REFERAT RELIGIE: BISERICA SF. NICOLAE CRETULESCU

Incarcat la data: 23 Iunie 2008

Autor: Gogoasa Alexandru

Pret: 80 credite

1 (1 review)
DOCUMENTATIA DE RESTAURARE FISA GENERALA DE CONSERVARE - RESTAURARE BISERICA SF. NICOLAE - "KRETULESCU" FISA GENERALA DE CONSERVARE 1. Date istorice generale (amplasarea in epoca) 1.1. Arhitectura (datare, ctitori, descrierea ansamblului) 1.2. Componente artistice (datare, autori, stilistica) 1.2.1. Pictura murala ("a fresco", "a secco", ulei) 1.2.2. Iconostas, mobilier (jilturi, candelabre, strane) 1.2.3. Decoratii in piatra (pisania, pietre de mormant, ancadramente, coloane) 2. Interventii in timp asupra ansamblului si a componentelor 2.1. Ansamblul arhitectural (incinta, biserica, etc.) 2.2. Componente artistice (pictura murala, iconostas, etc.) 3. Date generale geografice si climatice 3.1. Amplasament geografic si urban 3.2. Evolutii climatice si microclimatice 4. Starea de conservare a bisericii 4.1. Consideratii privind problemele geotehnice si de hidraulica subterana 4.2. Consideratii privind statica monumentului 4.3. Arhitectura 4.3.1. Fundatia (structura) 4.3.2. Zidaria (structura) 4.3.3. Soclul si bancheta (structura) 4.3.4. Pardoseala interioara si nivelul de calcare (structura) 4.3.5. Acoperisul si sistemul de preluare a apelor meteorice (structura) 4.3.6. Trotuarul si rigola (structura) 4.3.7. Sistemul de iluminat, de incalzire si paratrasnetul 5. Starea de conservare a picturii murale 5.1. Consideratii generale privind conditiile de microclimat 5.2. Identificarea tehnologica (tehnica de executie) 5.3. Starea de conservare - cauzele degradarilor 5.3.1. Stratul suport 5.3.2. Stratul de culoare 6. Documentatia de conservare 6.1. Documentatia fotografica (imagini de ansamblu si detalii) 6.2. Documentatia desenata (relevee la scara, curbe de umiditate etc.) 1. Date istorice generale (amplasarea in epoca) 1.1. Arhitectura (datare, ctitori, descrierea ansamblului) Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" si "Sfintii arhangheli Mihail si Gavril" a fost construita in anii 1720-1722, fiind finalizata la 30 septembrie 1722 (data pisaniei). Este ctitoria marelui logofat (vornic) Iordache Cretulescu-1, descendent al unei vechi familii boieresti, si a sotiei sale Safta Brancoveanu , fiind construita in timpul celei de a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat. Biserica Cretulescu a reluat cu insistenta formele arhitectonice si decoratia monumentala brancoveneasca cu proportiile sale bine potrivite, cu eleganta formelor, cu finetea profilurilor si zveltetea siluetei sale. Planul este treflat-2 cu o turla pe naos si clopotnita pe pronaos la care se ajunge pe scara din turnul adosat fatadei de nord. Cele doua turle inalte si elegante refacute dupa modelul aproximativ al celor vechi, incoroneaza intreg edificiul ale carei proportii sunt cu adevarat izbutite. Ferestrele turlelor sunt inconjurate de trei arcade retrase succesiv, arcele lor sprijinindu-se pe capiteluri mici si drepte in timp ce ferestrele bisericii au rame de piatra in arc frant fiind incadrate de niste baghete incrucisate, care de fapt sunt elemente de influenta gotica integrate in sinteza arhitecturii moldovenesti. Pentru decor, la cornisa au fost orientate 3 randuri de caramida imitand dintii de ferastrau, iar cornisa turlelor este facuta din doua randuri de caramizi asezate pe muchie. Decoratia exterioara este insasi zidaria din caramida aparenta desi la inceput ele erau acoperite cu o tencuiala subtire ca toate bisericile acelei epoci. Decoratia in registrul inferior este formata din panouri dreptunghiulare marginite pe orizontala de doua randuri de ciubuce iar pe verticala de trei randuri. Biserica este bine proportionata datorita absidelor laterale mai proeminente care echilibreaza supralargirea pronaosului. intregul sistem de boltire asupra careia se inalta, remarcabila si din punct de vedere al efectului plastic pe care il imprima intregului edificiu este un exemplu de solutie structurala judicioasa. Pridvorul - este deschis, larg, cu 5 arce care pune in evidenta intrarea pe fatada dinspre vest, si cate doua arce laterale sprijinite pe coloane de piatra. Este acoperit cu doua bolti semisferice despartite de un arc. Pronaosul - este acoperit cu o calota pe pandantivi si despartit de naos de 3 arcade pe 4 stalpi de piatra dintre care cele laterale sunt incastrate in pereti. Spatiile laterale sunt boltite cu doua arce late. Naosul - este alcatuit din 3 travee si acoperit de turla sprijinita pe pandantivi. Absidele laterale sunt poligonale la exterior si sub forma de conca-3 in interior. Traveea estica este inchisa de absida altarului. Altarul - este acoperit de o semicalota. in grosimea zidurilor dinspre nord si sud ale traveei estice se afla firida proscomidiei si a firida diaconiconului care este prevazut si cu o usa de acces din exterior. Fatada este impartita - ca la toate bisericile din tara Romaneasca din ace vreme - in doua registre de panouri, marginite de ciubuce din caramizi rotunjite despartite de un brau. Biserica a devenit mai bogata ca expresie plastica in urma restaurarilor din 1935-1936 si 1942-1943 cand si-a redobandit calitatile sale arhitectonice. "Biserica Cretulescu este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura, pastrate in Bucuresti, create intre cele doua epoci de glorie ale arhitecturii muntenesti: epoca brancoveneasca si cea a primilor domni fanarioti." - nu este doar o opera valoroasa de arhitectura romaneasca veche ci si una dintre putinele constructii bune care s-au zidit in epoca imediat urmatoare vremii stralucite a lui Constantin Brancoveanu. 1.2. Componente artistice (datare, autori, stilistica) 1.2.1. Pictura murala ("a fresco", "a secco", ulei) Pictura murala a fost realizata in tehnica "a fresco" odata cu ridicarea bisericii iar tabloul votiv s-a pastrat ca marturie istorica a existentei in timp a picturii lui Tatarescu din 1860 realizat in ulei peste pictura originara. in tehnica "a secco" avem prezente mici zone datorate ultimei interventii de restaurare deoarece integrarea cromatica a zonelor mari s-a realizat in tehnica "a fresco". Pictura murala din turla naosului este noua fiind realizata cu ocazia restaurarii din 1942-1943.(2.2. - pentru detalii) Reusita decoratiei murale monumentale bizantine a rezultat din combinarea echilibrata a esteticii si a perspectivei inverse deoarece liniile figurilor si siluetelor sunt incadrate perfect pe suprafetele formelor concave a boltilor. -4 Ansamblul iconografic si specificul stilistic sunt reprezentative a unei arte numita perioada postbrancoveneasca. Au fost introduse si amanunte innoitoare de influenta apuseana cum sunt decorul de la Ghetsemani care figureaza o gradina inconjurata de un gard din uluci cu poarta rustica de lemn; in scena Spalarii mainilor, Isus intoarce spatele lui Pilat; el este ingenuncheat si incununat cu spini, scena avand loc intr-o curte interioara; apoi este biciuit si legat de o coloana ce se afla in mijlocul unei piete iar doua personaje privesc desfasurarea torturii din balconul unei case. Este dus in fata multimii, scena petrecandu-se pe o strada; pironirea lui Isus se face pe o cruce intinsa pe jos; in scena Rastignirii, Maica Domnului este inconjurata de mironosite si de Ioan; la coborarea de pe cruce, Maria asista ingenuncheata; Iosif si Nicodim duc la groapa trupul dezvelit al lui Isus, tinandu-l ca intr-un hamac. In pronaos, acatistul Maicii Domnului incepe cu Fecioara la fantana. Din lipsa de spatiu, compozitiile pastreaza specificul iconografiei ortodoxe traditionale, personajele scenelor fiind reduse la numarul esential necesr ilustrarii textului biblic. Reprezentarea Maicii Domnului aparatoarea, in picioare cu bratele ridicate in gestul de ruga si ocrotire fata de credinciosii din jur, este o exceptie deoarece apare singura. In pridvor, in scenele Apocalipsului, evanghelistul Ioan este reprezentat tanar ca si in gravurile germane i nu batran asa cum este aratat in pictura de la Athos. in majoritatea scenelor este reprezentat Isus "cel vechi de zile" fiind o reprezentare interzisa de canoanele picturii bizantine. Reprezentarea ampla a temei Apocalipsei in pridvor si introducerea catorva scene noi in ciclul patimilor subliniaza influenta occidentului. Ansamblul pictural al bisericii, pastrat intr-o tonalitate coloristica destul de retinuta cu niste calitati de detaliere deosebite, intra intr-o perfecta simbioza cu spatiul pe care il decoreaza. Acest ansamblu armonic, cu o expresivitate artistica deosebita si cu incarcatura teologica necesara, este reprezentativa perioadei artistice al secolului al XVIII-lea. Privita in ansamblu, pictura murala a bisericii Cretulescu are un caracter citadin accentuat. 1.2.2. Iconostas, mobilier (jilturi, candelabre, strane) Iconostasul este mai baroc ca structura, nu respecta traditia impartirii in registrele clasice. Forma lui mai ondulata a impus o alta repartitie a icoanelor fiind structurat intr-o forma piramidala deoarece registrele se micsoreaza in zona superioara si se termina intr-un fronton semicircular. In compozitii apar inedite elemente de peisaj si schemele folosite sunt mai apropiate uneori picturii de sevalet decat de icoane. Cu toate ca icoanele au fost pictate intr-un stil realist, chipurile raspunzand canoanelor unor frumuseti clasice, iconostasul nu isi pierde semnificatia si rolul respectand traditia iconografica clasica bizantina. Putem presupune ca daca i s-a comandat lui Tatarescu pictarea bisericii in 1860, era firesc, dupa cum rezulta din contract , tot lui sa i se atribuie pictarea si poleirea iconostasului. Fondul alb lustruit este cel original deoarece se afla in perfecta armonie cu celelalte piese de mobilier-5 contemporane aflate in biserica. Policandrul-6 de bronz emailat din naos a fost comandat in 1837 la casa Barbedienne din Paris. Stranele din absidele laterale si de langa peretii laterali, ai naosului si pronaosului, sunt din lemn decorate, in stil renascentist, cu modele decorative sculptate si sunt baituite fiind asezate pe o podina de lemn. Sunt pozitionate la o distanta de circa 8 cm de pictura murala. Datorita numerosilor enoriasi, s-a recurs la suplimentarea locurilor cu scaune moderne ergonomice. Sfesnicele florentine precum si vasele si ulcioarele in forma tipic orientala, sunt in armonie cu decorul interior. Baldachinul, crucea mare si epitaful din altar, nu am reusit sa le examinez fiindca nu am primit permisiunea domnului preot. 1.2.3. Decoratii in piatra (pisania, pietre de mormant, ancadramente, coloane) Pisania este circumscrisa de o friza care coboara pana jos de-o parte si de alta a intrarii constituind clasicul portal brancovenesc. Datorita existentei unei fisuri-7 ce inconjura portalul, diferentelor stilistice dintre cele doua straturi si racordul lor vicios, se constata ca portalul a fost amplasat dupa zugravirea bisericii. Portalul este degradat datorita umiditatii de capilaritate si faptului ca a fost acoperita cu un strat de vopsea. Chenarul portalului, fiind din piatra, este decorat cu vrejuri vegetale, frunze de acant, lalele etc - motive specifice sculpturii brancovenesti. Pietrele de morminte care se gasesc in pridvorul si pronaosul bisericii apartin urmasilor familiei Cretulescu. In pridvor se afla piciorul unei cruci care provine de la manastirea din satul Cretulesti, fiind ridicata de Iordache Cretulescu la 25 august 1732. Braul din piatra sculptata cu motive vegetale, specific artei brancovenesti, subliniat de doua toruri din caramizi rotunjite pe muchie, imparte fatadele in doua registre decorate dupa moda vremii cu firide oarbe care pe registrul superior se indesesc intretaindu-se. Panourile dreptunghiulare sunt incadrate de toruri care in registrul superior sunt terminate cu arce frante. Ancadramentele sunt in exterior fiind profilate din piatra si sunt dispuse cate doua, una in registrul superior-8, alta in cel inferior-9. Originale au mai ramas doar cele dispuse in zona superioara care sunt acoperite cu trafoare sculptate in piatra au ca motiv vrejul si frunza de acant sunt compuse diferit pentru fiecare in parte. Decoratia sculptata a ferestrei de la altar cuprinde si un semn heraldic - pajura cu crucea in cioc. Coloanele pridvorului, mai ales la baze, sunt grav degradate fiind alcatuite dintr-o gresie putin rezistenta. Coloanele care despart naosul de pronaos sunt asezate pe piedestale inalte. intre bazele si capitelurile acestor coloane sunt degrosate flori de crin-10 iar arcadele semicirculare sunt legate intre ele prin coarde de lemn. -11 2. Interventii in timp asupra ansamblului si a componentelor 2.1. Ansamblul arhitectural (incinta, biserica, etc.) in 1815, biserica a fost reparata partial. Cutremurul din 1838 i-a stricat foarte rau bolta si i-daramat clopotnita de deasupra portii de intrare. La 1846, calatorul rus L. Uspenski mentiona ca biserica era veche si urata. in 1859-1860 (data pisaniei din interior), construindu-se o turla de lemn cu acoperis din tabla si pridvorul a fost inchis iar exteriorul acoperit cu tencuiala biserica a fost transformata fiind restaurata in stil neoclasic de catre arhitectul austriac Lipizer. Merita o mentiune speciala pentru proportiile sale bine potrivite, pentru eleganta formelor, pentru finetea profilurilor si zveltetea siluetei sale care, atinsa de cutremure si refaceri ulterioare, si-a recapatat infatisarea ei originara in urma unor intelepte interventii de restaurare executate in anii 1935-1936 de arhitectul Stefan Bals si Em. Miclescu. Cu ocazia acestei restaurari, s-a deschis pridvorul si s-a construit turla din zid in locul celei de lemn, s-au inlaturat de pe zidurile exterioare tencuielile aplicate in 1859. S-a consolidat si structura de rezistenta turnandu-se o centura de beton armat la baza turlei clopotnita. Au fost montate guri de aerisire de tip "Knepen" ca masura de ameliorare a fenomenului de umiditate capilara. Dupa analiza modului de punere in opera a caramizilor si calitatea lor precum si rosturile sterse, restauratorul a ajuns la concluzia ca fatadele au fost tencuite cu o tencuiala subtire de circa 5 mm. Cum pe o astfel de zidarie o noua tencuiala nu ar fi facut aderenta decat daca s-ar fi curatat rosturile pe o adancime de 2 cm ceea ce ar fi stricat vechea zidarie s-a renuntat la aceasta tencuiala, exteriorul ramanand in caramida aparenta. Dupa cutremurul din 1940 , biserica a fost restaurata din nou in 1942-1943 cand si-a redobandit calitatile sale arhitectonice devenind mai bogata ca expresie plastica. Datorita evenimentelor din decembrie 1989, biserica fiind grav afectata datorita unor intercalatii militar-teroriste, in 1991 autoritatile au hotarat inceperea restaurarii. 2.2. Componente artistice (pictura murala, iconostas, etc.) Pictura murala din pridvor a ramas cea originara - fapt mentionat in doua insemnari, din 1758 si din 30 august 1802. In 1860, a fost solicitat Gheorghe Tatarescu sa acopere frescele existente cu o pictura noua si pentru pictarea iconostasului "caci timpul si neingrijirea le distruge." In ultima vreme a fost scoasa la iveala vechea pictura (cea din 1722) de sub pictura lui Tatarescu. In 1935-1936, prima scena din Imnul Acatist a fost extrasa, de pe suprafata unde s-a amplasat usa de acces la cafas, si transpusa chiar langa, deasupra glafului pe o tencuiala noua unde pictura murala s-a pierdut pe o zona extinsa. Acest fragment este "sifonat" pentru ca a fost fixat pe o panza cu ajutorul unui adeziv dupa care a fost transpusa pe suprafata actuala in mod necorespunzator deoarece nu a fost tasat uniform pe toata suprafata fragmentului. Pictura murala din turla naosului este noua fiind realizata cu ocazia restaurarii din 1942-1943. Sunt doua insemnari pe sulurile profetilor din care aflam data pictarii precum si numele pictorului-12 si faptul ca in acel timp, fortele americane bombardau Ploiestiul.-13 In ultima restaurare, din 1991, restauratorul Romeo Andronic a reintegrat cromatic in tehnica "a secco" prin metoda vellatura lacunele stratului de culoare iar lacunele stratului suport, dupa o chituire la nivel, in tehnica "a fresco" prin metoda tratteggio dar sunt multe zone repictate. Iconostasul In afara operatiunilor de curatare, de completare, consolidare a suportului unora dintre icoane si combaterea atacului xilofag, iconostasul a fost adus la forma ei initiala imbracand si peretii adiacenti dinspre sud si nord cu doua aripi laterale care nu mai existau cu ocazia interventiei de restaurare din 1991 executata de catre restauratoarea Cornelia Savescu. De mentionat este faptul ca icoana Capul Sf. Ioan Botezatorul care face parte din iconostas se afla in glaful sudic al naosului in timp ce icoanele nou comandate impodobesc iconostasul. Icoana Maica Domnului cu Pruncul care se afla in naos, la sud, este datata pe frecatura 1748. Braul a fost reconstituit dupa un fragment-14 fiind un tor bine proportionat de piatra sculptata cu un motiv floral frumos specific artei brancovenesti. In prezent, jiltul arhieresc, impodobit cu vrejuri sculptate, este supus unei interventii de restaurare. 3. Date generale geografice si climatice 3.1. Amplasament geografic si urban Capitala Bucuresti se afla la o altitudine medie de circa 200 m fata de nivelul Marii Negre. Biserica a fost zidita pe locul daruit de Nicolae Mavrocordat ispravnic fiind logofatul Pirvan Loloescu. Acest loc, in acea vreme, era la bariera de nord a orasului Bucuresti, in "ulita cea mare" sau "Podul Mogosoaiei" si se chema "Putul cu Zale". In secolele XVIII-XIX bisericii Cretulescu i se spunea manastire deoarece in jurul ei se aflau pravalii si case si a avut scutiri de dari in secolul al XVIII-lea. In prezent, biserica este situata in centrul orasului, intre constructii noi, fara importanta, intr-o curte joasa intre Calea Victoriei(E) la nr. 47, un bloc(S), Parcul Salii Palatului(V) si Palatul M.N.A. a R.(N). Desi din punct de vedere al cadrului exterior monumentul este suficient de degajat pentru a fi pus in valoare datorita vegetatiei joase si a arborilor mici ai parcului care il delimiteaza pe latura nordica si cea vestica, realmente era sufocat de parcarea autoturismelor in mod abuziv atat a vecinilor cat si a angajatilor unor institutii vecine deoarece aceasta zona pavata, din jurul monumentului, putea fi utilizata pentru parcare auto deoarece este racordata cu strada dinspre M.N.A. a R. Recent, mai precis in data de 28.03.2006, s-au luat masuri practice pentru ca spatiul din jurul monumentului sa nu se mai utilizeze ca parcare pentru autoturisme prin montarea a doua indicatoare rutiere cu acces interzis precum si a unei bariere rabatabile inchisa cu lacat, cheie avand doar preotul. Distantele fata de carosabil sunt de aproximativ 18 m de Calea Victoriei si intre 13 si 20 m de strada dinspre M.N.A. a R. 3.2. Evolutii climatice si microclimatice Deoarece Bucurestiul se afla situat in partea centrala a Campiei Romana, are o clima temperata si temperat-continentala cu influente mediteraniene, monumentul este expus ploilor abundente (mai ales primavara si toamna) precum si diferentelor de temperatura cuprinse intre +40C vara si -25C iarna avand medii termice anuale ridicate (10-11 C) cu precipitatii reduse (450-600 mm/an) si secete frecvente. Monumentul este inconjurat de parcare si de vegetatie care au si efecte negative asupra lui. Are o larga deschidere perspectivala exceptand latura sudica, pe care la o distanta de numai 8 m se afla plasat un bloc care, datorita umbrei pe care o genereaza, afecteaza monumentul intr-o masura alarmanta deoarece latura sudica nu poate fi luminata direct de razele soarelui, motiv pentru care in zonele inferioare se pot remarca efectele umiditatii de capilaritate mult mai accentuate decat pe latura de nord. Pe aceasta latura are loc o friabilizare a materialelor mult mai prezenta decat pe partea nordica. Acest bloc din anii `60 este si un stavilar pentru curentii de aer deoarece, dupa parerea mea, ventilarea normala a partii inferioare a laturii de sud e aproape inexistenta (doar la variatii bruste de temperatura) deoarece cele doua edificii sunt situate paralel si distanta dintre ele este prea mica. in aceasta situatie, problemele cele mai grave apar pe partea sudica. Prezenta cladirilor si a vegetatiei langa biserica provoaca aparitia curentilor de aer influentand starea de conservare a picturii murale din pridvor si starea de conservare a intregului monument. Microclimatul nu ar trebui sa se schimbe brusc deoarece provoaca schimbari in starea de conservare a monumentului. BIBLIOGRAFIA PRELIMINARA Stoicescu, Nicolae - Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucuresti, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti 1961 Ionescu, Grigore - Ghid istoric si artistic, Fundatia pentru literatura si arta "Regele Carol II", Bucuresti 1938 - Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti 1982 - Istoria arhitecturii in Romania, Vol. II, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti 1965 Dragut, Vasile - Arta brancoveneasca, Ed. Meridiane, Bucuresti 1971 Bezviconi, G. - Calatori rusi Pillat, Cornelia - Biserica Cretulescu , Ed. Meridiane, Bucuresti 1969 R.A. "CARPAtI PROIECT" - proiect nr: 3045/1991, specialitatea: Arhitectura, Arhiva .N.M.I. Catedra de Arta Monumentala Restaurare - Documentatie privind conservarea si restaurarea picturilor murale din biserica Cretulescu/1991, Arhiva I.N.M.I. 4. Starea de conservare a bisericii 4.1. Consideratii privind problemele geotehnice si de hidraulica subterana Analizand terenul de fundatie se constata un grad mediu de umiditate deoarece suprafata este putin inclinata spre vest si apele pluviale dinspre Calea Victoriei se varsa pe langa monument. in sens geologic, Campia Romana apare ca o depresiune puternic sedimentata si este o regiune de platforma rigida (platforma Moesica) - practic fundamentul acestei campii, situat la adancimi variabile dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice). Pentru ca acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic, sunt probabile si seismele de magnitudine medie. 4.2. Consideratii privind statica monumentului Biserica Cretulescu se afla intr-o stare de conservare destul de buna deoarece in urma interventiilor de restaurare au fost rezolvate problemele prin consolidarea structurii de rezistenta. -15 A fost aplicat si un sistem de consolidare prin tiranti deoarece, probabil, erau prezente fisuri la nivelul stratului pictural care aveau corespondent in stratul suport. 4.3. Arhitectura 4.3.1. Fundatia (structura) Este acoperita cu piatra dar caramida din interior este vulnerabila si predispusa la macerari. Umiditatea de capilaritate este intr-o faza activa datorita lipsei unei hidroizolatii orizontale. 4.3.2. Zidaria (structura) Umiditatea de capilaritate este foarte activa ajungand chiar la 2m, fiind vizibil nivelul de evaporare, provocand degradari ale structurii. Atat umiditatea de capilaritate cat si umiditatea de infiltratie favorizeaza procesul de macerare, a caramizilor inglobate in zidarie, precum si a eflorescentelor saline. Datorita porozitatii materialelor din care este construita biserica este activa si umiditatea de absorbtie care, in urma procesului de inghet-dezghet, friabilizeaza elementele constructive din caramida si mortar. Existenta de olane deteriorate a generat si prezenta umiditatii de infiltratie deoarece se pot observa degradari chiar sub cornisa fiind mai greu de observat pentru ca marginile suprafetelor afectate sunt apropiate cu marginile superioare a zonelor afectate de proiectarea picaturilor de ploaie batute de vant. 4.3.3. Soclul si bancheta (structura) Soclul este din piatra terminata in partea superioara cu un profil. La rostuirea soclului s-a utilizat un mortar pe baza de ciment. Suvoaiele care curg direct de la strasina lovindu-se de trotuarul perimetral din piatra, pe care o si erodeaza, stropesc soclul. Pe toata suprafata prezinta macerari datorita umiditatii de capilaritate. 4.3.4. Pardoseala interioara si nivelul de calcare (structura) Pardoseala este etansa formata din dale de piatra patrata (cca. 30/30 cm) rostuite cu mortar pe baza de ciment. Toata pardoseala este acoperita cu mocheta. Nivelul de calcare din interiorul bisericii-16 este mai ridicat cu 65 cm fata de nivelul de calcare din exterior. 4.3.5. Acoperisul si sistemul de preluare a apelor meteorice (structura) in prezent, este acoperit cu tigle ii cu olane. Sistemul de preluare a apelor nu este intretinut si deversarea apei se face chiar la baza cladirii. 4.3.6. Trotuarul si rigola (structura) Trotuarul perimetral, lat de 1 m, este din piatra rostuita cu mortar pe baza de ciment. Lipsa rigolelor si erodarea sub forma concava a pietrelor pavajului dand dovada de baltirea apei in urma precipitatiilor. Pavajul, care inconjoara monumentul, este din dale de piatra. 4.3.7. Sistemul de iluminat, de incalzire si paratrasnetul Lumina naturala patrunde in biserica prin ferestrele cu glafuri adanci ale peretilor laterali precum si prin ferestrele turlelor iar instalatia electrica este adaptata la iluminarea cu becuri. incalzirea bisericii se realizeaza cu ajutorul caloriferelor amplasate in incinta si care sunt racordate la o incalzire centrala dar se poate realiza si cu ajutorul celor 3 aparate de aer conditionat. Paratrasnetul este fixat de zidaria monumentului necorespunzator deoarece este asigurat aproape din metru in metru. 5. Starea de conservare a picturii murale 5.1. Consideratii generale privind conditiile de microclimat Este necesara masurarea umiditatii si a temperaturii pentru a putea inlatura cauzele unor degradari. Tamplaria termoizolanta existenta, datorita etanseitatii foarte mari si lipsei ventilatiei, nu poate reduce umiditatea relativa a aerului fiind necesara, pentru a nu favoriza conditiile aparitiei condensului, deschiderea ferestrelor de cel putin de doua ori pe zi cate 30 minute. 5.2. Identificarea tehnologica (tehnica de executie) Detaliile tehnologice se pot observa in lumina directa si lumina razanta. Se pot identifica inciziile desenului, fisurile tehnologice, urmele de pensulatie si urmele de sclivisire ceea ce ne dovedeste faptul ca culorile au fost aplicate pe tencuiala proaspata de var. De asemenea se pot observa atat imbinarile giornatelor cat si a pontatelor. Mentionez faptul ca pictura a fost realizata in stil bizantin. 5.3. Starea de conservare - cauzele degradarilor 5.3.1. Stratul suport Cauza principala a degradarilor la nivelul zidariei si al decoratiilor zidariei este umiditatea si temperatura care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor (chiar si a muschilor si a lichenilor) si aparitia fenomenului de cristalizare a sarurilor. Poluarea reprezinta o alta cauza ce pericliteaza conservarea bisericii deoarece fiind asezata in apropierea unei artere de circulatie cu un trafic rutier intens, pe suprafata monumentului exista depuneri aderente de praf si fum. Mentionez faptul ca in Bucuresti a avut loc o explozie demografica deoarece in secolele XIX si XX revolutia industriala era in plina dezvoltare care a declansat un proces de ridicare a bunastarii care a putut face fata evolutiei rapide a populatiei. Monumentul, in decursul a aproape trei secole de existenta, a rezistat mai multor cutremure de intensitati diferite fapt pentru care in interiorul zidariei pot exista crapaturi profunde si dislocari ale structurii de zidarie. Din cauza diferitelor amenajari necorespunzatoare cum ar fi inlocuirea tamplariei de lemn al ferestrelor cu o tamplarie moderna termoizolanta care, datorita etanseitatii, practic sufoca spatiul interior. O alta amenajare necorespunzatoare o constituie aparatele de aer conditionat, amplasate deasupra ferestrelor din registrul inferior ale laturii de sud, pentru ventilarea spatiului care denatureaza aspectul monumentului istoric. Elemente neadecvate unei conservari propice ale monumentului sunt atat apa curenta din biserica cat si teava de gaz prezenta in exterior pe peretele nordic. Pasarile care poposesc in diferite locuri pe profilurile cladirii provoaca o deteriorare chimica datorita continutului de aciditate in excrementele care in cea mai mare parte au contact cu monumentul. Si geamurile uitate deschise pot fi cauze de degradare a zidariei datorita patrunderii precipitatiilor. 5.3.2. Stratul de culoare Umiditatea de condens este un fenomen care contribuie la deteriorarea picturii murale si se datoreaza aglomerarii enoriasilor la evenimentele religioase precum si liturghii. Din cauza ca improvizatiile destinate arderii lumanarilor in pridvorul bisericii nu sunt prevazute cu hornuri corespunzatoare, se pot observa cu usurinta depuneri inegale de fum pe suprafata picturii. O alta cauza de degradare a stratului de culoare este neglijenta personalului. Un exemplu semnificativ se poate observa in cafas deoarece, in prezent, aceasta este utilizat in scopul depozitarii diferitelor obiecte dintre care unele sunt rezemate de pictura murala.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT RELIGIE: BISERICA SF. NICOLAE CRETULESCU". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandalele ECCO Touch Plateau sunt confectionate din piele moale cu detalii metalice(tinte). Sunt...