteriul frecventei, in cazul in care apar asociatii indepartate sau raspunsuri surprinzatoare, acestea nu se trec cu vederea. Astfel, un raspuns ca "facem o rasnita noua" va fi valorizat nu numai functie de singularitatea lui, ci si de cea a caracterului surprinzator prin evidenta lui. Pentru demonstrarea asociatiilor indepartate, se pot folosi tot raspunsuri anterioare, obtinute la jocul de exersare a fluiditatii asociatiilor. Gradul lor de departare se poate aprecia dupa diferenta spatiala, temporala, culturala, categorie semantica. Pentru acelasi criteriu se poate utiliza jocul tip "ce ar fi daca..." . Studentilor li se cere sa se gandeasca la cit mai multe consecinte posibile ale unei situatii ipotetice (de exemplu, daca nu s-ar fi descoperit electricitatea). La un asemenea joc se analizeaza gradul de neconventionalitate, de ciudatenie a raspunsurilor, cele mai putin apreciate fiind cele evidente, bazate pe deductii de gradul I, deci consecinte imediate (exp. "n-ar fi lumina electrica" , "... motoare electrice", "... locomotive electrice", "... tramvaie"). Criteriul raspunsurilor surprinzatoare se va demonstra prin jocul titlurilor. Se impart studentilor cartonase cu textul ales si se cere atribuirea a cat mai multe titluri posibile. Se comunica, benevol, optiunile. Se discuta in grup impresia de originalitate dupa caracterul frapant, masura in care poate fi recunoscuta persoana in raspunsul dat. Sunt valorizate raspunsurile metaforice, umoristice, "inteligente" . Studentii sunt invitati sa-si imagineze si sa prezinte activitati ingineresti in care originalitatea este aptitudine prioritara. Lucrarea nr.5. Exersarea elaborarii Material: Cartonasele cu enunturi de probleme de planificare /programare de tipul: "Sa se elaboreze planul diagnosticarii disfunctiei unui fier de calcat care nu se incalzeste". Desfasurare: - se defineste elaborarea ca aptitudine specifica creativitatii; - se atrage atentia asupra rolului prioritar pe care o are in ingineria de proiectare si nu numai; - se distribuie cartonasul cu problema de rezolvat. Studentii sunt lasati sa lucreze individual timp de 10 minute, dupa care se trece la evaluarea raspunsurilor. Criteriul evaluarii consta in numarul raspunsurilor pertinente. Exigenta pertinentei (aspectul calitativ al elaborarii) impune, pe langa numararea etapelor mentionate si analiza continutului raspunsurilor. Desigur, nu vor fi lasate neintarite elementele de surpriza ale solutiilor propuse, cum ar fi: identificarea "generatiei" de care apartine aparatul - mecanic, electric, electronic. Un asemenea raspuns este semn al depasirii "evidentei" conventionale a situatiei, conventionalitate indusa de repere spatio - temporale formale ("daca suntem in secolul XX si la facultatea de electrotehnica, fierul este electric" ) dovedind si flexibilitatea. In general, nu se insista cu multiplicarea jocurilor de exersare a elaborarii, deoarece planurile de invatamant ale facultatilor tehnice prevad spatii semnificative pentru activitatile de proiectare ce antreneaza aceasta aptitudine. Finalul exercitiului invita studentii sa-si imagineze si sa prezinte activitati ingineresti in care aptitudinea de elaborare este prioritara, amintindu-se si costul, chiar riscul pe care-l reprezinta insuficienta concretizare a acesteia in anumite produse de conceptie, de creatie tehnica. Lucrarea nr.6. Sensibilizarea fata de probleme Materiale: Cartonase cu cate zece serii de numere, fiecare construita dupa alt algoritm, dar in care, aleator, sunt strecurate 5 greseli. Desfasurare: - se defineste sensibilitatea fata de probleme ca aptitudine specifica creativitatii, subliniindu-se rolul ei in faza de initiativa a unor activitati complexe; - se mentioneaza rolul prioritar pe care unii creatologi il atribuie acestei aptitudini, mai ales in creativitatea performanta; - pentru asigurarea unui climat favorabil se mentioneaza unele "sensibilizari" clasice din istoria descoperirilor ca : apa revarsata din baia lui Arhimede, marul cazut pe capul lui Newton, capacul saltat de "oul" uitat la fiert, sau fotografiile innegrite de bucatica de uraniu din acelasi sertar; - se distribuie cartonasele cu serii de numere si se cere identificarea algoritmului dupa care este construita fiecare serie. Dupa 3-5 minute sunt rugati sa mentioneze numarul greselilor pe care le-au gasit in seriile respective. Se explica, ca pentru scopul urmarit, reprezentativ este numarul greselilor identificate, mai putin identificarea algoritmului fiecarei serii. Se reexamineaza cartonasele pana la gasirea greselilor in totalitatea lor (cinci). Complementar sau in locul seriilor de numere pot fi folosite jocuri de sensibilizare cu urmatoarele teme: "Aratati neajunsurile constructive ale unui televizor" sau "Aratati dificultatile functionale ale unui aspirator" etc. In finalul lucrarii, se pregateste tema urmatoare; in acest sens se prezinta studentilor documentul "Fisa postului", aratandu-se rolul pe care-l indeplineste in orientarea comportamentului adaptativ al persoanei in functia profesionala concreta. Se distribuie cate un exemplar (diferit) fiecarui student si sunt rugati ca in urmatoarele doua saptamani sa le studieze, sa-si reprezinte fiecare sarcina prevazuta in documentul respectiv si sa noteze aptitudinile pe care cred ei ca le presupune realizarea lor. Dupa analiza minutioasa a aptitudinilor gasite ca fiind implicate, vor trebui sa faca un efort de ordonare a lor functie de importanta pe care o atribuie fiecareia pentru realizarea performanta a functiei respective. Lucrarea nr. 7. Analiza unor functii ingineresti Materiale: Documentul "Fisa postului" pentru diferite functii ingineresti, ca: "tehnolog de fabricatie", "proiectant", "inginer de calitate" (CTC), "inginer dispecer", "inginer de exploatare (productie)", "sef atelier...", "sef sectie ...", "inginer sef resurse umane", "director" etc. (se apeleaza la documente autentice din domeniul de specialitate). Desfasurare: - studentii sunt rugati sa prezinte colegilor functia analizata, pe baza fisei primite la lucrarea precedenta, aratand principalele sarcini si ierarhia aptitudinilor pe care le presupune; - se atrage atentia asupra diversitatii structurilor aptitudinale ce pot duce la performanta in domeniul ingineriei. Dupa prezentarea fiecarui post, studentii sunt invitati sa-si aleaga functia inginereasca cea mai potrivita intereselor si structurilor aptitudinale proprii. 3.2. Programul de antrenament procesual Urmareste activarea potentialului creativ al studentilor din perspectiva modelului evolutiv al personalitatii creatoare. Se merge pe ideea obtinerii unui spor de cunoastere, teoretica si practica (aspecte didactice) prin constientizarea unor experiente autentice, specifice situatiilor profesionale reale. Activitatea, pe parcursul celor sapte intalniri, are un caracter evident unitar, prin faptul ca se lucreaza la rezolvarea unei singure probleme. Spre deosebire de activitatea de exersare a aptitudinilor unde se folosesc metode individuale de stimulare a creativitatii (chiar daca se desfasoara in grup), antrenamentul procesual se realizeaza cu ajutorul metodelor de grup. in prezentarea desfasurarii se exemplifica utilizarea tehnicii brainstorming, potrivit structurii relativ omogene a grupurilor de studenti; pentru orice alta metoda de creatie in grup, se pot opera adaptarile pe care specificitatea metodologica le presupune. Durata activitatii este de aproximativ o ora, in cadrul fiecarui laborator. Lucrarea nr. 1. Prezentarea activitatii Obiective: - sa cunoasca tehnica brainstorming; - sa creada in eficienta metodei; - sa doreasca s-o incerce; Metode: conversatia; expunerea. Desfasurare: - se prezinta tehnica brainstorming de rezolvare a problemelor in grup: autor, istoric, principii, reguli de desfasurare; - se descriu unele inventii cunoscute realizate pe baza acestei tehnici, cum ar fi: deszapezirea liniilor de inalta tensiune din Alaska, tehnologia obtinerii foitelor metalice cu grosimi de ordinul micronilor, sau altele realizate de grupuri de studenti din anii anteriori de studiu, ca instrumentul de curatat covoare sau instalatia de spalat pahare; - se face cunoscut ca, elaborarea unei cereri de brevet pentru o inventie realizata in timpul semestrului este o alternativa la modalitatile clasice de evaluare a cunostintelor, pentru persoana care formuleaza problema, cea care a enuntat solutia pertinenta si toti membrii grupului care au peste 20% din interventii; - se cere studentilor sa comunice eventualele rezerve fata de o asemenea activitate si dupa discutarea lor sunt rugati sa confirme dorinta de a participa. Studentii care-si mentin rezervele vor lucra independent, pe exercitii individuale prezentate pe cartonase (Ea). In finalul primei secvente studentii sunt rugati sa se gandeasca la probleme tehnice de care s-au lovit in experienta lor, nerezolvate inca, sau la orice alta problema (de imbunatatire, ameliorare, optimizare, modernizare, eficientizare etc.), sa le noteze, deoarece, indiferent de alegere, ele vor intra in fondul de probleme al catedrei. Lucrarea nr. 2. Alegerea problemei Obiective: - sa-si cunoasca reciproc preocuparile in domeniul tehnic; - sa-si formeze deprinderi de prezentare, argumentare si definire a unei probleme noi; - sa dobandeasca experienta luarii unei decizii in grup, privind probleme profesionale. Metode: conversatia; experimentul. Desfasurare: - studentii sunt preveniti ca fiecare va trebui sa-si prezinte problema la care s-a gandit in asa fel incat sa para de mare interes, cea mai atractiva si cea mai plauzibil a fi "usor" de rezolvat pentru majoritatea colegilor, bineinteles in conditii de fair-play; - sunt invitati sa ia cuvantul, avand la dispozitie maximum trei minute, pentru prezentarea problemei. Dupa cunoasterea propunerilor se cer optiunile, argumentarile, aderarile la una sau alta dintre problemele prezentate, pana cand majoritatea grupului alege acelasi subiect. Studentul caruia ii apartine paternitatea problemei este rugat ca, pentru intalnirea urmatoare, sa pregateasca o prezentare sumara, aratand locul ei in ansamblul problematicii domeniului, preocupari sau rezultate apropiate, incercari nereusite, gradul de actualitate a problemei, piedici, perspective s.a. Lucrarea nr. 3. Elaborarea solutiilor Obiective: - sa exerseze modalitatea de inserare a propriilor idei in fluxul comunicational al grupului; - sa-si amane cu usurinta tendintele de evaluare critica si autocenzurare. Metoda: experimentul. Desfasurare: - se asigura participantilor distribuirea in spatiu adecvata structurarii rapide a unei retele comunicationale primare; - se respecta prescriptiile sedintelor de brainstorming (generarea ideilor). Lucrarea nr. 4. Elaborarea solutiilor Lucrarea reprezinta continuarea celei anterioare, urmarind aceleasi obiective prin metode similare. Desfasurare: - cadrul didactic conducator al lucrarii va prezenta sinteza solutiilor elaborate la intalnirea anterioara; - se apreciaza productivitatea intalnirii si se mentioneaza convingerea depasirii performantei anterioare, incurajand grupul si stimuland participarea activa; - se reia comunicarea alternativelor de solutii, asociatii la variante anterior exprimate sau altele, aparent cu totul noi. Lucrarea nr. 5. Alegerea solutiilor Obiective: - sa cunoasca varietatea criteriilor posibile de alegere a unei solutii; - sa-si asume responsabilitatea alegerii unui criteriu sau a combinarii mai multora; Metode: conversatie; experiment. Desfasurare: - se comunica studentilor ca fostul grup de elaborare a ideilor devine grup de "cenzori", de evaluatori ai propriilor alternative de solutii (artificiu didactic). Vor trebui sa se transpuna deci in rolul specialistului cu experienta si responsabilitate concreta, care sa aleaga cea mai buna solutie din multitudinea celor propuse. Se pune la dispozitia studentilor lista cu toate ideile enuntate si se incurajeaza analiza lor in grup (avantaje, dezavantaje, riscuri). Se va atrage atentia asupra criteriilor functie de care pot fi alese solutiile, dupa care vor fi invitati sa isi exprime parerea fata de prioritatea lor. in cazul in care sunt mentionate prioritati diferite, si in majoritatea grupurilor asa se intampla deoarece unuia i se pare ca cea mai "productiva" este mai buna, altuia ca cea mai "progresista" (moderna), altul opteaza pentru "minimum de investitie", economicitate, "eleganta", "design" s.a. Se lasa se antreneze bine in aceste dezbateri, dar imediat dupa primele semne de "renuntari", conducatorul lucrarii va invita participantii ca, individual sau pe echipe, sa aleaga solutia cea mai potrivita criteriului (criteriilor combinate) pe care-l considera a fi prioritar. Studentii sunt invitati ca pentru intalnirea urmatoare sa schiteze proiectul viitoarei inventii. Lucrarea nr. 6. Prezentarea inventiei Obiective: - sa elaboreze un proiect cu grad ridicat de noutate; - sa prezinte un produs al propriei activitati de conceptie; - sa cunoasca propria performanta in raport cu performantele celorlalti. Metode: experiment; conversatie. Desfasurare: - fiecare autor sau reprezentant al grupului de autori este invitat sa-si prezinte proiectul; participantii sunt incurajati in a comenta solutiile si modul de prezentare. Timpul acordat fiecarei prezentari este variabil, impus de un criteriu arbitrar, anume numarul proiectelor de prezentat in formatia respectiva de studiu. Numarul maxim de alternative in grupurile cu care s-a lucrat pana in prezent a fost de 5 solutii diferite la o tema: "Sistem de actionare pentru jucarii" (trei au ramas in faza de proiect, iar pentru doua s-a cerut brevetarea). Dupa prezentarea fiecarei solutii, studentii sunt invitati sa elaboreze cererea de brevetare a inventiei, dupa standardul si normele studiate la activitatile teoretico-aplicative (curs) si sa o depuna la serviciul specializat al institutiei. Se precizeaza ca acest serviciu elibereaza o adeverinta cu data depunerii, moment din care autorul isi poate aroga paternitatea inventiei. Lucrarea nr. 7. Evaluarea activitatii Obiective: - sa cunoasca valoarea propriei performante dupa criteriul produsului de creatie, semn al activarii potentialului creativ. Metode: analiza produselor activitatii. Desfasurare: - se inregistreaza adeverintele ce confirma acceptarea cererilor de brevet de catre serviciul specializat al universitatii; - autorii acestor cereri, individuale sau in echipa, vor primi note maxime, criteriul fiind valabil si suficient pentru acoperirea cerintelor disciplinei; - se analizeaza sursa ideii ce a stat la baza fiecarei solutii si in cazul in care persoana nu se afla printre autori, primeste nota maxima numai pentru activitatea de laborator, ceea ce reprezinta 50% din nota finala. Aceeasi valoare are si nota obtinuta de initiatorul temei si toti cei care au peste 20% din totalul interventiilor pertinente (daca nu figureaza printre autorii de brevete). 3.3. Programul de antrenament prin diversificare sistemica Programul acestei activitati s-a elaborat din perspectiva abordarii sistemice a produsului activitatii de creatie tehnica, inventia. Specificul acestei metode de antrenare consta in caracterul relativ organizat al cautarii posibilitatilor de innoire prin redefinirea caracteristicilor generale ale unui sistem tehnic cunoscut. Demersul intelectual are in vedere, intr-o prima etapa, transformarea concretului in abstract (un intrerupator, o priza devine un sistem), urmeaza analiza sistemica a acestuia - descrierea lui dupa caracteristicile generale ale sistemelor - trasformarea lui dupa una sau mai multe caracteristici, in sfarsit, concretizarea modificarilor intr-un nou sistem, mai mult sau mai putin deosebit de cel de la care s-a pornit. Lucrarea nr.1 "Caracterizarea generala a sistemelor" Obiectiv: - recunoasterea de catre studenti a calitatii de sistem in obiectele concrete, simple, banale. Se impune justificarea acestei optiuni prin faptul ca s-a constatat in repetate ocazii dificultatea pe care o au studentii atunci cand trebuie sa dea exemple de sisteme; totdeauna se gandesc la lucruri foarte sofisticate, la continuturi simbolice in general. Cauza fenomenului se poate atribui nivelului mult prea abstract la care se studiaza teoria sistemelor in universitatile tehnice ceea ce ingreuneaza concretizarea si generalizarea cunostintelor pe toate nivelurile de structurare a realului, de la stiintific la empiric, de la sistemul matematic la cel obiectual. Metode: demonstratia; tehnica inducerii schimbarii de rol: studentul explica, profesorul (psiholog) invata. Desfasurare: - se propune definirea descriptiva si logica a sistemelor; - se identifica caracteristicile generale - cu exemplificari; - se reactualizeaza proprietatile sistemelor - cu exemplificari. in lansarea temei se sugereaza o analogie "socanta" intre un sistem abstract si altul concret, unul natural - complex, altul artificial - simplu; exemplu: "... eu inteleg sa se atribuie statutul de sistem elementelor participante la realizarea unei functii vitale ca ..., dar sa consider ca un resou sau o priza pot fi descrise prin aceleasi caracteristici si proprietati, mi-e mai greu (nu imposibil)". Moderatorul continua cu inducerea unor tensiuni cognitive, pana cand se constata implicarea optima a studentilor, cognitiva si afectiva, semnalizata prin participarea activa a fiecarui student la conversatie si de identificarea categoriilor de "sistem natural - artificial" si "sistem abstract - concret". in etapa urmatoare se procedeaza la constientizarea si exersarea relativitatii pozitiilor de ansamblu - element, cu exemplificari din categoriile de sisteme amintite. Pentru asigurarea unei viziuni integrale asupra sistemelor se incearca elaborarea unor ierarhii sistemice din categoriile amintite. Discutiile finale vizeaza precizarea caracteristicilor generale ale sistemelor: structura, scopul (finalitatea) intrarile, iesirile, functiile; precizarea functiilor generale si ale celor operationale care asigura transformarea marimilor de intrare in marimi de iesire; definirea proprietatilor de echilibru, stabilitate, adaptabilitate, fiabilitate (I. Moraru. Gh. Iosif, 1976). Lucrarea nr. 2. Diversificarea sistemelor dupa "tehnica intrarilor si iesirilor" Obiectiv: - fixarea caracteristicilor generale ale sistemelor cu accentuarea particularitatii marimilor de intrare si iesire; - initierea studentilor in tehnica diversificarii sistemice in raport cu marimile de intrare si iesire. Metode: analiza sistemica; tehnica valorizarii grupului (socio- profesional) de aspiratie (referinta) a persoanei. Desfasurare: - se precizeaza natura marimilor de intrare si de iesire ale unui sistem in functiune: obiectiva: substantiala, energetica sau informationale; subiectiva: cognitiva (informationala si metodologica) si afectiva; - se precizeaza obiectul lucrarii: obtinerea unor sisteme categorial diferite prin schimbari aduse intrarilor si / sau iesirilor; - se da un exemplu de asemenea demers intr-o prezentare atractiva; - se solicita ajutorul in elaborarea unui sistem prin analogie; - se precizeaza efectul demersului: obtinerea unor sisteme categorial diferite; - se atrage atentia asupra necesitatii asigurarii proprietatilor generale ale sistemelor nou obtinute. Exemple: Se propune analiza sistemica a unui aparat electric de uz casnic: mixerul. Se insista asupra specificitatii "iesirilor" in raport cu cea a "intrarilor": introducerea unor substante diferite duce la "produse" diferite; actionarea cu diferite forme de energie duce la "efecte" diferite: de randament, eficienta, calitate. Se apreciaza rolul categoriei socio-profesionale a inginerilor in general, a electrotehnistilor in special, in mijlocirea acestor facilitati. Exercitiu: in analogie se solicita studentilor ajutorul in adaptarea clasicului zdrobitor (manual) intr-unul actionat electric, marindu-se exigentele treptat: "s-ar putea elabora un ansamblu electromecanic pentru intregul proces de prelucrare a strugurilor, adica zdrobit si stors", urmat de " ar fi posibila conceperea acestui sistem chiar cu utilizari multiple?... pe tot parcursul anului?...eventual pentru prepararea unor furaje vegetale in restul anului?...". Lucrarea nr. 3. "innoirea sistemului prin schimbarea componentelor (elementelor) " Obiective: - cunoasterea notiunii de structura; - initierea studentilor in tehnica diversificarii sistemului in raport cu functia generala a elementelor componente. Metoda: analiza sistemica; conversatie; tehnica provocarii cognitive. Desfasurare: - se defineste notiunea de structura prin: componente, caracteristicile fizice sau chimice si organizarea elementelor; - se precizeaza obiectul lucrarii: inlocuirea unui element cu o anumita functie cu un alt element avand functie diferita; - se propune analiza unui sistem concret din domeniul de specialitate al studentilor - bineinteles la nivelul "modest" de competenta in materie a psihologului (valorizeaza studentul si-l provoaca la implicare); - se cere ajutorul studentilor in perfectionarea sistemului nou; - se solicita studentilor aplicarea metodei pe un alt sistem, propus de ei; - se prezinta si se discuta 1-2 lucrari reprezentative; - se precizeaza efectul metodei: obtinerea unor sisteme categorial diferite. Exemplu: Se analizeaza sistemul "sonerie"; in acest scop se reprezinta schema in simbolizarea figurala, familiara studentilor. Se precizeaza elementele componente ale sistemului, se identifica cel reprezentativ, soneria - deoarece functia ei realizeaza efectiv scopul sistemului -, si se defineste ansamblul ca "sistem sonor de semnalizare". Se sugereaza ideea inlocuirii soneriei cu elemente ce se adreseaza altor analizatori: vizual, olfactiv, kinestezic s.a.; se exemplifica: "eu inlocuiesc soneria cu un bec si obtin un ... sistem luminos de semnalizare; astfel rezolv problema "soneriilor" pentru deficienti acustici sau pentru familiile cu copii mici care sunt deranjati de zgomote". Exercitiu: "Rezolvati problemele semnalizarii surzilor pe timpul noptii, cand acestia dorm". Se prezinta si se discuta una, doua incercari ale studentilor. Problemele posibile: Elaborarea unui sistem de semnalizare care se adreseaza altor analizatori si identificarea oportunitatii lor. Lucrarea nr. 4 " Diversificarea sistemelor prin schimbarea caracteristicilor fizice ale elementelor" Obiective: - fixarea caracteristicilor generale ale sistemelor si cunoasterea caracteristicilor fizice ale elementelor componente; - initierea studentilor in tehnica diversificarii sistemului in raport cu caracteristicile fizice ale elementelor componente. Metode: conversatia; analiza sistemica; tehnica proiectarii in rolul de perspectiva. Desfasurare: Se reactualizeaza principalele caracteristici fizice si chimice prin care se descriu elementele unui sistem tehnic (artificial): forma, marime, (dimensiuni, intensitati, puteri,) culoare, natura materialelor etc. Se precizeaza obiectul lucrarii: inlocuirea unor elemente cu altele care au functie generala similara, dar caracteristici fizice diferite. Se propune analiza unei instalatii concrete din domeniul de specialitate al studentilor - in aceeasi atmosfera ca si in lucrarea anterioara - si inlocuirea unui element cu altul din aceeasi categorie, dar cu caracteristici diferite. Se cere ajutorul studentilor in perfectionarea sistemului obtinut; Se discuta cateva lucrari reprezentative si se precizeaza, de fiecare data, efectul procedurii: obtinerea unei varietati mari de modalitati de realizare ale aceluiasi sistem. Exemplu: - Se analizeaza sistemul " ornament electric pentru pomul de craciun". - Se precizeaza sistemele cunoscute: a) instalatii de beculete legate in serie, cu: - beculete protejate, de forme diferite (globuri, lanterne, lumanari, ciupercute, etc.); "am putea imagina chiar diferite forme de beculete?"; sau beculete de diferite culori - "ne putem imagina instalatii de aceeasi culoare dar becuri de intensitati diferite?". b) instalatii formate din serii paralele de corpuri de iluminat, multicolore - "ne putem imagina serii de aceeasi culoare in cadrul ansamblului? Dar serii de intensitati diferite? Dar serii inegale ca marime sau numar de becuri?". Exercitiu: Se cere studentilor ajutorul in proiectarea unei instalatii interesante pentru pomul de craciun care va ornamenta centrul orasului de sarbatori. Se prezinta si se discuta cateva lucrari. Probleme, oportunitati: Se propune pregatirea unei "lovituri de piata" date de societatea "Tehnoton" (fabricant de aparate electrice) pentru sezonul ce va marca primul an de "profesionalism" al studentilor (din actualul an V). Lucrarea nr. 5." Descoperirea unor sisteme noi prin schimbarea organizarii elementelor" Obiectiv: - fixarea caracteristicilor generale ale sistemelor si cunoasterea particularitatii de organizare a elementelor componente; - initierea studentilor in tehnica diversificarii sistemice in raport cu organizarea elementelor (pozitia relativa a elementelor in ansamblu). Metode: analiza sistematica; constientizarea reusitei; tehnica proiectarii in rol. Desfasurare: - se reactualizeaza semnificatia notiunii de organizare; - se precizeaza obiectul lucrarii: schimbarea pozitiei elementelor unele in raport cu altele; - se propune combinarea diferita a mai multor elemente concrete din domeniul de preocupari al studentilor (in conditii de joc; se minimalizeaza propriul exemplu de catre moderator si se sugereaza asteptarile de nivel ridicat al aplicatiilor - exemplelor - studentilor); - se solicita ajutorul studentilor in realizarea sistemului propus; - se propune aplicarea metodei si se incurajeaza combinarea tehnicilor cunoscute pentru elaborarea unor sisteme noi; - se precizeaza efectul demersului: obtinerea unor sisteme categorial diferite; - se atrage atentia asupra necesitatii respectarii proprietatilor de catre noile sisteme: stabilitate, echilibru, adaptabilitate, fiabilitate. Exemplu: Se prezinta posibilitatile diferite de organizare intr-un ansamblu a urmatoarelor elemente: sursa de energie electrica, conductori, corp de iluminat, rezistenta, intrerupator. Se precizeaza functiile de iluminat, incalzire, iluminat si incalzire. Se denumesc sistemele obtinute: sistemul interdependent (consumatori legati in serie) si sistemul autonom de incalzire si iluminat (consumatori legati in paralel). Exercitii: Se cere ajutorul studentilor in conceperea unui sistem autonom de iluminat si de incalzit in conditiile integrarii corpului de iluminat si de incalzit intr-un subansamblu, utilizabil si separat, de asemenea, cautarea unor oportunitati de utilizare pentru asemenea sisteme. Tema independenta: Descompuneti - pe plan mental - un aparat in elementele sale componente; imaginati-va cat mai multe combinatii posibile pentru a elabora sisteme diferite; nu va feriti de a multiplica unele elemente, de a ramane cu unele nefolosite, de a le schimba caracteristicile, materialele din care sunt facute etc." Lucrarea nr. 6. " Redefinirea sistemului dupa varietatea functiilor sale" Obiectiv: - fixarea caracteristicilor generale ale sistemelor, cunoasterea identitatii scopului ca si a functiilor operationale. Metode: analiza sistemica; tehnica delegarii sarcinii si inducerea asumarii raspunderii. Desfasurare: - se accentueaza rolul definitoriu al scopului unui sistem in identitatea acestuia; - se precizeaza rolul si particularitatea functiilor operationale; - se precizeaza obiectul lucrarii: obtinerea unor sisteme categorial diferite prin schimbarea unor caracteristici functionale ale ansamblului; - se procedeaza la analiza functiilor operationale ale unui sistem si la anticiparea unor modificari prin: schimbarea ponderii functiilor; renuntarea la unele functii asociate unor functii noi (diversificarea functiei); - se solicita colaborarea in rezolvarea unor probleme asemanatoare; - se precizeaza efectul demersului: obtinerea unor sisteme categorial diferite si diversificarea acestora; - se atrage atentia asupra necesitatii asigurarii proprietatii sistemului. Exemplu: Pentru aceasta tehnica sunt potrivite exercitiile de antrenare a flexibilitatii de tipul: "aratati cat mai multe posibilitati de utilizare a unui... (obiect oarecare)". in cazul unei grupe s-a utilizat drept exemplu un televizor; s-au identificat principalele functii: receptionarea sunetului si a imaginii, redarea sunetului si a imaginii. Se discuta posibilitatile apelarii doar la functia de receptie - care asociata cu un video recorder, genereaza un sistem de stocare -, sau la cea de redare - care, asociata cu un video-player, genereaza un sistem de redare selectiva. Exercitiu: Descrieti functiile unui aparat electric - la alegere - si schitati posibilitatile reproiectarii lui prin transformarea uneia din functiile operationale in functie principala (scopul noului sistem)" Exercitiul se propune ca alternativa de lucrare independenta in vederea evaluarii finale a activitatii de laborator; in acelasi scop pot fi realizate aplicatii individuale ale tehnicilor anterioare. Lucrarea nr. 7 " Colocviu de laborator" Microsimpozion de prezentare a unor sisteme nou create sau reproiectate.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT DIVERSE: VARIANTE ALE SECVENTELOR DE ANTRENAMENT". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Jacheta usoara verde oliv inchis Jacheta usoara verde oliv inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: verde oliv inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Jacheta usoara violet inchis Jacheta usoara violet inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: violet inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Camasa alba in dungi Camasa alba in dungi Descriere produs:- camasa alba cu dungi albastre- imprimeu text pe partea din spate- guler...