REFERAT BIOLOGIE: CULTURA CAISULUI

Publicat: 19 Iun 2008 00:00

CULTURA CAISULUI Caisul Armeniaca vulgaris Lam. ( Prunus armeniaca ) Fam. Rosaceae Subfam. Prunoideae Descriere botanica. Caisul cultivat este altoit si in consecinta sistemul radicular reprezinta de fapt specia de portaltoi folosita cu particularitatile ei distincte. Radacinile de tip pivotant pot atinge adancimea de 285 cm ( altoi pe prunul aiud ), si chiar 380 cm ( altoit pe zarzar ). De la adancimea de 60 - 70 cm numarul radacinilor scade foarte mult, iar sub 100 cm aproape ca dispar complet cu exceptia celor pivotante. In stratul de 0 - 19 cm, numarul de radacini este de 21 - 47% in functie de portaltoi, intre 40 - 60 cm, este de 8 - 15%, iar sub 80 cm abia 2 - 8%. Din bionasa totala a pomului, radacinile reprezinta 40,5% la altoirea pe corcodus, 37,0% pe prunul franc si abia 25,4% pe prunul rosu de imleu. Trunchiul este drept la majoritatea soiurilor sau torsionat ( Timpuriu de Arad ) cu scoarta brun-inchis sau brun-alburie crapata, usor exfoliata. Trunchiul este sensibil la gerurile tarzii ( februarie ) si la orice lovitura mecanica. Coroana este destul de voluminoasa, potrivit de densa iar forma rotunda difera in functie de soi. Majoritatea soiurilor au coroana globuloasa larga ( Cea mai buna de Ungaria, Litoral, Olimp, Mamaia), largpiramidala ( timpurii de Arad ), invers piramidala ( Royal ) si chiar turtita ( Falca rosie, Rosii de Baneasa ). Caisul este o specie productiva, soiurile nefiind afectate de alternanta de rodire, diferentiaza multi muguri floriferi. Productia medie pe pom este de regula de 40 - 60 kg, putand atinge usor 80 - 100 kg. in asia se intalnesc pomi care produc 500 - 700 kg, iar la noi unii pomi izolati pot produce 150 - 200 kg. La cais frunzele sunt simple dispuse altern. in functie se soi frunzele pot avea forma subrounda, scurt-ovala sau codiforma. Sunt glabre, lucioase si usor coriacee. Marginile limbului pot fi simplu serate, ca la soiurile Mari timpurii si Falca rosie sau dublu serate ca la soiul Timpurii de Arad, simplu crenate la Cea mai buna de Ungaria sau simplu si dublu crenate ca la Rosu timpuriu si Royal. Dupa organele pe care la genereaza dinei, mugurii sunt de doua feluri: vegetativi si floriferi. Mugurii vegetativi au o forma conica, ascutita si dau nastere la lastari. Sunt mai mici decat cei floriferi. Mugurii floriferi sunt mari, bombati cu varful rotunjit. Pe ramurile de rod la subsoara unei frunze se gasesc grupe de 2 - 3 sau 5 - 7 muguri din care majoritatea sunt floriferi numai cel central fiind vegetativ. Ramurile caisului pot fi de schelet, de semischelet si ramuri de rod. Ramurile de rod la cais sunt ramurile lungi, ramurile mijlocii si buchete de mai. Majoritatea soiurilor rodesc pe ramuri lungi si mijlocii comportandu-se ca soiuri standard ( Cea mai buna de Ungaria, Mari de Cenad, Mamaia ). Modul de inmultire. Caisul se poate inmulti si prin seminte dar nu isi pastreaza caracterele ereditare in totalitate de sceea se inmulteste pe cale vegetativa prin altoire. Astfel caisul se altoieste in mod obisnuit pe zazar, cais franc, corcodus, prun si in cazuri speciale pe migdal, piersic sau porumbar. Dintre soiurile timpurii se recomanda : NJA 19, Traian, Harcot, Tudor, precum si Goldrich, Saturn, Venus, Callatis, Cea mai Buna de Ungaria, cu coacere mijlocie, lista celor cu coacere tarzie fiind completata de Olimp, Comandor si Litoral. Portaltoii caisului. Gama relativ mare a portaltoilor a permis ca zona de cultura a caisului sa se extinda chiar in conditiile edafice mai putin potrivite pentru specia " Prunus armeniaca ". Zarzarul. - ( Armeniaca vulgaris Lam. ). A fost probabil prima specie ce s-a folosit ca portaltoi pentru cais. Are afinitate buna pentru toate soiurile zonate de cais, recomandat pe solurile nisipoase, calcaroase si in regiunile secetoase. Radacinile sunt reuistente la nematozii, Phytophatora si Armillaria mellea si deosebit de sensibile la verticillium alboatrum. Grabeste pornirea in vegetatie a soiului altoit si prin aceasta expune pomii la degerarea mugurilor floriferi. Nu suporta solurile argiloase si cu exces temporar de umiditate. Numarul de samburi la kg este de 1800 - 2000, perioada de post maturare 130 - 160 de zile; procentul de rasarire 60 - 70%. Caisul franc - tinde sa ia locul zarzarului. Din grupa " franc " fac parte urmatoarele selectii : Manicat G.F. 1236 selectionat in Franta. Da puieti vigurosi, destul de omogeni, putin ramificati. Pot fi altoiti din primul an. Manicotul este foarte sensibil la asfixiere, sensibil la verticilioza, la putrezirea radacinilor si la cancerul de eutypa. Are afinitate cu toate soiurile de cais si grabeste usor intrarea pe rod, asigurand o productie mare, uneori foarte mare, in detrimentul calitatii fructelor. Se preteaza la solurile bine drenate, sanatoase dar si cu buna adaptare pe solurile pietroase. Portaltoiul Haggith ( Canada ) - este rezistent la ger, productiv, autofertil si tolerant la viroze ( plum - pox ). Puietii de Haggith sunt destul de uniformi in pepiniera si mai vigurosi decat cei de Manicot. Are afinitate buna cu toate soiurile, dar unele simptome de incompatibilitate se pot datora infectiei cu virusul CLSV. Corcodusul ( Mirobolanul ) - are afinitate cu majoritatea soiurilor dar confera neuniformitate in crestere si rodire deoarece este reprezentat prin numeroase biotipuri. Suporta un grad mai mare de argila si un oarecare exces de umiditate in sol, dar pomii sunt mai avizati la pieirea prematura si la viroze. Piersicul franc - este utilizat putin in Romania dar mult in Africa de Sud (90%), in California. Numeroase tipuri au fost selectionate in Franta ( G.F. 305, Mont Clair, Rubina), in S.U.A. ( Nemared, Citetion ). Piersicul confera o oarecare rezistenta la cancerul bacterian, la verticilioza, fiind recomandat pe soluri usoare, fertile in conditii de irigare. Imprima precocitate, o maturare mai timpurie a fructelor, dar are afinitate slaba, iar longevitatea pomilor scade de 8 - 12 ani. Migdalul - are afinitate mai slaba cu caisul, dar ii confera rezistenta sporita la seceta, reuseste bine pe soluri usoare, uscate, bogate in calcar, pietroase. Particularitati tehnologice. La cais se impune mai mult ca si la celelalte specii folosirea materialului saditor de un an cu coroana formata sau vergi. Plantarea se recomanda sa se faca toamna imediat dupa caderea frunzelor la distante de 4 - 4,5 m intre randuri si 3,5 - 4,0 m intre pomi pe rand. Pana la intrarea pe rod se va urmari temperarea cresterilor vegetative si favorizarea coacerii lemnului in cea de a doua jumatate a perioadei de vegetatie. Pomii se conduc sub forma de vas clasic si ameliorat sau piramida etajata, iar in sistem intensiv se utlizeaza palmeta cu brate oblice sau forma epsilon. in primii ani scurtatrea ramurilor de prelungire se face la 60 - 80 cm, iar a celor de garnisire la 20 - 30 cm. Rarirea se face mai ales la soiurile de tip standard. Taierile de intretinere urmaresc luminarea interiorului coroanelor dese sau completarea semischeletului la coroanele rare. Principalele operatiuni de intretinere sunt : reductia semischeletului alungit; suprimarea scheletului epuizat; suprimarea concurentelor si a ramurilor lacome; scurtarea ramurilor anuale lungi si a lacomilor retinuti pentru completarea golurilor in coroana. Taierile de rodire la soiurile de tip spur se fac prin suprimarea a 1/5 din ramurile de semischelet cu varsta de peste 5 - 6 ani. Se raresc buchetele la 10 - 12 cm, suprimandu-se cele batrane in curs de epuizare. Se retin ramurile mijlocii de 30 - 40 cm, rarindu-de la 15 - 20 cm una de alta. Solurile cu rodire dominanta pe ramuri mijlocii si lungi ( standard ) comporta : scurtarea in lemn de 2 - 3 ani a 1/3 din ramurile de semischelet mai in varsta de 4 - 5 ani. Suprimarea a 1/3 din ramurile de semischelet mai vechi de 4 - 5 ani. Se raresc ramurile lungi la 15 - 20 cm si se scurteaza cu 1/4 - 1/3 din lungime daca depasesc 70 cm. Taierile de regenerare dau rezultate multumitoare daca diametrul ranilor nu depaseste 5 - 6 cm, varsta lemnului 4 - 5 ani. Ranile se dezinfecteaza cu solutie de CuSO4 3% si se trateaza cu mastic. Intretinerea solului se face sub forma de ogor lucrat; intelenire provizorie si lucrarea solului pe rand; plante pentru ingrasamant verde sau culturi intercalate, erbicidarea pe rand si mai rar erbicidarea totala. Toamna se face o aratura de toamna la 15 - 18 cm, primavara afanarea la 8 - 12 cm, iar vara 6 - 8 discuiri. Caisul suporta bine si erbicidele : Caragard, Gramoxone, Devrinol, Starone, Kerb, Dual, Lasso, Mecloran. Fertilizarea. Caisul este pretentios la elementele minerale. Consumul la hectarul de livada pe rod este apreciat la : 47 - 147 kg N; 12 - 31 kg P2O5; 72 - 121 kg K2O. In functie de gradul de aprovizionare a solului, varsta pomilor, irigare sau neirigare, in primii doi ani se aplica : 60 kg N; 30 kg P2O5; 46 kg K2 O. Dupa 5 ani la o productie de peste 10 t/ha se aplica : 88 kg N; 30 kg P2O5; 120 kg K2O cu raportul de 3 : 1 : 4. gunoiul se aplica o data la 3 - 4 ani in doze de 25 - 30 t/ha. Irigarea. Desi este o specie rezistenta la seceta, consumul de apa este mare. Lipsa apei acumulata in timp, predispune pomii la pieire, la ger, fructele sunt mici, slab suculente. La Statiunea Constanta irigarea pe fond fertilizat a marit productia cu aproape 70%. Se recomanda 4 - 6 udari cu norma de 400 - 600 m3/ha care sa umecteze solul pe 50 - 60 cm si mentinerea umiditatii solului la nivelul de 70% din capacitatea de camp. Momentele cheie de udare sunt : - primavara inainte de dezmugurire daca este cazul; - la 10 - 15 zile dupa inflorire; - cu 2 - 3 saptamani inainte de recoltare. Se mai fac una, doua udari dupa recoltare ( iulie - august ) si toamna tarziu ( de aprovizionare ) in caz de seceta. In anii cu legare abundenta este necesara o normare a incarcaturii cu Ethrel la 6 - 7 zile dupa scuturarea petalelor si o rarire manuala, eventual scurtarea ramurilor. Combaterea bolilor si daunatorilor. Caisul are un numar destul de mare de boli ( ciuruirea, manilioza, alternarioza, plum-poxul ) dar si de daunatori ( paduchele di San Jose, paduchii de frunze, paduchele testos, omida paroasa, acarienii ). Pentru combaterea eficienta este necesar sa se efectueze aproximativ 8 - 10 tratamente complexe dintre care doua in perioada de repaus relativ, doua sau trei la reluarea vegetatiei si 5 - 6 in vegetatie. Pentru fiecare tratament se utilizeaza insecticide, fungicide si acaricide. Compozitia chimica a fructelor. Compozitia chimica se caracterizeaza printr-un continut ridicat de zaharuri, acizi organici, substante pectice, dar mai ales prin vitamine si saruri. Productia mondiala. Productia mondiala este de 2.642.222 ceea ce reprezinta 0,6% din productia mondiala de fructe. Continentul cu cea mai mare productie de caise este Asia, urmata de Europa. In Romania pana in 1990 cuprindea doar 2,9% din productia totala. in anul 2004 productia de caise era de 20.648 t, mai scazuta deca in ceilalti ani datorita faptului ca in ultimul timp pomicultura romaneasca nu a mai inregistrat progrese. Modul de folosire al fructelor. Fructele de cais se folosesc atat in stare proaspata cat si pentru industrializare. Caisele pentru consum in stare proaspata se expediaza rapid pe piata deoarece in 1 - 3 zile trebuie sa ajunga la consumator. Caisele pentru industrializare ( gem, nectar, jeleu, deshidratare ) se vor recolta si prin scuturare la maturitatea deplina si chiar supracoacere. Conjunctura favorabila valorificarii nu impune insa pastrarea caiselor o perioada lunga. Pastrarea fructelor. Pentru ca fructele de cais sa se pastreze bine este necesar ca recoltarea sa se faca la maturitatea de recoltare, deoarece daca sunt coapte nu rezista la transport si nu se pot pastra mai mult de 1 - 2 zile. Caisele destinate consumului in stare proaspata se tin in depozit maxim 6 - 8 zile iar cele pentru industrializare o perioada mai lunga de timp pana la 10 zile. Pentru o pastrare de peste 10 zile temperatura in depozit trebuie sa fie cuprinsa intre - 0,5 si + 1 C iar umiditatea de 80 - 90%. inainte de a se introduce in depozite caisele trebuie preracite. Dupa preracire laditele cu fructe se introduc in spatiile de pastrare unde se aseaza in stive de cate 10 - 12 randuri. Aici caisele se tin 1 - 2 zile la 14 - 16C si 85% umiditatea relativa a aerului apoi se coboara temperatura la -0,5.....+1C si aceiasi umiditate.

Trebuie sa citesti

Cum este cariera de traducator - iata cum se desfasoara lucrurile la INOVA
Cum este cariera de traducator - iata cum se desfasoara lucrurile la INOVA

Odata cu evolutia globalizarii si a schimburilor comerciale intre tari, a relocalizarii companiilor, a dezvoltarii multinationalelor, Romania a devenit o piata de desfacere a produselor europene si noneuropene, o zona atractiva pentru investitorii straini care au gasit aici forta de munca mai

Sfaturi pentru a juca la SuperEnalotto
Sfaturi pentru a juca la SuperEnalotto

Cu siguranță știți câte numere SuperEnalotto trebuie să alegeți pentru a câștiga. Știți, de asemenea, unde și când au loc extragerile SuperEnalotto și care sunt șansele de a câștiga la această loterie. Cu

Top 15 deserturi populare in intreaga lume
Top 15 deserturi populare in intreaga lume

Deserturile difera de la o tara la alta: unele sunt usoare si fructate, iar altele vin cu cele mai neasteptate combinatii de gustrui. Ti-am pregatit aici o lista cu cele mai populare deserturi din intreaga lume: Franta: Crème Brûlée Crème brûlée este un desert

Ce trebuie sa stii pentru un hairstyling perfect: tipuri de par si metode de ingrijire
Ce trebuie sa stii pentru un hairstyling perfect: tipuri de par si metode de ingrijire

Pentru multe femei, parul reprezinta cel mai bun atu. Drept si fin, voluminos si cret, usor de aranjat sau dificil de controlat, parul fiecarei femei este frumos in felul sau. Modul in care iti aranjezi parul tine de preferinte, dar probabil ca deja ai aflat ca exista anumite limitari cand vine

5 sfaturi pentru a te prezenta exemplar la un interviu de angajare
5 sfaturi pentru a te prezenta exemplar la un interviu de angajare

Poate cel mai greu au resimtit perioada de pandemie studentii, odata cu mutarea cursurilor online. Astfel, o mare parte dintre cei 400.000 de studenti, atat cat exista in Romania potrivit Institutului National de Statistica, au plecat acasa, au parasit centrele universitare si s-au adaptat din mers

Teste Online

gsgshnsd

vzfserxcfvg?

mai multe »
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.