Referat DESPRE CALUGARIE SI CASATORIE

Incarcat la data: 13 Martie 2007

Autor: Adascalitei Virgil

Pret: 50 credite

Dialog cu Parintele Arsenie Papacioc - Despre calugarie si casatorie DESPRE CLUGRIE In ce priveste dorul de clugrie, sta este cel mai mare lucru, frate. Vezi, nu trebuie s te duci socotind numai c e bine. Ci dintr-o nalt socotint. Trebuie s te duci dintr-o necesitate sufleteasc. Asa cum, ntr-un fel, apar simptomele acelea de nebunie pentru Hristos. Si cu un nebun nu te poti ntelege. El una si bun stie: "M duc pentru Hristos". Cci se spune, spun Evangheliile n tot felul: Cine nu ia crucea si nu-Mi urmeaz si nu las tat si mam si sot ori sotie, acela nu M iubeste. Chiar n Evanghelia de astzi, spunea c unii se fac pe sine fameni pentru mprtia cerurilor. Adic, nfrnarea de la plceri. Asa c intrarea n mnstire este intrare n cer. E o lume mai putin ca lumea. Din contr: desi clugrii sunt oameni si ei, au, ns, rnduieli unde trebuie s-si taie voia. Si nu e usor, binenteles. Vezi, eu v-am spus de attea ori: dac te duci la mnstire nu te duci ca s gsesti neaprat mnstirea. S faci tu mnstire! S duci o viat asa cum trebuie. Si asta nseamn c tu faci mnstire. Sunt voturile clugresti, tierea voii. Mai ales, asta trebuie s o faci cu dragoste, si neaprat trebuie facut. sta ar putea s fie punctul care ar caracteriza viata unui clugr bun - tierea voii. Ei, vor veni si restul: curtenia si srcia. Nu c n-ai voie s mnuiesti bani. S nu te stpneasc ideea de bogtie. S ai un ban si s-1 dai dincolo, e altceva. Si, de asemenea, viata de curtie trebuie privit si ea n tot felul. Trebuie tiate imediat gndurile care vin, cci gndurile vin pn la moarte. Nu ne las. Asa c, dac ti-ar ajuta bunul Dumnezeu s ajungi, cci mai ai, ntr-un fel, o experient duhovniceasc. Dar nu te duce la mnstire cu gndul c mai stii ceva. ntelegi! Acolo te duci s te smeresti, lucru pe care nu 1-ai stiut pn acum. Acolo te smeresti cu orice chip. n fata oricui. Las-l asa slab cum este! Dac el ti porunceste, tu asculti. Cci tu asculti de Hristos si plat ti d Hristos. Poate c nici acela care-ti porunceste nusi d seama de ce servici mare ti face, poruncindu-ti. Nu intereseaz. Merge pe un program, merge pe nu-stiu-ce, dar tu te mntuiesti. Asa c mergerea la mnstire este cel mai de vrf lucru din Sfnta Scriptur si asigurtor pentru venirea mortii. Te scoli cu liniste, te culci cu liniste, cci e mila lui Dumnezeu cu tine. N-ai fost nepstor si ai plecat. Dar nu-i destul: trebuie s mplinesti niste conditii. Nu te duci acolo s faci ce stii tu, s-i spui la unul si la altul. Asa c dac ai mai citit, nu te opreste nimeni s citesti mai departe. S faci ascultri orict de nensemnate, asa-zise josnice. Cum zic unii: "la coada vacii". Acestea le faci cu plcere. C nu vei sta ntr-un loc. Te vor pune la diferite ascultri. Depinde si de mnstirea unde te duci. Dar oriunde te-ai duce, te vei numi frate. Dar s fii clugr. Du-te cu gndul s faci mnstire. Dar lucrul acesta s-1 faci. Ce trebuie fcut cnd primesc ascultri la care nu m pricep sau nu le nteleg? - Nu trebuie s pui conditii, s te duci acolo s faci unele si unele s nu le faci. Chiar dac nu le ntelegi, le faci asa cum ti spune. Cci s-a obisnuit s se dea la nceptori lucru de nceptori, e bine. Dar nu totdeauna a dat rezultate. Trebuie s-1 pui n tem cu adevrul lucrurilor celor mai nalte. Si, binenteles, el singur s pseasc spre ele. Trebuie s-1 ncunostiintezi pe nceptor si despre valorile cele mari. Nu s-1 lasi: "Stai cu mama aci, pn s-o coace turtica, nustiu-ce; s-ti dea mama s mnnci!" Nu. Astea sunt lucruri mirenesti. Te duci cu gndul mntuitor cu orice chip. Si una si bun s-ti fie: smerenia s nu-ti lipseasc, frate, c dac ti-a lipsit smerenia, ti-a lipsit harul lui Dumnezeu. Nu eu zic; si e mare adevr: avem nevoie de harul lui Dumnezeu ct mai mult. Si ne d, ntr-adevr din destul dac noi avem pozitia primirii harului. S-ti ajute Maica Domnului! Se spune undeva c n vremuri de ispit, ntr-o mnstire de 100 de clugri, nu se stie dac va fi unul care se va mntui. Cum vedeti aceasta? - Aceasta este o prere izolat de adevrul adevrat al vietii clugrilor. Poate s vorbeasc de la sine. Eu nu sunt de prerea aceasta. Poate se ntmpl s nu se mntuiasc nici unul, sau s se mntuiasc toti. Dar chiar s nu se mntuiasc nici unul, e mai greu de crezut. Desi, dac a intrat o blestemtie peste toti, acolo, o boal, o patim grea este posibil, dar nici chiar asa cum spui. Pentru c un clugr, si dac greseste, se redreseaz imediat. Sau mai repede dect un laic. Exist un cuvnt, tot n Pateric, unde e ntrebat Sfntul Ishiron: "Noi ce-am facut?" Zice: "Noi poruncile Domnului le-am pzit". Ceea ce nseamn mare lucru. Cu adevrat au fost pzite. "Dar cei de dup noi?" "Aceia, zice, la jumtatea lucrului nostru vor fi". "Dar cei ai veacului din urm, ce?" "Aceia nicidecum lucrare nu vor avea. In schimb, ei vor fi ispititi. Si care din ei vor rbda pn la sfrsit, mai mari dect noi si dect printii nostri se vor chema n mprtia cerurilor". Vedeti? Cum pot atunci s spun despre niste clugri c nu se mntuiesc, dac, n sfrsit, triesc istoric, o vreme de ispitire? E foarte greu s vorbesti lucrul acesta. Se duc n mnstire cu gndul, binenteles, al mntuirii. Greseste? Se ridic, pentru c au pozitia cea mai bun, ca niste insi care tin cuvntul cel mai de vrf al Scripturii. n sfrsit, au avut curajul si s-au dus. Ca s spun c si vor pierde mntuirea, e mai greu. Si asa e posibil. Dar lucrul acesta nu-1 putem afirma cu sigurant. Da! Un printe, Stratonic, zice, n cartea Cuviosului Siluan, c monahii vor lucra la mntuirea lor n haine civile. Credeti c e vremea aceea? - Eu cred c nu. Mai sunt destui clugri care au fost scosi si au rmas prin lume, cu hotrrea s duc o viat de clugrie n haine civile. N-a fost decretul? Si erau multi pe afar, n haine civile! Chiar clerici. Erau n haine civile si se mntuiau. Nu se pune problema. Noi ne-am trit momentul sta. E posibil s fie o prigoan si mai mare, s-i scoat n haine civile. Dar ei nu se vor lsa de viata lor, de fgduintele lor. Si vor tine cont si de anumite reguli ale neputintelor n lume. Asadar, vor fi sinceri. Dac vor rmne sinceri, sigur vor fi pe pozitia fgduintelor monahale. In Pateric se spune c un printe l sftuia pe fiul lui, c, dac vede un ucigas, s mint si s-1 ascund. Credeti c azi se mai poate urma sfatul acela? - E valabil oricnd. ns un printe - dac faci caz de lucrul acesta; e un lucru spus, dar l repet -, a zis asa, ca s le poat atrage atentia la clugri: "Dac nu stii s minti, nu te mntuiesti". Si atunci clugrii au srit: "Cum asa, printe? S minti? C minciuna e a diavolului". Atunci el a spus asa: "Uite, v dau un exemplu: dac un prigonit, pentru c a fost rufctor, se ascunde n chilia ta, n pustie s zicem, si vine potera dup el, tu n-o s-1 dai la moarte. Spui c nu-i acolo. Nu-i acolo. Si atunci, dup ce pleac potera, tu i spui: "Eu la moarte nu te-am dat. Acum du-te si rspunde de faptele tale!" Pentru c dac-1 ddea la moarte, pentru lucrul acesta, diavolul, ar fi srit pe el, zicnd: "Ai dat om la moarte? Nu m intereseaz! Ai dat om la moarte!" Cci avem de-a face cu un dusman foarte necinstit. Adic nu ti-ai pus sufletul pentru fratele tu, nenorocit cum este. Si el trebuie ajutat. Si atunci fapta aceasta a pustnicului 1-a folosit pe acela, c era viata lui. Si atunci, acela, pe undeva, n adncul lui, lua msuri de ndreptare". Si v spun, chiar dac n-ar fi asa fapta asta, tinnd de porunca iubirii, c trebuie s-i iubim si pe vrjmasi, pe rufactori, dar ca strategie, lucrarea diavolului este foarte primejdioas. Cci te acuz foarte putemic, fr explicatii: "Ai dat om la moarte!" Nu puteai s spui altfel, cci cu dracul nu trebuie s ai explicatii. la numai faptul, asa cum este. Si atunci trebuie tinut cont tot de legile mari, ca s poti s-1 tai pe acest diavol. Tot n Pateric era un printe la care au venit tlharii si el le-a dat tot ce avea, mai putin un vas. Si cnd au vrut s ia si vasul acela, i-a trntit la pmnt. Cum trebuie s intervin un clugr n situatii din acestea? - In situatia asta a aprat un lucru sacru. O fi fost vre-un potir, ceva. Un lucru sacru, druit lui Dumnezeu. Si aici, foarte bine se zice: "Dac fratele tu ti scoate un ochi, nu te supra, c degeaba te superi; dac ti taie mna degeaba te superi. Dar dac se leag de Hristos, mnie-te tare!" Adic se legase de lucrul acela, care era sacru, care era n slujba lui Dumnezeu, si atunci, el, ca s apere adevrul, s apere pe Hristos, s-a mniat tare. S zicem c este un conflict. Ava Pimen, din Pateric, i-a lsat pe frati s se bat pn la snge. Dar stiu de un caz cnd ati intervenit pentru un printe si 1-ati scpat dintr-o nfruntare. Cum trebuie pus problema? - Adevrul e c depinde de la caz la caz. Nu se poate exemplifica printr-un caz de generalizare. Trebuie s intervii. Eu, acum, ntr-adevr, am aprat un printe de la Sihstria - l chema Mina - care era schimnic si foarte tritor, 1-am aprat n biseric, cnd niste tineri l trgeau de camilafc si l sustrgeau de la rugciune. Si el se tot ntorcea si se uita. Si cnd a vzut c eu l apr m-a tinut minte. Intr-o alt mprejurare 1-am luat de brat pe Printele Mina, c trebuia s facem niste procesiuni cu aghiasm mare si cu Sfntul Artos, peste cmpii. L-am luat de brat, c era mai btrior. Pe mine m chema atunci fratele Anghel. Staret era Printele Cleopa. Eu m-am dus acolo dup ani de zile, cnd eram clugrit si preotit si ne-am ntlnit prin pdure pe acolo, cnd mergeam cu Printele Cleopa, cu acest printe, Mina. Si cnd 1-am vzut, i zic: "Blagosloveste, printe! M mai pomenesti, printe?" "Da, mi, da. Uite, uite!" Si mi-a artat o hrtie rupt, tocit de atta folosit, si unde scria "Fratele Anghel". Zic: "Printe, acuma m cheam Arsenie". Dar el: "Arsenie, Arsenie, Arsenie, Arsenie!" Memora, ca s m tin minte. Dar nainte de asta, Printele Cleopa i-a spus: "Pomeneste-m, Printe Mina!" Si era staretul lui. Dar el: "Cum te cheam?" N-a stiut cum l cheam nici pe el, care era staret! Si atunci a fost de uimire. Pe mine m-a tinut minte, pentru c i venisem n ajutor simtit, si pe staretul lui nu stia cum l cheam? Dar era un om cu foarte mare trire. Foarte mare trire! Ei, asta a fost o ntmplare ncurajatoare si am nteles ct este de constiincios si ct este de folos; ct este de urmat pentru noi toti, ca s ne tinem fgduintele. Dac ne angajm ntr-o pomenire, trebuie s o facem. sta a fost un exemplu, cel putin pentm mine, gritor. Am vzut c spuneti c pot s foloseasc clugrii pe mireni, s-i sftuiasc, fr s-i judece. Ce ntelegeti prin: "fr s-i judece"? - Adic: nu-i judeca pentru faptele lor rele, pn ntr-att. Dect numai att, s ias n evident c nu e bine ce face, generaliznd fapta lui rea. n tot cazul, s nu judece: "Vai, ticlosul, uite ce-a facut!" nseamn c-1 judeci si-1 condamni. Si asta e o greseal. Dar cnd vorbesti de greselile cuiva, ndreptnd, cu sfaturile pe care le dai, pe cineva, c "nu e bine s faceti asa si asa", dac cineva e vizat c a fcut, tocmai el, aceste lucruri pe care le dai ca exemple, n-ai pus rutate. Si va ntelege si el c nu e rutate. Dar nu e bine s judeci, pe oricine ar fi. Mi-amintesc, din Pateric, de un pustnic, care a zis despre unul din sat, c acela e ru. Si el era un pustnic vechi. Si a ntrebat, cnd 1-a vizitat un constean de-al lui: "Al lui cutare tot asa ru este?" "Tot asa, printe". Si a zis: "Of, of, of!" - 1-a judecat. Si a plecat. La dou zile a venit ngerul si i-a spus: "Printe, a murit omul acela despre care voi ati spus c e ru. Si m-a trimis Dumnezeu s te ntreb: unde s-1 ducem? n Rai sau n iad? C tu 1-ai judecat". Si atunci el si-a dat seama c 1-a judecat si a fcut o mare greseal. Si toat viata a dus o lupt de pocint mare si cu dorinta s-i dea Dumnezeu un semn c este iertat. Si nu-i ddea deloc. Iat, vezi ce-a fcut? Toat osteneala lui, n pustie, a stins-o prin judecarea altuia. Si acela era un mirean. Si erau fapte rele cele pe care le fcea. Dar nu trebuia s-l judece! Dar dac cineva este eretic, trebuie judecat? - Acum, dac este eretic, se poate vorbi pe fat, cci judeci erezia n sine. Care nu trebuie crutat cu nimic, chiar dac - s zicem - un episcop are o greseal din aceasta. Trebuie nfruntat. C nu episcop nfrunti, ci eretic nfrunti. Dac este eretic, l judeci. Au fost judecati toti ereticii ca Arie, toti acestia care au gresit si au fost condamnati de Sinoadele ecumenice si locale. Lumea ortodox de astzi asteapt mai multe sentinte de la Sfntul Sinod. n schimb nu se citeste cartea lui Mihai Urzic: Minuni si false minuni. - Ce-a spus Mihai Urzic n aceast carte, despre Mnstirea Vladimiresti este un mare adevr. Acestea sunt un mare adevr. Noi le-am trit si le trim nc, cu Vladimirestii si cu maica Veronica. Sunt abateri foarte grave. Nu putem s stm nepstori. Cci dac strici una din poruncile acestea prea mici, cum spune n Sfnta Scriptur, prea mic te vei chema n mprtia cerurilor. Adic nu te vei putea mntui. E si observatia Sfntului loan Gur de Aur. Asa c s-au facut abateri foarte grave la Vladimiresti. Nu mai zic c acum au intrat si n erezii: metempsihoz, adic rencarnare, chemarea mortilor, neascultarea de ierarhi etc. Ava Isidor spunea c noaptea si ziua i erau lui pravil. Chiar cnd era tnr. Credeti c chiar si nceptorii i vor putea urma sfatul? - Ei, dac spune acolo si un nceptor citeste, s ia aminte si el. Sigur! Nu se va putea face. Dar e o greseal s stai nepstor. Vrea s spun: "Uite, ei ct fceau, cu ce rvn nemaipomenit fceau si eu stau nepstor?" Si la msura ta, ncearc si tu! Exemplul este dat deja. Nu s fii nepstor. nteleg c nu avea canon. Trezvia lui nlocuia canonul. - Era o hotrre personal, n sfrsit. Cum a zis si Sfntul Antonie cel Mare, cnd s-a asezat seara la rugciune si a stat. Si a rsrit soarele. I-a zis soarelui: "N-am nevoie de tine! i-a spus Antonie. De ce ai aprut?" Adic se rugase toat noaptea. "N-am nevoie de tine!" Un printe spunea c era cu vasele si, cnd a vzut c l-a prins mnia, a aruncat vasele si a fugit. Se poate prsi ascultarea, cnd simti c te cuprinde mnia? - Se poate, pentru c patima era o mare primejdie si atunci vasele nu contau. Ele sunt materiale, se pot face, sau poate se regsesc. Sigur c da. Fereasc Dumnezeu! Asa de total luptau mpotriva patimilor, nct nu se uitau la nimic. Da. Un alt frate se lupta cu duhul mndriei: "Nu cumva esti ca Ava Antonie sau ca Ava Pamvo?" Sau azi: "Nu cumva esti ca Printele Cleopa?" - Ei, acum, te poti compara. Si acel printe cu viat mare nu se supr c e luat n comparatie. Cci poate s fie cu viat mare si s fie depsit de unul care e necunoscut de lume. Prin trire, prin smerenie. Da, mai ales prin smerenie. C si cei cu viat mare trebuie s fie un adnc de smerenie, o smerit smerenie continu. Si lucrul acesta e liber s-1 triasc orice mic tritor, orice mic crestin. Mic n functie, dar poate mare n trire. Judectile lui Dumnezeu sunt altele! Tot despre mndrie: Ava Pimen zicea c nconjura satul ca s nu se mndreasc cu gndul. Sau altii i puneau ulei n mncare. Si asta credeti c e o strategie? - Despre carne se spune c i puneau ulei ca s-1 smereasc, s nu spun c "Noi nu mncm carne!" Si ca s se smereasc, i puneau. C si dac i puneau, nu era mnctor de carne. Carnea ns, n-o mnnci, dar trebuie foarte mare grij, s n-o defaimi. Carnea si nunta s nu le defaimi, dac e cazul s rmi n mnstire. Tot n Pateric se spune: "Dac nu te vei asemna locului, nsusi locul te va goni pe tine". - Trebuie s faci ale locului, cum se spune. Si dac n locul acela e o viat de nevoint, asa trebuie s o duci, cci altfel esti depsit. C dac este un loc ru, acolo unde este un obicei mptimitor, trebuie s lupti mpotriva obiceiului care este acolo. lar dac nu lupti, te vei face si pe tine mptimit. Cum s luptm s facem pace si armonie? - Dac e vorba de pcat si de adevr, armonia este s aprm adevrul, nu patima. Asta nu este nearmonie, cnd aperi adevrul, chiar cu curaj mare. Cum se spune: "O dat rabzi, a doua oar rabzi, a treia oar f-te sabie". Cnd te faci sabie nu nseamn c strici armonia, ci tai tocmai dezarmonia. Armonia nu poate fi dect n adevr! Ce ne puteti spune despre neascultare? - Drag, dac nu asculti de cei pe care i-a rnduit Dumnezeu s asculti, este usor de nteles c asculti de satana. Dac spune: Cine ascult de voi, de Mine ascult, care e un lucru precizat, si nu se ascult de cel care are aceast competent, atunci omul cu sigurant ascult de satana. Dar el zice: "Ba nu! Eu nu ascult de dracul!" "Ba da, asculti! Cci starea ta de neascultare e o stare drceasc". Si, mai mult, Pravila Bisericeasc spune c dac se continu cu mpotrivirea fat de ascultare, l pune n rndul pgnilor. V povestesc despre o pozitie extrem, n care se arat ct de necesar e ascultarea. Pe un frate, pentru ascultare, l ndemna staretul s fure. Si dup aceea, printele ddea pe ascuns napoi. Pn unde merge ascultarea? nct printele fcea lucrul acesta: i ncerca ascultarea. ns este riscant. Dac printele acela a fcut-o, a fcut-o cci stia cu cine o face. Dar e riscant s trimiti s fure, pentru c trebuie s-1 pui n tem si pe el, mai trziu, pentru a nu se sminti. Si nu era nici o pagub, pentru c ddea lucrurile napoi. Dar, vezi, i ncerca ascultarea! In alt loc spune: "Intre mai multi nu te arta istet si dascl, ci ucenic". Nu se contrazice cu "S nu fie tcerea ta paguba fratelui"? - Te gsesti n anumite mprejurri unde nu e nevoie s plvrgesti. Dar te gsesti si n mprejurri cnd trebuie s spui ceva: trebuie s spui adevrul, nu trebuie s-1 lasi pe fratele tu s fac un lucru care-i striccios. Nu e bine asa. Dac nu vrea s se ndrepte, trebuie s nteleag c el va rspunde. Dac e mult mai grav, atunci poti s-ti pui si viata n joc, ca s nu fac ticlosia aceea. V spun ce-am mai zis: o rugciune adnc e o tcere adnc si o tcere adnc e o rugciune adnc. DESPRE CSTORIE Spuneti c mare bucurie trebuie s-i fie celui cruia i vine gndul clugriei. Vrem s v ntrebm despre cstorie. Cum i ncurajati pe tinerii cstoriti? Sunt ei n lume mai putin apropiati de Dumnezeu? - Nu. Mai nti de toate si noi trim tot n lume si am trit tot n lume. Si noi chiar, care am plecat la mnstire. Dar cum zic, ne-am creat o dragoste de Dumnezeu asa de mare, c am czut ntr-o nebunie pentru Hristos, cum am zice. Si nu ne-a mai interesat nimic, dect s-L slvim total, cu trupul si cu sufletul. Dar nu discutm acum despre rostul sau frumusetea clugriei, ci discutm despre cstorie. Sunteti n lume. Pn te decizi care ti este calea mntuirii, problema se pune: cum stai n lume? Te cstoresti, sau nu te cstoresti, adic te duci la mnstire? Sunt dou pozitii, cci n-ai cum altfel. Este si a treia, dar e fals: "Nu m cstoresc, dar nici la mnstire nu m duc!" Triesti amestecat si triesti blos, adic esti ispitit din toate prtile, nici nu stii ce vrei si nu ai rvn pentru viata duhovniceasc. Dar cei mai multi se cstoresc, dup cum a lsat Dumnezeu, si cei mai putini se duc la mnstire. Uite, suntem 5-6.000 de clugri si clugrite n Romnia, cei mai numerosi dintre toate triie ortodoxe. Pe vremea cnd tria Sfntul Calinic de la Cernica, erau 10.000. Dar s-au desfiintat multe, cu ocazia acestor 40 de ani nenorociti de ateism. S vorbim de marea mas a crestinilor, care sunt n lume. Acestia si pun problema cstoriei, a alegerii fetei, a alegerii biatului, cu un principiu: ori bine, ori deloc. Si s intre ntr-o viat crestin, ntru totul crestin, posibil unei csnicii, unei case, unei familii. Nu se face aceast cstorie datorit acestui lucru, care de altfel i ncurajeaz foarte mult pe tineri: plcerea. Asta-i o consecint. Vei avea plceri, dar sta nu-i un scop. Eu nu mnnc pentru c e gustoas mncarea, ci mnnc s-mi ntretin viata. Plcerea o s vin. C te culci cu sotia, cutare. Dac v gnditi la plcerile astea, dup cum multi se gndesc, se vor ntmpla. Dar nu acesta e scopul. Scopul nuntii este ajutorul spre mntuirea reciproc, stimularea celuilalt spre mntuire. Pentru c exist o fort ascuns, care de multe ori nu se vede: nu stii ce te cheam spre ea, spre casa ta sau spre el. Asta e iubirea, care joac un rol mntuitor si creator, ntotdeauna. Faptul c exist un punct de atractie n cstorie, c te nveseleste, c prinzi puteri, nu te descurajezi, nu esti adormit, vorbeste de la sine. Este nssi Taina Nuntii. Plus copiii, care joac un rol determinativ. Pn la urm sunt niste ngerasi, de ti st mintea n loc cnd i vezi miscnd si cnd ncep s-ti pun ntrebri. Te miri: "Cine, Doamne, le d lor n minte?" Va s zic, aceast unitate de iubire, de dragoste, de inim, care este n familie, asta pune n om puterea de a crea, cu ajutorul lui Dumnezeu. Deci, cstoria nseamn o dorint si o educatie spre mntuire, avnd element sigur iubirea. Dar dac te gndesti numai la plceri, astea se consum si iubirea nceteaz, pentru c se vestejeste, pentru omul care nu e crestin. Cstoria este un prilej de ntrire crestin a unuia cu cellalt si, cum spun, cu adevrat, chiar dac vine si ca figur de stil, s umplem Raiul de copii crestini! Cstoria face adnc Raiul de crestini. Clugria e o alt viat, e o nebunie pentru Hristos, e o ducere cu totul n alt lume, prin renuntare la personalitate, la voia proprie, voia pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Vointa liber, ratiunea si afectele, toate aceste lucruri le avem ca puncte formate, de om ntreg, asemenea lui Dumnezeu. Toate aceste lucruri, la clugrie trebuie s le dobori, s-ti tai voia, s faci ce ti zice cellalt, chiar dac nu-ti convine, si s iei crucea si s-Mi urmezi Mie! Cruce nseamn s duci ceea ce nu-ti convine. Nastem. De ce ne numim printi? De ce nu ne numim maici? Maternitatea noastr, a clugrilor, e de mii de ori mai mare dect cea din lume. Pentru c omul e trup si suflet. Si sufletul e omul, nu trupul. Si noi nastem fii duhovnicesti, fiind cstoriti cu Hristos, noi fiind miresele Lui. Noi ne numim printi pentru c ne nastem pe noi nsine. Eu, bunoar, sunt printele propriei mele nasteri. Renunt la tot ce a fost n lume, la vointa liber, la ratiune, renunt la tot. Pentru Hristos. Si atunci eu m nasc din nou. Si de aceea ni se schimb si numele la clugrie (pe mine m-a chemat Anghel si acum sunt Arsenie). Asa c e mult mai mare maternitatea unui clugr dect a unuia din lume. Cti fii duhovnicesti nu facem noi, de i punem n situatia de a se mntui? Cte avorturi nu oprim noi s se fac? Cum sftuiti printii s si creasc copiii, ca s ajung niste buni crestini? - Problema s-a discutat. Trebuie s fii un bun crestin. E discutat chestiunea. Adic s-1 educi, s fie educat crestineste. A iesit o fetit de aici, naintea voastr, cu o doamn mai tnr. Eu am ntrebat-o dac e mritat, cci prea prea tnr. Si mi-a spus: "Printe, am 7 copii". Am ntrebat-o despre avort. Si a pus problema serios si mi-a plcut de ea. Avortul este unul dintre cele mai mari pcate. Pentru c copilul acela e autonom, nu are voie mama s dispun de viata lui. A ales Dumnezeu ca loc de formare a pruncului pntecele mamei. Ar putea cineva s-mi spun un loc mai bun ca pntecele de mam? E o iubire si o jertfa urias. Lupoaicele, cnd ntlnesc copii de om, i alpteaz. Si mamele lor i ucid?! Asa este. Fiarele acestea tin la puii lor cumplit, pe viat si pe moarte. Am vzut o lupt ntre cinii de la o stn, de unde eram eu, de la o mnstire si o lupoaic cu doi pui. Si eu, cnd am vzut c-i acolo o btlie, m-am dus spre tufisul acela, n pdure, si, cu ct m apropiam eu, cu att mai mult ndrzneal aveau cinii asupra ei. Eu i strigam: "Sunt de partea ta! Nu te speria, sunt de partea ta!" Ea, ns, vznd primejdia, c m apropiam eu, sraca, a luat un pui n gur si a fugit. Si unul 1-am luat eu. Si am vzut ce iubire de mam! Ce jertfa nemaipomenit!. Orice animal, pentru orice fel de pui, chiar si chior, schiop, se lupt pe viat si pe moarte. Deci, este un foarte mare pcat avortul. S atragem atentia, ca duhovnici, printilor c au o canonisire nitel mai mare. Oprire de la mprtsit ani de zile, cu canon. N-am exagerat, dar n-am putut nici trece peste asta. Si atunci, copilul sta, vedeti, nu face dect ceea ce faci tu: nu misc dect dup cum vede miscarea ta. Nici unul din printi nu-1 nvat pe copil s vorbeasc. Si totusi, copilul, dup doi-trei ani, ncepe s vorbeasc. De ce? Pentru c te aude pe tine. Dar si face ceea ce faci tu. El ia tot ceea ce faci tu. Si atunci, ia fiecare miscare si fiecare cuvnt. Deci trebuie s fii controlat ntotdeauna, cnd este vorba de viata si educatia copiilor ti. S nu fie desfru, betii, certuri, cutare. Acestea toate si nepotrivirile au distrus familiile. Pentru c a avut dreptate Sfntul loan Scrarul cnd a spus c raportul ntre dreptate si pace este de 2 la 8. Adic pacea e de patru ori mai mare dect dreptatea. Aplic principiul sta aici: "Las, domnule, o s pltesti totul!... Las, c vedem noi cine a avut dreptate." Dar de ce neaprat trebuie s-ti faci dreptate cnd n-ajungi dect la o satisfactie drceasc, animalic? Cresterea copiilor este, de fapt, asa cum vorbeam, cresterea frtiilor voastre cu frica de Dumnezeu. Cu orice chip trebuie bgat ideea de Dumnezeu n sufletele copiilor. Si pe urm cizelati cu adevrul de credint, asa cum 1-a propovduit Mntuitorul, cu traditia Bisericii, cu toate. Si cu iubire, mai ales. Copiii, mai ales, nu cresc ciuntiti dac nu exist ceart sau indiferent ntre sot si sotie. Armonie, pace crestin trebuie. Pentru c, dac m-ar ntreba cineva s-i spun, ntr-un singur cuvnt, ce nseamn "cultur", i-as spune: "Armonie, domnule!" Dac m-ar ntreba cineva s-i spun ntr-un singur cuvnt ce e Biblia, i-as spune: "Armonie, domnule!" E adevrat! Ca s fiu armonios, trebuie s renunt la cutare, trebuie s renunt la cutare. S fiu pe o pozitie de iubire si jertf continu. Dac avem niste prieteni, care ne sunt dragi, dar nu sunt credinciosi, cum s le vorbim despre Dumnezeu ca s-i miscm cumva? - Mai mult dect a vorbi, este s duceti o viat crestin, s vad si ei. Asta ar putea s fie predica cea mai de efect. Incolo, e inutil o discutie cu ei, care s-au antrenat s rspund la ntrebrile propovduitoare, bune, ale crestinilor. Ei stiu ce s rspund. C e mai dulce tutunul, e mai dulce betia, e mai dulce curvia, e mai dulce pierderea de timp si preadesfrnarea. Mai ales acum s-au creat attea posibilitti de distractie, de destindere, de pierderea sufletelor... Si atunci, dac te vd pe tine fcnd asa, te ntreab: "Ce te face pe tine s ai o asa conduit?" Si i zici: "Drag, mi pun problema mntuirii! 0 s terminm odat!... Cci cel mai mare, cel mai greu moment din viata ta, va fi ziua cnd vei muri! Atunci se va vedea cum ai trit!... Nu vei mai avea nici un fel de scuze. Mila nceteaz de la Dumnezeu. Pn acolo e mil, dar de acolo ncepe dreptatea lui Dumnezeu, dup faptele noastre". Si dac primeste sfatul, s-i spuneti: "Domnule, exist judecata lui Dumnezeu. Exist porunci. S le ascultm! S-a nscut lisus Hristos; Dumnezeu fiind, a luat chip de rob numai ca s ne mntuiasc pe noi, s ne scape de iad". Va s zic, ncepi cu credinta de la capt. Dar, mai ales, s vad faptele voastre cele bune. Cci dac te apuci s faci chefuri, degeaba vorbesti tu si propovduiesti. Uite asa se creaz un moment pentru folosul tu. S ai o pozitie folositoare. Dac nu te ascult, "Dixit et salvavem aneam mea", zice latinul. "Eu am zis si mi-am mntuit sufletul meu". La Judecat, cnd te va ntlni, s nu-ti zic c nu iai spus. Pentru c toti cei crora le spuneti ceva n numele adevrului de credint, fratii mei, toti acestia v vor vedea pe voi odat si le va suna n cap: "Uite, c mi s-a spus lucrul sta de ctre cutare si n-am tinut cont!" Ei, problema e mare, problema e peste tot, problema e ntins cu lipsa de credint! De asta luptm din rsputeri. Dar mai ales asta, fratii mei, s nu faceti sminteli! Dac unele din faptele noastre 1-ar sminti pe aproapele, ar fi mai bine s nu-i mai vorbim? - Da. Mai bine s nu-i mai vorbiti. Nici nu se pune problema. Poate nu-1 smintesti cu vorba ct l smintesti cu fapta. Trebuie s v msurati mersul, s v msurati programul si, mai ales, s aveti pace n familie, c asta v ajut foarte mult. V ajut s cresteti foarte mult. Trebuie s fim mrturisitori chiar atunci cnd suntem nconjurati de atei? - S fiti mrturisitori peste tot. Mai ales cnd se cere s le spuneti ceva. Ei, bunoar, nu cunosc foarte multe lucruri: "Domnule, eu una stiu: m nchin n numele Tatlui, al Fiului si al Sfntului Duh. Adic toat nltimea, toat adncimea si toat ltimea! n numele Sfntei Treimi. M nchin la Maica Domnului, ne rugm la Maica Domnului, ca s se roage pentm noi". Adic, cum s nu o recunosc pe Maica Domnului? C ei nu recunosc sfintii si Biserica, nu ne recunosc ierarhia preoteasc, nu recunosc nimic. Asta s spui, c asta vede poporul, c tocmai asta e viata lui. Poporul nu stie mult teologie. Dar stie un lucru bun: stie s se nchine, are Pasti, are Crciun, are Traditie, are posturi, are Sfnta Liturghie si cele sapte Sfinte Taine. Dac sunteti n stare s luptati cu ei, pregtiti-v. Luati Noul Testament, notati-v punctele unde atac ei si atacati si voi. Despre Sfnta Cruce: Crucea pentru noi e biruint, e putere, pentru ei este rusine si sminteal. "Uite ce spune Sfnta Scriptur despre Maica Domnului! De acum m vor ferici toate neamurile. C mi-a fcut mie mrire Cel Puternic si sfnt este numele Lui". Cum s procedm cu sectantii, cnd ne atac n public? - Adevrul este c trebuie s fii si cu putin tactic. Nu v lansati ntr-o lupt, dac sunteti nconjurati. Cci trebuie s fii as. Eu v-am spus cum s procedati dac e lume mult. lar dac v atac, puteti s iesiti onorabil, zicnd: "Domnule, eu m nchin, lucru pe care dumneata nu-1 faci! Toat puterea mea este n Sfnta Cruce, care este Tatl, Fiul si Sfntul Duh. Eu stau de vorb cu dumneata numai cu conditia c vrei s te lmuresti si s faci ca mine, nu s fac eu ca tine. Atunci stau de vorb, dac vrei s te lmuresti. ncolo, nu putem sta de vorb, pentru c eu cinstesc sfintii, pe Maica Domnului si Sfnta Cruce". Asta este si-i destul. Poporul asta crede. Si pe urm i ia la goan. Dar v spun: nu stati de vorb cu ei! Dect att: "Domnule, stau de vorb cu dumneata dac doresti s vii la credinta adevrat, care este asta: n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh! Esti n stare s faci lucrul sta? Nu-1 faci, atunci nu stm de vorb. Esti un eretic! V amgeste, oameni buni!" Si pleci. Si Apostolul Pavel spune: Cu ereticii nu stati de vorb! Cci sunt att de glgiosi, de nerusinati si interpreteaz si nu-stiu-ce. C lumea, sraca, nevinovat, se ia dup ei, c vede c au vorbit mai mult. Chiar dac nu e adevrul. Dar precizati lucrurile: Crucea, Sfintii, Sfintele Taine! Printe, am avut surpriza s cunoastem crestini, care s-au apropiat mult de Biseric, crora le-au iesit vorbe, c sunt sectanti. Ce e de fcut? - Le rspundeti: "Frate, sunt crestin ortodox. Sectarii nu se nchin cum m nchin eu, cum m vedeti pe mine fcnd. Cred n Maica Domnului c ei tot au ce au cu Maica Domnului -, cred n sfinti, cred n Sfnta Cruce". Vorbesti cu el si te nchini. Asta este. El o s te fac nebun. "Nebun, nebun", dar scpm oamenii din nenorociri! "Nebuni, nebuni", dar ne strlucesc ochii! La nebuni sunt ochii tulburi! sta-i diavolul care v ntreab asa ceva. S nu v pcliti cu nici un chip. Rmneti niste crestini tritori, si v nvat Dumnezeu ce s spuneti n toate ocaziile. Oriunde ati fi. Nu putem s le lum acum pe fiecare n parte. Aveti Sfnta Scriptur. 0 aprati pe Maica Domnului cu orice chip, c e mare lucm. Foarte mare. Cci ei au ce au cu Maica Domnului, pentru c n-o suport satana cu nici un chip. Aprati-o pe Maica Domnului si rugati-v ei: "S ne fii nou Maic!" Pn unde trebuie s jertfim din iubirea noastr pentru iubirea aproapelui? - Pn unde poti. Mai departe poate Dumnezeu. Si dup cum se iveste situatia. Important este ca dumneavoastr s aveti o trire interioar, s v fixati precis pozitia. Si nvtati mereu. Mereu s fiti pregtiti, cci pot veni cu probleme, sau s v ntrebe cum explicati asta, ce zice Biserica despre cutare sau cutare. lubirea de aproapele este mai mare dect propria mea mntuire? - Pi aceea e mntuirea. Aceea este. Cine l iubeste pe Dumnezeu si nu-1 iubeste pe aproapele, la e un mincinos. Aceea este mntuirea. Porunca cea mai mare este s-L iubesti pe Dumnezeu din toat inima si din tot cugetul tu, iar porunca a doua e s-1 iubesti pe aproapele tu ca pe tine nsuti. Asta e mntuirea. Pentru c suntem n contact aici, acum. Dac tu nu-1 iubesti pe fratele tu pe care l vezi, cum poti s zici c-L iubesti pe Dumnezeu pe care nu-L vezi? Gata! Printe, ce este de fcut cnd printii cuiva sunt atei si nu vor s vin la biseric? - Trebuie s aveti curajul s nfruntati lucrul acesta. S nu tineti cont. S mergeti la biseric. Mntuitorul deja a spus: N-am venit s aduc pace pe pmnt, ci sabie. Adic se vor certa mam cu fiic, soacr cu nor, pentru c unii cred si altii nu cred. Cum s-mi dau seama c nu calc porunca: lubeste-ti printii! - Aceasta nu mai este porunc: S-ti iubesti printii, cnd Hristos spune: Las si tata si mam si sot si sotie si copii, cnd esti pentru Hristos, c El e mai presus de toate. Pe El trebuie s-1 iubesti mai nti. Pe El s-L asculti si pe urm pe printi. Nu este nici o greseal dac ei se supr c tu te duci la biseric si tu continui s te duci. De unde este obiceiul acesta ca fiul s se duc la biseric si printii s nu se duc? n loc s fie, hai s zicem, invers. C vorbeam de copii. Ce educatie le-au facut? S-a mers pe principiul inertiei: 1-am nscut, 1-am crescut, trebuie s-1 nsor, nu-stiu-ce. Mersi. De aici boli, de aici fel de fel de nenorociri. Si vin trziu la tine, la moarte, cnd nu mai pot s caste gura s mai zic un pcat la spovedit. Cum s ne mpotrivim ispitelor de la diavoli? Diavolul atac permanent. Cum zice Mntuitorul: St ca un leu, cutnd pe cine s nghit. Atac permanent. Diavolul nu este o putere. Diavolul este un tolerat. Omul are mult mai mult putere dect el, pentru c e botezat si are harul si puterea lui Dumnezeu asupra lui. n plus, fat de multe alte lucruri, omul are nger pzitor, care stie si cunoaste toat lucrarea diavolului asupra omului. Dar nu poate determina ngerul pzitor mntuirea omului fr om. Ca s vorbim militreste, ei sunt n ceart permanent. Cci, dac e duhul rului si duhul binelui, e ntotdeauna o contradictie ntre extreme. E o ceart permanent, dar biruie acela de partea cruia este omul. Adic tu, dac esti de partea diavolului cu faptele tale, el l biruie pe ngerul pzitor si ti dai seama n ce umilint l pui sau ct este de mare cderea ta, fie ea chiar mic. Diavolul se multumeste chiar cu un vrf de deget, chiar cu un fir de pr, dac-i dai. Mntuitorul, ns, zice: "Nu, mie s-Mi dai tot. ntreg s fii". Diavolul se multumeste chiar si numai cu un fir de pr, dac-i dai din tine, c prin asta stpneste tot. Adic rul nu are nici un fel de relatie cu binele, cu nici un chip. Dar el a fost distrus de moartea si nvierea Mntuitorului si i-a mai rmas, cum zic Sfintii Printi, numai vrful cozii, adic o putere foarte nensemnat, dar activ, pentru a-1 ispiti pe om, ca s-1 ncununeze. Binele si rul sunt mereu prezente n om, datorit ispitirii. Nu totdeauna ne ispiteste vrjmasul, cci ispiteste si neputinta omeneasc. Diavolul este un tolerat, nu este o putere. Atac permanent, dar dac te rogi cu insistent, nu are nici un fel de putere. Dac te nchini, nchinarea si crucea au o foarte mare putere asupra lui, pentru c zicem: "Slav Tatlui si Fiului si Sfntului Duh!" Adic toat nltimea, toat adncimea si toat ltimea sunt pline de Sfnta Cruce. Asa c avem la ndemn foarte multe arme mpotriva diavolului. Avem Sfnta Cruce la ndemn, avem credinta, avem harul lui Dumnezeu, mai ales, care ni s-a dat la Botez, ca noi s biruim. Dar ne-a mai lsat si un adversar, ca s ne putem ncununa, ca s luptm cu cineva, s luptm cu el, adic pe ngerul ru. Si frumoas e perioada asta de lupt! Deci s fim treji si s cerem harul Duhului Sfnt ca s putem birui. Cum s iubim pe aproapele si chiar pe vrjmasii nostri? - Inti si vrjmasul e tot aproapele nostru. n sensul sta este porunc, nu este o ndemnare oarecare, o sftuire. Este o porunc a Mntuitorului. Si dac este porunc, noi trebuie s dovedim c nu este utopic. Adic se poate mplini. Problema iubirii vrjmasilor este o problem la care lumea nu se prea angajeaz, pentru c este stpnit mai nti de dusmnie. nti vine gndul de rzbunare: "Ah, ce i-as face!" Dar nu este bine. Intotdeauna, Incepnd s faci un lucru duhovnicesc, o realizare de virtute care ti este necesar pentru formarea ta duhovniceasc, nu o vei putea mplini imediat, la nivelul momentului sau chiar la nivelul zilei. Uneori chiar nici la nivelul ntregii vieti. Lupta este permanent, s te formezi, s te adaugi. Dar ce se ntmpl? Din momentul n care tu doresti lucrul acesta si pleci realmente la mplinirea lui, te ajut harul lui Dumnezeu. Dar s pleci. Dai voint, iei putere, zice Isaia. Nu a zice, ci a misca nseamn a ajunge, n msura n care tu mergi, n msura n care te ajut harul spre a te forma. Si dac tu pleci cu gndul curat s-i iubesti pe vrjmasii ti, te ajut ntr-o mare msur harul, dar nu se poate fr mergerea ta spre asa ceva. Tu, fcndu-ti educatie s iubesti pe vrjmasii ti, azi, mine, n sfrsit, ajungi la un moment dat, nct, chiar dac nu-i iubesti, nu-i mai ursti; pentru c tu te silesti s-i iubesti si la sfrsitul vietii, Dumnezeu ti d plat c ai iubit pe vrjmasii ti. Te ajut harul, c el a luptat mult pentru asa ceva. Si se bucur Dumnezeu c recunoastem c nu a fost o porunc imposibil, utopic. Deci, harul lui Dumnezeu te poate ajuta, dac ncepi. Pentru c mai nti se pune problema s nu-i ursti pe vrjmasi; pe urm s-i si iubesti. Dac nu-i ursti, esti pe o treapt a scrii, afar din ap, afar din murdrie, din nmol. Si esti salvat. Si pe urm, dac tu esti salvat, pe scar fiind, te agti mai departe, spre iubire, ncet, ncet. Deci, omul s nceap sincer. Mai departe lucreaz harul lui Dumnezeu. Cum v-am spus, dai voint, iei putere. Dac iubesti pe vrjmasi, care ti sunt tot "aproapele", te eliberezi de foarte multe lucruri. S nu stai cu oamenii ri pe cap, c-ti ocup inima si Hristos n-are loc n ea, pentru c e ocupat cu vrjmasi. Te tii cu ei acolo? Elibereaz-te si las-i n pace! Dar nu poti s te eliberezi, dect dac nu-i ursti. Sau chiar mai departe, s-i si iubesti. Este un proces foarte frumos. E o lupt foarte ncordat si, mai bine zis, dintre toate luptele, asta pare a fi mai rodnic. Criteriul de judecat este iubirea. "De ce n-ai iubit pe vrajmasii ti?", te va ntreba Hristos. Porunc nou v dau vou, s iubiti pe vrjmasi! Este porunc! Deci trebuie atentie, fratilor! "Frate, Hristos zice, nu zice altcineva: lubiti pe vrjmasi! Voi numai n literatur ati auzit de asa ceva. A ncercat vreunul din voi, cu adevrat, s-i iubeasc pe vrjmasi? Asta nu e o utopie, fratilor! E un lucru posibil! Dac 1-a spus Mntuitoml, e posibil. Si atunci cum s facem? Trebuie s ajungem la o tactic a lucrurilor. Tu, n modul cel mai sincer, trebuie s-ti spui: "Vreau s iubesc pe vrjmasi, pentru c zice Mntuitorul si El ne va ntreba dac am gresit fat de iubire. Pentru aceasta m va judeca. Cci criteriul de judecat care va fi pentru fiecare dintre noi si ntr-o form universal este iubirea." Cci spune: Nu M-ati cercetat, nu M-ati mbrcat..., nu ntreab de ce am curvit sau cutare. Nu. Ne ntreab de ce n-am iubit. Cci, binenteles, dac iubesti esti valoros. lubirea este cununa tuturor faptelor bune. S ncerci s iubesti pe vrjmasi. La nivelul unei zile, sau la nivelul unei vieti ntregi, s lupti mereu s-i iubesti, cci harul nu te las, pentru c tu doresti un lucru extraordinar de frumos, mplinirea unei mari porunci. Lumea nu conteaz pe ajutorul lui Dumnezeu si asta e o mare greseal. Te ajut Dumnezeu si completeaz El mai departe ceea ce n-ai putut tu iubi. lar tu esti un om care te mntuiesti, iubind pe vrjmasi. Ai mplinit o porunc mare a Bisericii. Dar strduieste-te si pune nceput bun, cci e posibil! Nu spune: "Mi-a zis, i-am zis si-am s-i mai zic..."". Printe, cum s facem ca s ne mrturisim bine? - Pi, ce s facem? S te mrturisesti bine, c tu stii ce-ai facut. Te mai ajut duhovnicul. Dar nu trebuie s te bazezi numai pe ajutorul duhovnicului. Trebuie s te silesti tu, nainte de asta. Cu o hrtiut n mn. 0 metod care ar fi cea mai eficace este s-ti scrii pcatul pe hrtie atunci cnd l faci, zilnic. "Uite, eu am gresit aici". Si treci acolo. Poti s-1 tii cu semnele tale, s nu ti-1 cunoasc nimeni. Si, o dat scris acolo, va fi spovedit sigur. Nu va fi uitat. Dar dac nu esti pregtit pentru spovedit si sunt multe lucruri mrunte sau foarte importante, pe care le uiti, nu esti iertat. Dar dac tu te-ai pregtit pe ct ti-a fost cu putint si ai uitat ceva, acelea sunt iertate. Pentru c tu te-ai silit" s gsesti lucrul acesta, nu te-ai dus ntmpltor si te-ai lsat pe seama duhovnicului s te ntrebe. El o s te ntrebe o serie ntreag de lucruri, dar cltoria prin trecut ti-a fost foarte dificil poate, sau foarte variat. Cel mai bine este s-ti scrii pcatele zilnic, cnd le faci. Si s vedeti frtiile voastre, atunci cnd veti ncepe s faceti lucrul sta, ct va fi de greu. Nu-i convine satanei: ba ti-ai pierdut creionul, ba stai c notez desear, stai c notez mine, si uiti. Dac m-ati ntrebat cu adevrat, un om care vrea cu orice chip s se spovedeasc curat, s-si noteze pcatul cnd l face. "Uite, eu 1-am vorbit de ru pe la. Uite, m-am enervat. Uite, miam iesit din fire". Vezi, trebuie s te pregtesti de spovedit. Spoveditul, ca s poti fi iertat, adic taina asta care se numeste, Taina Pocintei, st, mai nti de toate, n a nu mai face pcatul. Al doilea, s-1 mrturisesti curat. Al treilea, s te dezlege duhovnicul. Al patrulea, un canon care se d sau nu se d. Deci, nu mai fac! Cnd m duc la spovedit, m duc cu gndul c nu mai fac pcatul sta. S-ar putea s se repete, dar tu nu esti vinovat de deliberare; n-ai deliberat ca s-1 faci. L-ai fcut fr s-ti dai seama sau s stii. Dar dac l faci chiar stiind c-i pcat si l faci, sigur c este pcat mai mare. Diavolul se multumeste cu un fir de pr, ca s te dai de partea lui. Se multumeste, cci dac te-ai suprat si ai zis ceva unui om, nu esti departe de a-1 lovi. Nu esti departe nici de a-1 omor. Pentru c ai pornit spre asa ceva. Cnd e vorba s fii de partea diavolului n ce priveste nvtturile lui negative, el se multumeste s fii de partea lui chiar cu un fir de pr. Hristos ti zice: "Dac vrei s fii al Meu, s-Mi fii ntreg". Dumnezeu stie dinainte cine se va mntui si cine nu? - Cum s nu? Asta e altceva, c stie. Dar El face orice ca tu s te mntuiesti. Asta e altceva c stie. Dumnezeu ne-a lsat voint liber. Nu merge preconceput: "sta se mntuieste, acestia nu se mntuiesc, c vreau Eu asa!" Noi avem voint liber. lisus Hristos stia c luda o s-L trdeze. Si pentru asta, c era iubitor de argint, i-a dat punga, s-1 linisteasc, s-1 scape de gndul sta de a avea. C bogtia nenorocit 1-a facut s-L vnd. Dar Mntuitorul cuta s-1 scape, s-1 usureze. ns, a biruit mai mult diavolul, dect Mntuitorul, pe care, de fapt, L-a trdat, cci au stat alturi, au mncat mpreun. Dumnezeu nu are predestinatie. Nu exist predestinatie. El vrea s se mntuiasc toat lumea. C stie dinainte ce se va ntmpla, asta-i altceva. Si face orice ca tu s nu cazi n ispite. Dar te-a orientat si pe tine. Ti-a dat minte, ti-a dat ntelepciune, ti-a dat cutare. Dac esti ntr-o ncurctur, te duci si-L ntrebi. Va s zic, cunoaste o conduit a mersului vietii noastre. Cunoaste, dar nu e vinovat El de pierderea vietii noastre. C dac n-ar fi vointa liber, noi n-am avea nici un merit. S avem meritul c de asta ne-a lsat vointa liber, ca s avem si noi meritul mntuirii noastre. Binenteles c cu faptele noastre nu ne putem mntui. Dar faptul c vrem s ne mntuim si luptm aici, ne ajut harul lui Dumnezeu: Dai voint, iei putere. Dar dai voint? Din punct de vedere al unei intuitii de mare finete, dac te gseste moartea, bunoar, ntr-o preocupare de virtute, frumoas, n aceea te vei mntui, binenteles, si n toat vesnicia ta vei evolua n sensul n care ai murit. Cum s ntelegem aceasta: "nu este lucru mic n viat rul cel mai mic"? - E destul de clar spus. "Sarpe mic si sarpe mare". Adic, dac un sarpe mic te musc si ti d o cantitate suficient de otrav ca s mori, nu mai e nevoie de unul mare. Si-a fcut acela mic datoria din plin. "Nu este lucru mic n viat rul cel mai mic" nseamn c mereu trebuie s fim treji s nu facem rul, orict de mic. Dar, se poate gresi. Este o greseal, un pcat, de mai mic rspundere, pentru c nu e fcut cu voint. Dar dac e fcut cu vointa ta, atunci pcatul este mai mare, pentru c tu 1-ai fcut deliberat. Pcatul are dousprezece trepte. Prima treapt, pe care a fost ispitit si Mntuitorul, este tolerabil. Vine apoi si n treapta a doua. Nu gresim grosolan. Nici n a treia nu gresim. El persist, cci vorbim de evolutia pcatului. Vine si n treapta a patra. nc nu suntem vinovati cu totul, dar ncepe s ia contur. Vine si n treapta a cincea. Si ncepi s te lupti cu tine. n a sasea l accepti cu mintea. "Da, am s-1 fac". Va s zic de aici ncepe vinovtia canonic. Pn aici nu suntem att de vinovati. C vin n gndul nostru fel de fel, astea vin de la draci. Nu trebuie s v speriati. Le ardeti cu rugciuni: "Doamne lisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine pctosul!" "Doamne lisuse...", fr agitatie, calm. In treapta a saptea ti dai seama c te degradezi. n a opta l faci cu fapta, n a noua l repeti, n a zecea te mptimesti, n a unsprezecea te descurajezi si n a dousprezecea mori. Asta este treapta evolutiv a pcatului. Deci, pn n treapta a sasea nu suntem vinovati. Pentru c pn acum n-am acceptat deliberat. Pn aici era amestecat. E o greseal c s-a pierdut un timp si n-ai tiat de la nceput. Dar nu e o greseal canonic, aceasta a gndurilor. Nu. Gndurile sunt de la draci, ca s te prind, s te angajeze. Si te prinde: n treapta a sasea l accepti, n a opta l faci, si asa mai departe. Deci pcatul mic e foarte primejdios. Mai nti de toate nu tii cont de el, c 1-ai fcut, c ti zice: "Ce, numai atta? Asta o face toat lumea, l faci si tu..." Nu mai vorbim de reaua vorbire. Acesta e un pcat foarte mare, pentru c criteriul de judecat e iubirea. Tot ce se greseste fat de iubire, e un mare pcat. "Eu ti-am spus tie s iubesti si tu ai urt! Ti-am spus s-1 vorbesti de bine, tu 1-ai vorbit de ru! Ti-am spus s te rogi pentru el, tu 1-ai blestemat!" Va s zic, uite un pcat mic. Dar ia uite ct e de mare! Un alt exemplu: nchipuiti-v, frtiile voastre, o rochie de mireas la care se uit toat lumea cu cea mai mare grij. Dar pe rochita aia de mireas, undeva pe jos, este o pictur de murdrie. Si cineva arat: "Uite, acolo este o pictur de murdrie". Si cu asta a anulat toat frumusetea rochiei. Si ce era acolo? Nu era o pat mare. Era o pictur. Deci "nu este lucru mic n viat rul cel mai mic". Nu este moarte, dar, fiind vorba de pcat, si sta e un pcat. Revenirea la Dumnezeu este foarte bine primit, cnd revii cu smerenie: "Uite, Doamne, sunt un netrebnic, nu merit dragostea Ta!" Lupta este din partea amndurora: a duhovnicului si a fiului duhovnicesc, pentru a te vindeca de pcate si s progresezi. Devii mai bun, din ce n ce mai bun, si pcatele svrsite, la prezenta asta sufleteasc continu, ti aduc un foarte mare avantaj: smerenia. "la uite, ce am fost eu n stare s fac! Netrebnicul de mine! Cum am putut eu s supr pe Dumnezeu cu pcatele mele?!" Vezi, asta-i smerenia. Vezi, am spus un lucru: Raiul e plin de pctosi... pociti! Toti au fcut pcate. S-au cit si I-a plcut lui Dumnezeu pocinta lor. Pcatul, deci, ti aduce o smerenie. De unde se ntelege c diavolul joac un rol mntuitor indirect. El ne arat imediat neputintele. Dar noi avem puncte de reper si stim s ne ridicm. El ne ajut la ncununri. Cum ne izbvim de mpietrirea inimii? - Starea de mpietrire e o absent. Si nu este permis s nu gndesti la Dumnezeu toat ziua, toat clipa. Este Dumnezeu, care ne-a dat toate fmmusetile posibile, vzute si nevzute. El ne ntreste si spune: Fr de Mine nu puteti face nimic. "Nu se misc fir de pr fr voia mea. Si atunci noi avem datoria, s-L iubim, s ne gndim la El. lar dac esti mpietrit, esti mpietrit ca o stnc, ca o scndur si nu mai ai lucrare. Nu auziti c fr lucrarea ta, Dumnezeu nu te poate ajuta? Cum putem sti c aceast chemare e autentic? - Deocamdat, ntrebi numai rational. Chemarea aceasta nu o poti discuta, nu o poti discerne. E o nebunie pentru Hristos, o dorint mare de a te drui cu totul. Nimic nu poate s m mai mpiedice, nici un sentiment. Dumnezeu si att! Binenteles, lumea nu e prsit. Din contr, e mult mai apreciat, mai iubit. Dar aceasta nu se face din ratiune, chiar o nalt ratiune. Nu se face. Ci dintr-o necesitate sufleteasc. Adic este o nebunie pentru Hristos. M-a ntrebat o fat, impresionat de slujba de maici: "Care-i prima conditie s fii maic?" Zic: "S fii nebun!" I-am spus ca s cuprind totul si s scap. Si am urmrit-o si am vzut c a nteles. Cu nebunul nu te mai poti mpca! La balamuc si gata! Dac-i nebun pentru Hristos, la mnstire si gata! Problema asta nu si-o pot pune cei tineri si cei cstoriti, dar e cel mai mare lucru posibil n lume, cu creatia omeneasc a lui Dumnezeu. Clugria e mare lucru, dragii mei!... Ne dati un cuvnt de folos? - Uite, v spun trei lucruri pe care s le respectati si s stiti c sunteti oameni care pot ndjdui mntuirea: 1. S fiti bine mrturisiti. V dati seama c asta este taina care ne mntuieste. Cci "ce veti dezlega voi, dezleg si Eu!"Taina e fcut pe un temei n Sfnta Scriptur, gata! Si pcatele astea nu se mai pomenesc nici la Judecata de apoi, nici la vmi. Va s zic, s-a terminat! Bine mrturisiti. C dac esti bine mrturisit, ncepi s te cercetezi: eu am njurat, eu am gndit asa, eu am fcut aceea. ncepi s te cerni si s te subtiezi si s te aduni si s te dezlegi. Asa. Chiar v rog s notati pcatele, cnd le-ati fcut, ca s nu le uitati. Nu e usor, c satana ti pierde creionul, n-ai hrtia la tine, si uiti. Ce trebuie s v mai spun? S nu lsati numai pe preot s v ntrebe. El v ntreab dup un anumit fel de a ntreba. Dar tu stii subtilitatea pcatului, sau nu-stiu-ce. Deci, s fiti bine mrturisiti. Pentru c dac esti bine mrturisit nu mai poti pctui si ndj duiesti n mntuirea ta. Asta este una. 2. S cutati s fiti pomeniti la Sfintele Liturghii. Pentru c se pune, dragii mei, n Sfntul Snge, prticica aceea cu numele tu. Si se spune asa de preot: "Spal, Doamne, pcatele celor ce s-au pomenit aici, cu cinstit Sngele Tu, pentru rugciunile sfintilor Ti". Si se pun toate de pe disc, n potirul cu Sfntul Snge: Si v dati seama, unde poti s fii, chiar dac esti mort, ,chiar dac esti viu esti salvat; se pomeneste si pentru morti si pentru vii. Si ct te cost? Cutati s fiti pomeniti la Liturghie. Fie c v cunoaste un preot sau v cunoaste duhovnicul, fie c frtiile voastre dati la Liturghie, dar s fiti pomeniti. Asta e totul. Liturghia nu este o lucrare omeneasc, dragii mei. Nici ngereasc. E direct divin! Pentru c nu poti tu s transformi acolo. El este Cel ce este! Si dac ar fi cu putint s se deschid cerurile si chiar tavanul Altarului, n-ai vedea n cer mai mult lumin si mai mult asezare cum este n Sfntul Altar, cu ngerii, cci Hristos este cu noi. Noi chiar avem o rugciune, cnd facem Vohodul: "Si f, Doamne, s intre cu noi si ngerii care ti slujesc mpreun cu noi!" Deci preotul are autoritate. Pentru c ei sunt acolo: o gloat de ngeri! E Hristos, ce te joci?! Deci, cutati s fiti pomeniti la Liturghie. 3. S faceti milostenie, poman. Dati de poman. 0, dac ati sti!... Si Vlahut spune: "Mila e toat Scriptura!" Cel mai mare lucru posibil sta este. Pentru c atunci nseamn c iubesti. Si, iat, nseamn educatie. Domnule, dac spune: "nsutit veti primi", nu te teme c srcesti. Vrei s te mbogtesti? D! Dar ce, urmrim s ne mbogtim? M doare inima de cel srac. Nu te doare inima de el, deloc? Eu am fost surprins de un cersetor, care era fr picioare, pe strad. Si sta astepta s mi vrs buzunarele, nu glum. Dar eu n-aveam nimic. S-a ntmplat s n-am nimic. Mergeam pe jos, nu aveam bani de masin. Si i-am spus: "Frate, nu te supra, n-am nimic, dar ti dau o mn cald!" "O, printe, asa ceva nu mi-a dat nimeni". Si-mi zic: "Am brodit-o! Am biruit!" Ei, vreau s v spun: nu fiti nepstori. Si nu asteptati s-i ntlniti. Cutati-i. Cutati-i, pentru c, gsindu-i pe ei, te-ai gsit pe tine. Te-ai consemnat acolo, sus. Nu te poate uita Mntuitorul, nu te poate uita cnd faci o milostenie. Si rupeti din voi cu orice chip. Acum, milostenie nu nseamn numai s lasi din traist; ai un coleg care sufer, care nu-stiuce, care e trist: "De ce esti trist? De ce esti trist?" Si l mngi. Si nu l lasi deloc. Si nseamn c ai fcut o milostenie cu el. Si i dai un cuvnt de folos: "Las, m, c a murit tata, las, drag, c stie Dumnezeu. Nu te omor. Hai s fim linistiti, hai s-1 pomenim, s-1 ajutm acolo (c putem s-1 ajutm dup cum trim)". Si pentru c mi-ati cerut cuvnt de folos, v spun o istorioar. Un ucenic era suprat c printele lui, care era pe patul de moarte, nu 1-a binecuvntat, ca si el s se mntuiasc. Cuvntul de binecuvntare, pe care l primiser toti ceilalti frati, era sta: "Mntuieste-te!" Si i-au spus printelui: "Uite, ucenicului nu i-ai spus cuvntul de folos". "Chemati-1 ncoace!" Si atunci i-a spus printele, cum v spun si eu vou acum: "Mntuiti-v! Mntuiti-v! Mntuiti-v!" Extras din "Ne vorveste Parintele Arsenie".

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat DESPRE CALUGARIE SI CASATORIE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandalele ECCO Touch Plateau sunt confectionate din piele moale cu detalii metalice(tinte). Sunt...