Vestita cetate fagarasana, avand o vechime de peste 650 de ani, este situata chiar in centrul orasului.
Ridicata ca loc de aparare in sud-estul Transilvaniei, ea devine in veacurile urmatoare punct de rezistenta impotriva incursiunilor tataresti si turcesti.
Cetatea si domeniile inconjuratoare au intrat in 1526 in stapanirea voievodului Transilvaniei Stefan Mailath (fiul unui boier roman din Tara Fagarasului). Condusi de Mustafa Pasa, turcii o ataca in 1541 si, atragandu-l intr-o cursa, il fac prizonier pe voievod. Inchis in faimoasa inchisoare "Yedicule" (7 turnuri), el avea sa moara dupa 10 ani, fara sa-si fi putut capata libertatea.
In 1599 si-a facut intrarea in cetate Mihai Viteazul. Batrana cetate i-a ramas credincioasa voievodului si in zilele grele ale razvratirii nobilimii, dandu-i adapost lui si familiei sale; bustul Doamnei Stanca, indurerata sotie a lui Mihai, asezat la intrarea cetatii, aminteste acele clipe dramatice.
De la inceputul secolului al XVII-lea si pana la finele sale, cetatea a fost, cu unele mici intreruperi, resedinta a principilor Transilvaniei, sala Dietei, aflata la primul etaj, gazduind patru din adunarile tinute aici. Documentele vremii consemneaza ca la una dintre acestea a participat si o delegatie a domnului muntean Serban Cantacuzino.
Aspectul actual al cladirii se datoreste refacerilor si fortificarilor facute in decursul timpului. Astfel se aminteste ca in 1630 santul din jurul cetatii a fost largit si legat printr-un canal secret de raul Olt; totodata s-a construit un pod mobil la intrare, pentru ca in caz de pericol sa poata fi ridicat.
Cu trecerea anilor, magaziile si pivnitele de aprovizionare ale cetatii au devenit celule in care erau aruncati taranii iobagi razvratiti.
Azi, schelele inconjoara batranele ziduri pentru a reda aspectul maret de odinioara si se fac mari lucrari de amenajare a cetatii ca muzeu.
