Transportul, in societatea actuala, este o activitate indispensabila vietii, conferind cetatenilor posibilitatea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale, constituind de asemenea, un factor activ de atragere la viata social-economica a tuturor unitatilor administrativ-teritoriale, prin valorificarea eficienta a potentialului uman si material de care dispun.

Politicile de amenajare a teritoriului si de urbanism trebuie sa aiba in vedere fluiditatea deplasarilor - garile, statiile de autobuz, parcarile sa fie situate in apropiere unele de altele, si, mai ales, sa incurajeze transporturile in comun, acestea fiind probleme prioritare analizate de Cartea Alba privind politica europeana in domeniul transporturilor in perspectiva anului 2010. Aceeasi lucrare mentioneaza ca, nu poate fi conceputa o crestere economica sanatoasa, in absenta unui sistem de transport eficace care sa permita utilizarea maximala a avantajelor pietei unice si efectelor globalizarii.

Transporturile reprezinta o veriga importanta in coeziunea sociala si in dezvoltarea echilibrata a teritoriului, Tratatul de la Roma atribuindu-i transportului titlul de serviciu public, pentru ca ulterior, Consiliul European de la Nisa, sa sublinieze in mod expres, aceasta calitate de serviciu public, in sensul ca, este principalul instrument pentru a garanta servicii de interes economic general in domeniul transporturilor.

Definind transporturile in cadrul Congresului Feroviar Mondial din anul 2001 s-a precizat ca, acestea reprezinta unul dintre sectoarele cele mai importante ale unei economii si contribuie la dezvoltarea productiei si a comertului, permitand deplasarea persoanelor si a marfurilor intre orase, regiuni, tari si continente.