REFERAT BIOLOGIE: FITOPATOLOGIE

Publicat: 13 Mai 2008 00:00

FITOPATOLOGIE SUBIECT BIOLOGIA , PROFILAXIA SI TERAPIA BOLILOR SPECIILOR FLORICOLE CULTIVATE iN SPAtII PROTEJATE In zilele noastre este tot mai puternica dorinta de a se realiza o legatura mai stransa intre om si natura , fapt constatat mai cu seama de locuitorii mediului urban .Una din posibilitatile de creare a acestei legaturi este decorarea caminului cu plante si flori . Aceasta indeletnicire nu este doar o petrecere placuta a timpului ci este si o preocupare serioasa de cultivare a acestor plante datorita cerintelor sporite de piata . Plantele de interior sunt foarte variate ca forma , culoare , dimensiune si se deosebesc prin cerintele fiecareia in pare in cea ce priveste lumina , umiditatea si nevoia de substante nutritive . De asemenea si inmultirea si sensibilitatea plantelor fata de boli si daunatori este foarte variata. Tematica vasta a bolilor speciilor floricole cultivate in sere si apartamente se datoreaza numarului mare si variat de plante cultivate . in cele ce urmeaza voi prezenta biologia ,profilaxia si terapia celor mai frecvente boli intalnite la plantele floricole cel mai des cultivate in sere si apartamente . FAINARILE Fainarile sunt boli produse de ciupercile Ersiphales (Ascomycotina ). Se recunosc dupa petele albicioase , pasloase , apoi prafoase , ceea ce da organelor plantelor aspectul ca ar fi pudrate cu faina . De fapt pasla reprezinta corpul sau miceliul ciupercii ,iar faina este formata din fructele asexuate ale ciupercii - conidiofori cu conidii sau oidii ( organele care raspandesc boala in vegetatie ). in pasla miceliana , care poate indeplinii si functia de rezistenta peste iarna cu ochiul liber , se observa puncte brune - negricioase - periteciile cu asce si ascospori (fructe sexuate ), ce indeplinesc si functia de rezistenta . Datorita atacului, plantele sunt stanjenite sau oprite in crestere si dezvoltare . Fainarea trandafirului ( Sphaerotheca pannosa var. rosae )este cea mai frecventa boala care se manifesta in culturile de trandafir din camp si spatii protejate (sere , solarii). Simptomatologie pe ambele fete ale frunzelor apar pete de forma neregulata si culoare albicioasa cu aspect pulverulent , ca urmare a formarii conidioforilor si conidiilor . Pe masura ce boala evolueaza , petele acopera partial sau total limbul frunzelor ,care se ingalbenesc se brunifica ,se usuca si cad . Cand atacul este puternic , boboci atacati nu se mai deschid . Profilaxie si terapie .Lastarii puternic afectati se indeparteaza si se distrug prin ardere . in spatiile protejate se vor efectua aerisiri frecvente pentru diminuarea umiditatii atmosferice . Soiurile Fairy, Frhlingsgold, Dortmund , Kazanlyk, Mme Leon Guinotte si Portland prezinta o rezistenta inalta la Sphaerotheca pannosa var. rosae , astfel incat pot fi utilizate ca genitori de rezistenta . in timpul perioadei de vegetatie , la toate soiurile sunt necesare tratamente cu fungicide . Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu produsele Nimrod 0,1%,Afugan 0,06%, Benlate 0,1% ,Fundazol 0,1% , Metoden 0,1%, Bazistin 0,05-0,1%, Derosal 0,1%, Plondrel 0,05% , Persulon 0,1%, Morestan 0,05%, karathane 0,1%, Meltatox 0,25% , Kumulan 0,3% sau sulf muiabil 0,3%. Tratamentele cu fungicide de contact se repeta la 7- 10 zile , iar cele cu fungicide sistemice la 10 - 14 zile . in suspensiile de stropit se adauga aracet 0,2%. in Canada si Columbia au fost semnalate forme rezistente ale agentului patogen la benomil ( Benlate , Fundazol ) ,care sunt de regula rezistente si la tiofanat metil (Topsin -M , Metoden )si carbendazin (derosal , Bavistin). Pentru prevenirea acestui fenomen se vor alterna fungicidele de contact cu cele sistemice cu baza chimica diferita . Fainarea crizantemelor (Oidium Chrisanthemi ),se manifesta pe ambele fete ale frunzelor si pe tulpini . Pe organele susceptibile apar zone acoperite cu un praf albicios cu aspect pulverulent . in timpul perioadei de vegetatie agentul patogen se raspandeste prin intermediul conidiilor antrenate de curentii de aer. Atacul este favorizat de temperaturi de peste 200C lipsa de aerisire a serelor si excesul de ingrasamintelor cu azot . Pentru combaterea agentului patogen in perioada vegetatiei se pot aplica tratamente cu sulf muiabil 0,45, Karathane 0,1% ,Morestan 0,05% Meltatox 0,2%-0,25% Nimrod 0,055- 0,15 sau Saprol 0,1%. Tratamentele cu fungicide de contact se repeta la 7- 10 zile , iar cele cu fungicide sistemice (Nimrod , Saprol )la 10 - 14 zile . Fainarea Begoniei ( Oidium Begoniae )La noi in tara a fost observata in anul 1965 ( Savulescu O. si Tudosescu 1968 ). Simptomatologie . Atacul se manifesta pe frunze , tulpini , pe muguri florali si flori . Odata cu formarea conidioforilor si conidiilor petele capata un aspect pulverulent . in dreptul petelor , tesuturile se ingalbenesc se necrozeaza si se usuca , iar frunzele puternic atacate se desprind si cad . Masuri de prevenire si combatere .Masuri de igiena a culturii , distrugerea frunzelor atacate limiteaza extinderea atacului la plantele sanatoase . Pentru combaterea boli la soiurile sensibile sunt necesare tratamente foliare cu fungicide de contact sau sistemice . Din clasa plantelor cultivate in spatii protejate , mai sunt atacate de bolile de fainare urmatoarele plante : Cineraria atacata de Oidium cinerariae Petunia atacata de Sphaerotheca furiginea Salvie atacata de Eriysiphe salviae Verbina atacata de Sphaerotheca verbanae Panselute atacate de Erysiphe communis f.spec.violarum Simptomatologia , profilaxia si terapia la aceste plante este asema-natoare cu cu cea a plantelor prezentate mai sus . FUZARIOZELE Speciile de ciuperci din genul Fusarium care cauzeaza aceste boli au miceliul localizat in interiorul vaselor conducatoare (tracheomicoze ) unde produc toxine si substante vascoase rezultate din degradarea enzimatica a peretilor vaselor de catre ciuperci , producandu-se astfel obturarea sau astuparea vaselor conducatoare , defapt ofilirea . Din interiorul vaselor conducatoare ciupercile cu ajutorul enzimelor distrug celulele dinspre interior sre exteriorul plantelor moarte , unde fructifica caracteristic prin sporidochii - aglomerari miceliene pe care se diferentieaza conidiofori cu conidii mici (microconidii) si mari (macroconidii ) care sunt fusiforme si septate (cornulete ) . Speciile de ciuperci din genul fusarium sunt parazite facultativ , adica in lipsa plantei gazda se dezvolta saprofit pe resturile vegetale ; rezista sub forma de miceliu in resturile vegetale , in semintele infectate si prin camidiospori . Dupa o cultura fuzariata se poate reveni cu planta respectiva dupa 5 ani . Fuzarioza sau ofilirea garoafelor (fusarium oxysporum ) este cea mai frecventa boala a culturilor de garoafe . Simptomatologie .Plantele pot fi atacate in toate stadiile de dezvoltare . Plantele tinere au tendinta sase curbeze intr-o parte . Culoarea verde intens a frunzelor si tulpinii se schimba la inceput in verde ceschis spre cenusiu si apoi in galben pal . in sectiuni longitudinale prin tulpina se observa brunificarea peretilor vaselor conducatoare , tipica tracheomicozelor . Brunificarea se extinde treptat din partea bazala spre varful plantelor. Masuri de prevenire si combatere .Prevenirea si combaterea eficienta a fuzariozei se poate realiza numai pin aplicarea unui complex de masuri . Dezinfectia termica si chimica a solului nu da intotdeauna rezultatele scontate pentru ca ciuperca de fusarium oxysporum poate supravietui in sol pana la adancimea de 80 cm . Substratul de inradacinare a butasilor se trateaza chimic cu Benzimidazoli 0,05% sau cu Dodine(Carpene, Syllit , Venturol ) - 0,1% , 4 l suspensie la mp . in vegetatie , la soiurile sensibile si tolerante , preventiv se fac tratamente la sol cu Benzimidasili 0,1- 0,2% - Benlate , Derosal , Dithane , Vondozeb s.a. , in amestec cu Ditocarbonati 0,2- 0,3% suspensie /mp. , al doilea si al treilea in primele 1-3 luni (la interval de 12 zile ) iar in perioada mai - octombrie tratamentele se fac lunar si in restul anului in interval de 2-3 luni . Rezultate bune in combatere au dat si fungicidul Nirage F - 0,5%. Putrezirea tulpini garoafelor (fusarium roseum (Link.)Sn.et Hansen ) Fuzarioza gladiolelor (fusarium oxyporum (schl.)Sn . et Hansen Var. gladioli Massey) Pentru prevenire cu o zi inainte de plantare , bulbii si bulbiliise imerseaza pentru 12 ore in suspensie formata din Benzimidazoli 0,2% si Dicarboximide (Romilan 0,1% , Rovlan ,Sumilex 0,2% ; dupa plantare , la 15 zile ,se uda solul cu 4-5 l / mp din aceeasi suspensie . Fuzarioza freziei (fusarium oxysporum (Schl) Sn. et Hansen ) Agentul patogen invadeaza radacinile principale ,pe cele laterale si perisorii absorbanti care capata o culoare roz caracteristica . in evolutia ulterioara radacinile putrezesc , si sunt acoperite de un invelis superficial de miceliu si spori . De la radacinile infectate atacul progreseaza la bulbi . Pe masura ce putrezirea se extinde si cuprinde bulbul in intregime , tesuturile afectate capata o textura nisipoasa si se sfarama cu usurinta la presiune usoara . Rezultate bune s-au obtinut prin tratarea bulbilor , dupa depozitare , cu Benlate 0,5% sau Tecto 90 1% timp re 5 ore . in sere solul va fi dezinfectat termic sau chimic cu produse fumigante si se va face o rotatie a culturilor pe cel putin 4 ani . Fuzarioza Crizantemelor (Fusarium exysporum f. spec. chrisantemi(Litt.) Fusarium oxysporum f. spec. trachipillum (E.F.Smith.)Sn. et Hansen ) inainte de plantare se aplica pe sol amendamente cu carbonat de calciu hidratat si piatra de var . (2 :1 ), pentru a ridica pH solului la 7.5 .Fertilizarea se face cu azot nitric . in perioada de inradacinare a butasilor, substratul se stropeste cu Benzimidazoli 0,05%, 4 l /mp . Daca solul este infectat cu Fusarium , in sere lunar se fac tratamente (mai - octombrie ) cu amestec de Benzimidazoli 0,1 % si Diticarbonati 0,2%-4-5-l suspensie la mp . Fuzarioze se mai intalnesc la stanjenel , crin , lalea , gerbera s.a. ; profilaxia si terapia sunt similare cu cele descrise . VERTICILIOZE Ofilirea verticiliana produsa de ciuperca Verticillium dahliae (deuteromicotina),este o boala vasculara (trachemicoza ) frecventa in culturile din sere si solarii afectand si plantele ornamentale . La toate plantele atacate , in sectiune prin tulpini in petioli frunzele si pedunculul fructelor se observa o culoare brun -deschisa a vaselor conducatoare unde traieste miceliul ciupercii care optureaza deschiderea vaselor , provocand astfel ofilirea. Miceliul ciuperciidin vasele conducatoare ajunge la exteriorul plantelor pe care fructifica princonidiofori ramificati in verticil ce poarta in varf conidii ,organe care raspandesc boala in vegetatie (prin vant si ploaie ). Peste iarna rezisa sub forma de microscleroti micelieni in resturile vegetale . Vertucilioza Crizantemelor (Verticillium dahliae Kleb.) Patul in care inradacineaza butasii , la interval de de 14 zile se stropesc cu Benzimidazoli 0,05%-4-5 l m/p ; la plantare radacinile butasilor se imbaiaza intr-o suspensie cu acelasi fungicide , dar in concentratie mai de 0,1 - 0,2% ; in aprilie - octombrie , daca este cazul se fac tratamente cu acelasi substante in concentratie de 0,1 - 4 - 5 l / mp. Verticilioza garoafelor (Verticillium dahliae Kleb.) identic cu Verticilioza crizantemelor . Verticilioza gerberei (Verticillium dahliae Kleb.) in timpul vegetatiei , preventiv se fac 3-4 tratamente la sol si in jurul bazei tulpinilor cu amestec de Benzimidazoli 0,05 - 0,1% + Deticarbonati (Vondozeb, Dithane M-45 s.a. )0,2 - 0,3 % - 4 - 5 l / mp si 250 - 500 ml / planta . Daca exista indoiala in ce priveste sanatatea semintelor , acestea se trateaza cu Benzimidazoli (4 g / 1 kg samanta ) . CaDEREA sI PUTREZIREA PLaNTUtELOR Este una din cele mai periculoase boli cu caracter acut (evolutie rapida 24 - 48 ore ) ale plantutelor plantelor ornamentale din rasadnita si sere . Cauza boli este atribuita la trei ciuperci si anume Pythium debaryanum , Phytophtora parasitica (mastigomicotine) si Rhizoctonia solani (deuteromicotina ) Infectia porneste in totdeauna din sol si este favorizata de umiditate mare , temperatura ridicata (20 - 30o C) , lipsa de aerisire si desimea prea mare a plantelor . Frecventa infectiei ajunge la 70 - 90 % in primele zile dupa germinarea semintelor , apoi scade in ziua a treia si a patra , revenind la un procent ridicat pana la transplantare . Udarea rationala ,aerisirea buna si dirijarea temperaturii sunt masuri profilactice . Se va stropi pamantul si rasadul , la interval de 4 - 5 zile, cu Previcur 0,15 - 0,25 % - 3,5 l / mp , Captadin, Folpan , Captan , Merpan - 0,2 - 0,5 % sau cu fungicide din grupa Diticarbonati : Polyram Combi , Tiuram , Dithane M- 45 -0,2% s.a. .in cazul in care apar focare de atac acestea se lichideaza cu sol cu tot iar vetrele ramase goale se stropesc cu Zeama bordeleza 1 - 2% (1% = 1kg CuSo4 +1 kg pasta de var sau 0,5 kg var nestins in 100 l apa ) . SEPTORIOZELE Sunt boli maculicole (ale frunzelor ) produse de ciuperci din genul Septoria (deuteromicotine ) . Frunzele plantelor bolnave prezinta pete circulare sau in colturi cu marginile brune si centru decolorat pana la alb . La suprafata petelor sunt prezente puncte negre ( se vad cu ochiul liber ) care sunt fructificatiile asexuate ale ciupercilor - picnidiile sferopsidale (odinul Sphaeropsidales ) care contin picnospori alungiti si septati ( de aici vine denumirea de ,,Septoria) . Organele ce raspandesc boala in timpul vegetatiei . De la un an la altul se permanentizeaza sub forma de miceliu in resturile vegetale ramase dupa recoltare . Patarea frunzelor de garoafe (Septoria sinarum Speg.) Punctele negre ,adica picnidiile cu picnosporoi se gasesc pe ambele fete ale frunzelor . Boala evolueaza foarte rapid ( super acuta) la temperaturi de 22 - 26o C si UR de 100% . Sunt eficace tratamentele chimice cu Diticarbamati si Benzimidazoli . Patarea si uscarea frunzelor la crizanteme (Septoria chrizanthemella Pass) Atacul este mai frecvent si mai intens toamna . Epidemia se instaleaza daca sunt focare de infectie si temperatura depaseste 20o C iar UR 90% . Diticarbamati si Benzimidazolii se folosesc in amestec( Dithane M-45 - 0,25% + Metoden 0,1%)pentru a preveni aparitia raselor rezistente la benzimidazoli . RUGINILE Sunt boli produse de ciupercile microscopice din ordinul Uredinales (Basidiomycotina). Simptomul ruginilor este pustula , un microlagar de sporulare ; candeste ruginie se numeste uredopustula ( contine uredospori) ,iar cand este negriciosa -teleutopustula (teleutospori ) . Se intalnesc la speciile floricole cultivate prin parcuri , gradini si flori taiate (gura leului , la florile perene , cultivate in teren deschis (crizantema ,margareta ,tufanica ) la florile rustice ( zambila ,stanjenel ) ,la florile decorative cultivate in ghivece (muscata ) sau in sol (garoafa ,trandafir ) . Rugina trandafirului (Phragmidium disciflorum (Tode )J.F.James) Este una din cele mai pagubitoare boli prezenta in toate rosariile din Romania . boala se manifesta pe frunzele si ramurile tinere pe care apar pustule alungite , circulare sau neregulate , de culoare portocalie , care reprezinta picnidiile cu picnospori si ecidiile cu ecidiospori . Profilaxia si terapia . in vederea diminuarii sursei de infectie ,toamna se taie ramurile atacate si se folosesc ca genitori soiuri rezistenti la rugina cum ar fi Fairy , Flhlingsgold si Dortmund . La soiurile mai sensibile se aplica tratamente chimice . Cele mai bune rezultate se obtin cu fungicidele de baza de oxicarboxina (planvax 75 - 0,1%) , de triforine (saprol 0,1%) din grupa amine , amide , de triazoli (tropas 100 - 0,05%, Tilt 0,02%) de dicarboximide (Cordel 0,075%) , de benzimidazoli (Bazistin 0,05 - 0,1%) si pe baza de ditiocarbonati (Polyram M- 0,2%, Porezin B75 - 0,3% , Tiuran 75 - 0,3% , Dithane M-45 - 0,2% , Onefung 0,25%, Polyram Combi 0,2%). Rugina garoafelor (Uromyces caryophillinus (Schrank.) Winter.) in sere se comporta ca specie hemiciclica . Infectia se realizeaza la valori termice de 5,14si 28oC cu conditia ca picaturile de apa sa persiste pe frunze cel putin 3 ore in acest caz irigarea se va face la sol si aerisire energica si repetata . in combaterea chimica se folosesc fungicide din grupele ,,Amine , amide (Platvax 20 CE - 0,3% , Platvax 75 WP - 0,3% ), Diazine si heterociclice ( Baycor 25WP - 0,2% ) si Triazoli (Topas100 CE - 0,05%, Tilt 250CE - 0,02%) Se mai pot folosi Bayleton , Bumper 0,02% (Triazoli ), Polyram Combi , Polyram DF 0,3% (Diticarbamati ) . Stropirile foliare se repeta la 10 - 14 zile si in suspensii sau emulsii se adauga Aracet sau Detersin 0,2% . Rugina zambilei (Uromyces scillarum (Grev.) Winter.) Boala a inceput sa se raspandeasca in judetul Timis si Arad . Este o exceptie , adica are numai teleutospori - microciclica . Pentru combatere se folosesc fungicidele specifice ruginilor - grupa ,,Amine , Amide - Plantvax 20 CE (oxicarboxina ) - 0,3% ,Platvax 75(pulbere) 0,2 - 0,3%, sau grupa ,,Triazoli - Topas 100 CE - 0,05% , Tilt 350 CE - 0,02% la suspensii sau emulsii se adauga Aracet pentru fixare 0,02%. CINEROZELE Sunt boli produse de specii de ciuperci ale genului Botrytis (deuteromycotina ) . Boala este raspandita si foarte paguboasa prin putregaiul cenusiu ce-l produce asupra plantelor (cineres =cenusiu , de unde si numele ,,cineroza ) . Putregaiurile (mucegaiurile )cenusii ale florilor(Botrytis -diferite specii) Se intalnesc la florile hemicriptofite (crizantema si bujorul ) , rustice (crinul si laleaua ) semirustice (gladiola ) , la speciile decorative prin flori cultivate in ghivece (ciclamen si violeta africana - Saintpaulia ) La aparitia simptomelor se fac tratamente chimice cu fungicide dicarboximide sau diticarbamice sau preparatele biologice de tipul Kasumin - 0,15% au eficacitate ridicata in combatere . VIROZELE Sunt boli produse de virusuri , sisteme acelulare formate din proteina (invelis) si acid nucleic (ARN, mai rar ADN ) . Se masoara in milimicroni si se multiplica numai in celulele vii . Virozele plantelor se manifesta prin simptome foarte variate:Mozaic , cloroza (ingalbenire ) ,pete de diferite forme si culoare bruna sau bronzata (necroze ) , deformari , atrofii si hipertrofii . incretirea frunzelor de muscata ( Pelargonium leaf curl virus ) Pe frunze apar pete colturoase , la inceput clorotice , iar apoi necrotice . tesutul din dreptul petelor se desprinde si cade .Frunzele sunt mici si cu suprafata incretita. Plantele infectate au crestere stagnata . Pelargonium leaf curl viru este sinonim cu piticire plantelor . Metode de prevenire si combatere . Eliminarea de la inmultirea vegetativa a plantelor cu simptome si obtinerea de plante libere de virus prin cultivarea ,,in vitro a meristemelor apicale , prelevate de la plante tratate termic timp de 4 saptamani ,la 38oC. Patarea inelara neagra a tomatelor la muscata (virusul patarii inelare a tomatelor la muscate ) Tomato Black ring virus in pelargonium Simptomatologia . Pe frunzele mature apar pete si inele concentrice , ovale , clorotice . Cresterea plantelor este stopata . Plantele infectate produc inflorescente putine , cu numar redus de flori in inflorescenta . Florile prezinta petale gofrate , iar bracteolele sunt ingalbenite . Masuri de prevenire si combatere . Dezinfectia termica a solului , eliminarea plantelor infectate si regenerarea plantelor prin metoda culturilor de meristeme ,,in vitro. Patarea inelara a garoafelor (virusul patarii inelare a garoafelor ) Carnation Rigstot virus Simptomatologie . Pe frunze apar pete inelare , uneori zonate concentric , de culoare cenusie sau verde -galbui si necroze apicale . Frunzele sunt deformate ,cu marginea ondulata , iar mai tarziu pot capata o culoare purpurie . Florile sunt mici si deformate . Productia de flori se reduce cu 15 - 20 % . Virusul se transmite in sol prin intermediul nematozilor si prin contactul intre radacini . Masuri de prevenire si combatere . Combaterea chimica a nematozilor vectori ai virusului , indepartarea din cultura a plantelor prin metoda culturilor de meristeme ,, in vitro. Alte boli virale la garoafe mai sunt : Patarea inelara gravata a garoafelor produs de Carnation etched ring virus Virusul latent al garoafelor Produs de Carnation latent virus Patare galbena si patarea necrotica a garoafelor Carnation Yellow fleck virus , Carnation necrotic fleck virus BACTERIOZELE Sunt produse de bacterii adevarate sau eubacterii si bacterii de tip particular - microplasme sau fitoplasme si richetii. Eubacteriile produc la plantele horticole , simptome ca : patari , arsuri , (necroze brumificari ) , putregaiuri , hipertofii , ofiliri, ulcere s.a. . Micoplasmele sau Fitoplasmele , ca forma sunt foarte diferite si localizate in floem . Produc boli sistemice , generalizate (afecteaza intreaga planta ) . Frecvente sunt simptomele de cloroza , nanism ,hipercromatism , (antocianare) metaplazii (transformari de organe ) ,virescenta (inverzire ) . Vestejirea bacteriana a garoafelor (Pseudomonas Caryophylli) Frunzele plantelor bolnave devin verzi-cenusii apoi se ingalbenesc , iar apoi se vestejesc . in sectiune se constata ingalbenire si brunificarea vaselor conducatoare . Radacinile plantelor atacate putrezesc . Cercetarile au dovedit ca boala prezinta doua forme de manifestare : acuta si cronica . in primul caz , boala evolueaza rapid , in special la butasii inradacinati in paturi de gunoi de grajd . Frunzele tinere se deformeaza , se rasucesc ,devin verzi - cenusii apoi se vestejesc. La forma de atac cronic la plantele mature se constata diminuarea habitusului plantei , iar tulpina crapa longitudinal in zona apropiata solului . Deseori se constata descompunerea fasciculelor de vase si prezenta exsudatului bacterian sub scoarta tulpinii si a radacinii atacate . Masuri de prevenire si combatere . Importanta deosebita se va acorda masurilor de igiena culturala , in primul rand pentru obtinerea de butasi sanatosi . Astfel butasi vor fi plantati numai in sol dezinfectat pe cale termica sau pe cale chimica cu produse fumigante ca Di- Trapex CP , bromura de metil , Vapan . De asemenea , uneltele folosite in special la inradacinarea butasilor vor fi dezinfectate . Se va aplica un asolament de 3 - 4 ani . Patarea bacteriana a garoafelor Pseudomonas Woodsii Boala se manifesta pe toate organele aeriene . Caracteristic este atacul pe frunze prin aparitia de pete necrotice ,la inceput circulare de 1 - 2 mm, apoi ovale , adancite amplasate pe axul limbului . Prin transparenta ,zona externa a petelor apare galbena si hidrozata . Un rol important in prevenirea atacului cu bacteria Pseudomonas Woodsii il au masurile de igiena fitosanitara si reglarea conditiilor de mediu ,stiind ca umiditatea si temperatura prea mare favorizeaza aparitia si evolutia bolii in cultura. in perioada de vegetatie , s-a constatat ca tratamentele foliare cu produse pe baza de zinc au dat rezultate bune in prevenirea si limitarea atacului cu acest agent patogen . Putregaiul bacterian al muscatei Xantomonas Pelargonii Atacul se manifesta pe toate organele plantei . Pe frunze sunt cunoscute doua tipuri de simptome : pete rotunde de 2 - 4 mm numite pete ,,in ochi si pete ,,in colt sub forma unor pete necrotice . Stomatele si ranile provocate prin tehnicile culturale in mod deosebit la multiplicarea vegetativa , reprezinta cai de patrundere a bacteriei in planta si totodata factori care favorizeaza transmiterea si mentinerea agentului patogen in cultura . B. Digat (1970) semnaleaza ca antibioticele : sulfat de streptomicina , terramycin si oxitetraciclina au prezentat eficacitate atat in dezinfectie cat si in accelerarea cicatrizarii. Arsura bacteriana a frunzelor de muscata Pseudomonas Erodii Lewis Atacul pe frunze consta in aparitia de pete transparente ce se maresc cu timpul si au o forma circulara sau neregulata . Zona centrala a acestor pete este usor adancita , de culoare brun -rosiatica si marginita de o bordura de decolorare . tesutul atacat este distrus , se usuca si intalnim in acest caz , producerea ,, petelor ochi de broasca- simptom caracteristic pentru acest tip de bacterioza . in evolutie , frunzele se ingalbenesc , par zdrentuite si ,,arse. Ca masuri de prevenire si combatere se va actiona in directia : folosirea amestecului de pamant numai dupa prealabila dezinfectie , evitarea unei densitati exagerate a plantelor in sere , reglarea temperaturii si umiditatii atmosferice din sere, strangerea si distrugerea prin ardere a frunzelor infectate . Cancerul bacterian la muscata Agrobacterium Tumefaciens Bacteria Agrobacterium nu poate patrunde in planta numai urmare a unei rani . Dupa patrundere ,provoaca transformarea unei celule normale a vegetalului in celula tumorala . Celula tumorala se multiplica dezordonat si da nastere la tumori de suprafata mai mult sau mai putin mamelonare de culoare alba sau bruna.La muscata aceste tumori se formeaza in general la extremitatea inferioara a butasilor tineri . S-a constatat ca prin formarea acestor tumori se anuleaza procesul de rizogeneza . Masuri de prevenire si combatere . Combaterea chimica este ineficace pentru acest gen de patogen . Se va actiona prin masuri de prevenire a cancerului bacterian ce consta in : dezinfectia amestecului de pamant , dezinfectia uneltelor folosite , examen riguros al plantelor mama , eliminarea si distrugerea plantelor atacate . Alte boli bacteriene la muscate mai sunt : Bacterioza golicola a muscatei Corynebacterium Fascians (Tilford)Dowson Patarea bacteriana a frunzelor de muscata Xantomonas Geranii Patarea bacteriana a frunzelor si florilor de muscata Pseudomonas Cichorii(Swingle) Stapp Boli bacteriene mai intalnim si la speciile floricole decorative prin frunze : - Putregaiul bacterian al frunzelor si tulpinilor de Diffenbachia - (Erwinia crysanthemi pv. Diffenbachia ) -Patarea bacterian a frunzelor de Diffenbachia (Xanthomonas diffeenbachiae) -Patarea bacterian a frunzelor de Gardenia (Pseudomonas Gardeniae ;Xanthomonas macilifolium - gardiniae) - Patarea bacterian a frunzelor la Poinsettia ( Xanthomonas poinsettiicola) - Cancerul bacterian la Poisettia (Corinebacterium Poinsettiae ) -Cancerul gras la Poinsettia (Pseudomonas viridiflawa ) -Putregaiul bacterian al tulpinii de Poinsettia (Erwinia carotovora var. chrysanthemi).BIBLIOGRAFIE Fitopatologie - Gh. Popescu , Camelia Giurchici, Ioana Grozea Editura Agroprint Timisoara Bolile plantelor floricole - Marinescu Gheorghe , Costache Marcel,Stoenescu Adrian Editura Ceres Bucuresti 1988Trandafirul cultivat in sere reci si solarii - Constanta ArgatuEditura Ceres 2001Plantele noastre indragite - culegere text: Otilia LunguEditura Aquila Oradea 2001Floricultura Speciala - Maria BalaEditura&tipografia Timpolis 2003

Trebuie sa citesti

Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet
Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet

Ziua de Black Friday aduce numeroase avantaje pentru pasionatii de tehnologie. In prezent, pretentiile ce fac referire la ultimele gadget-uri tehnologice sunt destul de mari. Utilizatorii sunt foarte bine documentati cu privire la specificatiile smartphone-urilor, dar și în ceea ce

Despre mecanici auto si ateliere de reparatii
Despre mecanici auto si ateliere de reparatii

Sunt foarte puțini mecanici auto de încredere pe piață. Sunt foarte puțini mecanici auto în general, care sunt bombardați de o mulțime de clienți cu lucrări de reparații din care toți își doresc să fie ei o prioritate,

Gadgeturile studentului modern
Gadgeturile studentului modern

Cat de mult s-a schimbat viata intr-un campus in ultimii 20-25 de ani? Cel mai probabil, nu foarte mult la capitolul distractie, interactiuni sociale si provocari pe linie materiala, dar cu siguranta sunt schimbari radicale in ceea ce priveste modul in care tehnologia isi face simtita prezenta in

Cum sa ajuti copilul sa invete cu placere - Trucuri eficiente
Cum sa ajuti copilul sa invete cu placere - Trucuri eficiente

Fiecare parinte se loveste de aceasta problema: cum sa imi ajut copilul sa invete mai bine, cum sa il determin sa ia note bune la scoala si cum sa il fac sa inteleaga ca educatia este cea mai importanta pentru el. In primul rand, trebuie sa stii ca este foarte important ca tu, ca parinte, sa te

Ce este o pergola
Ce este o pergola

Zilele cu prea mult soare pot fi un adevărat chin dacă nu încercăm să ne protejăm corpul de razele ultraviolete. In ajutorul nostru sar pergolele, care reprezintă de mult timp un centru de greutate in arhitectura grădinilor. Pergolele sunt structuri

Teste Online

Ce anotimp ti se potriveste?

Iti place marea si soarele, sau zapada? Ai vrea sa fie primavara tot anul? Vrei sa vezi natura in cea mai pura forma? Ce anotimp ti se potriveste? Afl...

mai multe »
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.