Analiza farmacognostica a produsului vegetal Belladonnae foliumIntroducereBelladonnae folium, frunza de matraguna, este un produs vegetal cu un important continut in alcaloizi tropanici, care ii confera proprietati terapeutice, exploatate inca din antichitate, dar si proprietati toxice, care au limitat folosirea sa, astazi preparatele obtinute din acest produs fiind folosite rar, preferandu-se alte medicamente cu toxicitate mai redusa sau netoxice. Datorita toxicitatii, extractul de frunze si chiar din toata planta era folosit ca otrava in trecut, alaturi de cel de cucuta, ciumafaie sau maselarita. in prezent, se foloseste sub supravegherea medicului, pentru uz intern si extern, in starile spastice ale musculaturii netede, in enterocolite spastice, hipersecretii digestive si bronsice, stari astmatice. in industrie se foloseste la extragerea alcaloizilor, in special a atropinei.Frunzele de matraguna se gasesc sub forma uscata si maruntita sau sub forma de pulbere. Se mai gaseste si extract din frunze de belladonna.Cap. I. Date generale privind speciaAtropa belladonna, matraguna, face parte din Increngatura Spermatophyta, subincrengatura Angiospermae, clasa Dicotyledoneae, subclasa Rosidae, ordinul Scrophulariales, familia Solanaceae (*** - Atlas Botanic, editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985, pag. 188 - 195). Se mai numeste cinstita, cireasa-codrului, cireasa-lupului, doamna-codrului, doamna mare, floarea-codrului, floarea cucului, gugatai, iarba-codrului, iarba-lupului, imparateasa-buruienilor, matragona, nadragula, papalau, tilidonie. Fitocenologic este incadrata in Atropion, Fagion (Constantin Parvu - Universul Plantelor, editia a II-a, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1997, pag. 374).Belladonnae folium, frunza de matraguna, reprezinta frunza plantei Atropa belladonna L. (Solanaceae), cu sau fara varfuri tulpinale, uscata dupa recoltare. Contine cel putin 0,3% alcaloizi totali exprimati in hiosciamina (C17H23NO3) (*** - Farmacopeea Romana, editia a X-a, Editura Medicala, Bucuresti, 1993, pag. 151).Specia este originara din centrul Europei si este raspandita in Europa centrala si meridionala, in nordul Africii, in sud-vestul Asiei si in America de Nord. Pentru proprietatile ei medicinale este cultivata in Franta, Belgia, Olanda, Marea Britanie, Federatia Rusa si alte tari din C.S.I., Polonia, Ungaria, Bulgaria, Romania (zonata in judetele Brasov, Valcea, Mures, Caras-Severin, Neamt, Suceava, Vrancea). Este comuna in toate regiunile paduroase din Carpati, intalnita in paduri si la margini de padure, in tufarisuri, luminisuri, poieni, taieturi de padure, pe soluri suficient de umede, afanate, bogate in humus, din zona montana, mai ales in etajul fagului (Constantin Parvu - Universul Plantelor, editia a II-a, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1997, pag. 374).