EFERAT BIOLOGIE: PIRSII

Publicat: 16 Mar 2009 00:00

Formularea "lumea tainica a pirsilor" ar pai'ea poate o parodie daca n-am sti ca pirsii exista in fauna tarii noastre, din pacate putin cunoscuti sub acest nume, iar lumea lor este intr-adevar plina de mister. Dar, pe cit sint de necunoscuti astazi, pe atit de cunoscuti erau odinioara, unii dintre ei inca de pe vremea romanilor, care ii considerau o delicatesa culinara si ii cresteau in locuri special amenajate, numite glirarii, de unde si denumirea stiintifica a acestor fiinte ciudate, jumatate veverita, jumatate sobolan. d4i22ixPIRS DE ALUN (Pirsul mie)Este cel mai mic dintre toti pirsii de la noi. La infatisare seamana mai mult cu un soarece decit cu o veverita, corpul sau avind lungimea de 6-9 cm si coada de 6 - 7,5 cm, uniform imbracata in peri, nu prea stufoasa, dar cilindrica. Urechile inguste si lungi, rotunjite la virf. sint indreptate in sus. Ochii sint mari, negri, iar vibrizele foarte lungi. Greutatea corpului atinge 25 g. Blana este marunta, deasa si matasoasa, are culoarea roscata pe partea dorsala si o nuanta galbuie-roscata pe partea ventrala. In raport cu corpul picioarele sint subtiri. Este intilnit in toate regiunile tarii, in padurile de cimpie, coline si munte, pina la altitudinea de 2 000 m. Prefera padurile in care se gaseste alun, cu ale carui fructe se hraneste, dar in egala masura consuma ghinda si fructe de padure, mai rar insecte si pasari mici. Animal nocturn, foarte agil si activ in cautarea hranei, isi petrece ziua intr-un cuib sferic sau oval, cu diametrul de 20 - 25 cm, prevazut cu o singura intrare si construit intre crengi din ramuri subtiri si din frunze, captusit cu fibre vegetale, lina si muschi. Acesta este cuibul de vara. Cuibul de iarna -este construit in gaurile din sol, intre radacinile arborilor, fiind captusit mai gros. De regula, este solitar, dar uneori pot fi vazute citeva cuiburi apropiate. Nu isi face provizii pentru iarna deoarece grasimile acumulate In timpul verii ii dau posibilitatea sa reziste in timpul hibernarii. Intra pentru hibernare in cuibul de iarna in cursul lunii octombrie si sta ghemuit intr-o pozitie caracteristica pina in luna aprilie-mai. imperecherea se desfasoara la un oarecare timp dupa iesirea din hibernare si, dupa o gestatie de circa 3 saptamini, femela fata 3 - 4 pui. Acestia, la virsta de o luna, pot parasi cuibul si dupa alte 10 zile devin independenti. Ating maturitatea sexuala si se reproduc in vara anului urmator. Durata de viata este de 3 - 4 ani. Este vinat de jder, nevastuica, pisica salbatica si de pasarile rapitoare de noapte.Nu este considerat animal daunator si nici specie de vinat.Ca si ceilalti pirsi de la noi, prezinta proprietatea de autotomie, -care se mai intilneste la soarecele de casa, soarecele de padure si veverita. Prin acest fenomen, cunoscut mai bine in popor de la sopirle, prin retezarea cozii, se pot forma noi vertebre codale. Este un reflex de aparare al animalului. in unele zone ale tarii, acest pirs mai este cunoscut si sub numele de alunar.Denumirea stiintifica este Muscardinus avdlanarius avellanarius, Linne, 1758.Numiri straine: engl. dormotise: fr. nuiscardin; germ. Haseknaus; it. moscardino, moccialino; sp. liron enano.PIRS CU COADA STUFOASAEste mai mare decit specia precedenta, corpul avind lungimea de 8-10 cm. Coada, la fel de lunga ca si corpul, este stufoasa, cu peri lungi, mai ales la capat. Urechile sint mici, rotunjite la virf si largi la baza, ojhii sint mari, iar botul este mult mai ascutit decit la pirsul de alun, vibrizele sint lungi. Ceea ce este caracteristic pentru acest pirs este o dunga neagra laterala, de la bot pina la urechi, fara a le depasi. Picioarele sint scurte in comparatie cu corpul, ca si la celalalt, degetele, de asemenea, au unghii puternice, excelente pentru catarat. Culoarea blanii este cenusiu-cafenie pe partea dorsala a corpului si alburie pe cea ventrala.Mai putin raspindit decit pirsul de alun, este intilnit mai mult in Muntenia, Transilvania si Banat. AHitudinal urca pina in zona subalpina. Pi-efera padurile de foioase, cu arbori batrini. Negasind scorburi, isi face un cuib suspendat de ramuri, asemanator cu cel al pirsului de alun. Traieste solitar, avind activitate nocturna. Se hraneste cu fructele arborilor de padure, dar si cu insecte, oua, pasari si soareci, dovedindu-se mai carnivor decit pirsul de alun. Primavara, cind nu prea are cu ce se hrani, roade si coaja lujerilor arborilor si mugurii acestora. Cuibul de iernare. in care hiberneaza din octombrie pina in mai. este amenajat in gauri subterane, pina la adincimea de 30 - 40 cm. Dupa iesirea din hibernare are loc imperecherea. Gestatia dureaza aproximativ 3 saptamini, tinii) dupa care femela fata 3 - 4 pui o singura data pe an. Se presupune ca ar exista si o a doua parturitie, dar nu este dovedita in conditiile tarii noastre. Are aceiasi dusmani ca si pirsul de alun. Poate deveni daunator in culturile forestiere, primavara, cind roade coaja arborilor si, bineinteles, atunci cind se gaseste in numar mare.Denumirea stiintifica este Dryomys ni led ni a nitrdula, Pallas, 1779. Numiri straine: engl. for est dormousc; fr. lerotin; germ. Baumsch-lafcr; it. driomio.PIRS DE GHINDA (Pirsul de stejar)Are taha mai mare de.'it a primelor doua specii, dar, datorita faptului ca are coada prea putin stufoasa, se aseamana mai degraba cu im sobolan decit cu o veverita. Are lungimea de 10 -17 cm si coada de 9- 13 cm, deci aproape egala cu corpul, subtire si avind un smoc de peri negri la virf. urmati de o zona de culoare alba. l.'rechile, mai mari decit la primele doua specii, au forma ovala si sint largi la baza. Ochii sint mari si de culoare inchisa. Botul ascutit are vibrize lungi si aspre si o pata de culoare neagra care cuprinde si ochii, coborind putin si la baza pavilionului urechii, pe care o si depaseste putin. Conformatia picioarelor este identica cu cea mentionata la primele doua specii. Greutatea corpului este, in medie, de 70 g dar poate ajunge la 140 g. Blana are culoare cerni-sie-bruna pe partea dorsala si aproape alba pe partea ventrala, intre cele doua zone de culoare existind o linie (Iara de demarcatie. La noi este ras-piadit in toate padurile de foioase din zona de dealuri joase, constituite in special din stejar. De altfel, se mai numeste si pirs de stejar. Arbor'col, ca toate speciile de pirsi, isi petrece insa o buna parte din timp si la sol. Adesea poate fi intilnit in livezi si in parcuri. Are activitate exclusiv nocturna. Isi face cuibul in arbori scorburosi, dar adesea foloseste si cuiburile vechi ale unor pasari. Hiberneaza de la sfirsitul lunii octombrie pina in aprilie-mai. Cind are posibilitatea sa se adaposteasca toamna in beciuri si locuinte nu intra in starea de hibernare. in lista sa de hrana

Trebuie sa citesti

Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet
Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet

Ziua de Black Friday aduce numeroase avantaje pentru pasionatii de tehnologie. In prezent, pretentiile ce fac referire la ultimele gadget-uri tehnologice sunt destul de mari. Utilizatorii sunt foarte bine documentati cu privire la specificatiile smartphone-urilor, dar și în ceea ce

Despre mecanici auto si ateliere de reparatii
Despre mecanici auto si ateliere de reparatii

Sunt foarte puțini mecanici auto de încredere pe piață. Sunt foarte puțini mecanici auto în general, care sunt bombardați de o mulțime de clienți cu lucrări de reparații din care toți își doresc să fie ei o prioritate,

Gadgeturile studentului modern
Gadgeturile studentului modern

Cat de mult s-a schimbat viata intr-un campus in ultimii 20-25 de ani? Cel mai probabil, nu foarte mult la capitolul distractie, interactiuni sociale si provocari pe linie materiala, dar cu siguranta sunt schimbari radicale in ceea ce priveste modul in care tehnologia isi face simtita prezenta in

Cum sa ajuti copilul sa invete cu placere - Trucuri eficiente
Cum sa ajuti copilul sa invete cu placere - Trucuri eficiente

Fiecare parinte se loveste de aceasta problema: cum sa imi ajut copilul sa invete mai bine, cum sa il determin sa ia note bune la scoala si cum sa il fac sa inteleaga ca educatia este cea mai importanta pentru el. In primul rand, trebuie sa stii ca este foarte important ca tu, ca parinte, sa te

Ce este o pergola
Ce este o pergola

Zilele cu prea mult soare pot fi un adevărat chin dacă nu încercăm să ne protejăm corpul de razele ultraviolete. In ajutorul nostru sar pergolele, care reprezintă de mult timp un centru de greutate in arhitectura grădinilor. Pergolele sunt structuri

Teste Online

Test informatica varianta C

Test informatica varianta C, cls XII, verificare

mai multe »
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.