REFERAT BIOLOGIE: PROTECTIA PLANTELOR

Publicat: 05 Iun 2008 00:00

Referat Protectia Plantelor - Xanthomonas vesicatoria -Cuprins :Introducere ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...3Identitate ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..4Morfologie ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...5Patogenie si epidemiologie ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...5Gazde ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..6Distributia geografica ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..6Regiunile EPPO ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .6Simptomele bolii ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 7Fotografii cu Xanthomonas Vesicatoria ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...8Metode de inspectie si detectie a bolii ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .11Impactul economic al bolii ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...11Protectie impotriva bolii ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...11Profilaxie, terapie si combatere ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..12Bibliografie ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...13INTRODUCEREBacteriile fitopatogene sunt microorganisme unicelulare, procariote care produc boli la plante, cunoscute sub numele de bacterioze. Se impart in bacterii adevarate sau eubacaterii si bacterii de tip particular (BTT), cum sunt micoplasmele (BTM) si richetiile (BTR).Bacteriile produc boli la plante numite bacterioze. Ele sunt organisme unicelulare, in forma de bastonas, avand lungimea de 0,6-4,0 m (frecvent 1-2 m) si latimea de 0,3-1,4 m (frecvent 0,5-0,8 m). Dimensiunile bacteriilor din tesuturile plantei sunt mai mici decat ale celulelor cultivate pe medii nutritive. Intr-un milimetru de suspensie bacteriana, care contine un milliard de celule, suprafata totala a bacteriilor este de 20 cm patrati. Acest fapt explica de ce la bacterii fenomenele de suprafata au o importanta asa de mare.Metodele de combatere a patogenilor bacterieni: 1 Ameliorarea plantelor-cu rezultate limitate datorita abilitatii bacteriilor de a se adapta. 2 Substante chimice - cu aplicare limitata datorita toxicitatii lor pentru om si mediu. 3 Ingineria genetica - a crescut genele plantelor pentru aparare naturala, prin: a) clonarea si caracterizarea a numeroase gene pentru rezistenta (R) si exprimarea acestora in plante care nu sunt gazda ; b) transformarea plastidelor celulare pentru a exprima proteine si peptide antimicrobiene ; c) proteine bacteriofage antimicrobiene. Bacteriile din genul Xanthomonas produc o serie de boli la plante cum sunt:-bacterioza pustulara a soiei;-arsura comuna a fasolei;-striatia bacteriana a sorgului;-patarea bacteriana a frunzelor de mac;-patarea bacteriana a tomatelor;-patarea bacteriana a ardeiului;-ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun;-arsura bacteriana a nucului;-putregaiul galben al bulbilor de zambile;-putregaiul muscatei;-patarea foliara a canepii;-arsura bacteriana a lucernei si trifoiului.Din acest gen de bacterie ce produce bolile de mai sus regasim: X.albilineans, X. arboricola sp., X. axonopodis sp., X. bromi, X. campestris spp., X. cassavae, X. citri, X. codiaei, X. cucurbitae, X. cynarae, X. fragariae, X. gardneri, X. hortorum, X. hyacinthi, X. melonis, X. oryzae sp. , X. pisi, X. populi, X. sacchari, X. theicola, X. translucens sp., X. vasicola, X. vesicatoria.Dintre toate acestea, in referatul de fata ne vom referi numai la Xanthomonas vesicatoria.IDENTITATENume : Xanthomonas vesicatoria (ex Doidge) Vauterin et al.Sinonim : Xanthomonas campestris pv. vesicatoria (Doidge) DyePozitia taxonomica : Regnul - Procaryotae Divizia - Gracilicutes Gen - Xanthomonas Familie - Xanthomonaceae Ordin - Xanthomonadales Clasa - GammaproteobacteriaNume comune : Bacterial spot, bacterial scab, black spot (Engleza) Gale bactrienne (Franceza) Bakterielle Schwarzfleckenkrankheit (Germana) Mancha bacteriana (Spaniola)Nota asupra taxonomiei si nomenclaturii:Xanthomonas vesicatoria (Doidge) Dowson a fost mult timp folosita ca nume pentru patogenul "pata bacteriana" anterior introducerii in Lista Aprobata a Numelor de Bacterii (Skerman et al., 1980). Nu a fost introdus in lista si a fost aprobat cel numit X. campestris pv. Vesicatoria. Mai recent, dupa o revizuire asupra genului Xanthomonas, numele Xanthomonas vesicatoria (ex Doidge) Vauterin et al. (Vauterin et al., 1995) a fost adoptat official si introdus in lista.Bayer computer code (codul unic al organismului) : XANTVEEPPO A2 list: No. 157 EU Annex designation: II/A2 MORFOLOGIE Celula bacteriana are forma de bastonas, de 1,1-1,5x0,6 m, cu un flagel polar. Bacteria este Gram-negativa, capsulata, solitara sau in perechi, aeroba, asporogena, neacidorezistenta. Pe agar formeaza colonii mari, netede-bombate, galbene, mucilaginoase cu marginile complete. Sunt non-fluorescente pe mediu King B. X. vesicatoria este sensibila la triphenyl tetrazolium chloride avand actiune oxidativa.PATOGENIE SI EPIDEMIOLOGIEBoala este favorizata si se raspandeste de la plantele bolnave la cele sanatoase prin bacteriile transmise de ploile insotite de vant datorita umiditatii mari si a temperaturilor de peste 30 grade Celsius dar care nu depasesc 35 grade Celsius, de irigarile prin aspersiune si, in unele cazuri, de insecta Nezera viridula. Infectia se produce in timpul infloritului prin ovare, iar la fructele tinere si frunze prin stomate si prin rani.Fructele mai sunt infestate de aceasta bacterie prin intepaturile produse de insecte sau prin leziunile fine provocate de firele de nisip, spulberate de vant. De aceea, fructele sunt mai patate pe fata expusa la vanturile dominante. Transmiterea bolii de la un an la altul se face prin resturile de plante bolnave care raman pe camp si prin semintele infectate(contaminarea se face in timpul extragerii acestora din fructe) pe care poate supravietui 10 ani.GAZDEPrincipalele gazde sunt reprezentate de tomate si ardei. O varietate de Solanaceae, in special buruieni, au fost inregistrate ca gazde ocazionale: Datura spp., Hyoscyamus spp., Lycium spp., Nicotiana rustica, Physalis spp., Solanum spp (oua pe tuberculii de cartof).Formele de X. vesicatoria raportate acum multi ani (Hayward & Waterston, 1964) ca au atacat Brassicaceae ca si Solanaceae sunt acum puse pe seama X. campestris pv. raphani.Trei grupe de tulpini bacteriene au fost descrise (Cook & Stall, 1982), care ataca tomatele: 1 tulpina tomata care da o supersensibila rezistenta (HR-hypersensitive rezistance) in toate culturile de ardei; 2 tulpina capsicum 1 care da reactii sensibile la Ardeiul cvs Florida VR2 si Early Calwonder; 3 tulpina capsicum 2 care da o supersensibila rezistenta la Florida VR2 si reactii sensibile la Early Calwonder (tulpina capsicum 2 a fost pana recent raportata doar in Florida USA, dar acum a fost raportata cu alte 2 tulpini in Taiwan (Hartman & Yang, 1990)).DISTRIBUTIA GEOGRAFICAXanthomonas vesicatoria se intalneste mai ales la tomate si ardei in zonele mai calde ale planetei. Cu toate acestea este absenta din productiile serelor aflate in zonele mai reci, cel putin in Europa.REGIUNILE EPPO (Energy Policy and Planning Office)Este raspandita foarte mult in Egipt, Ungaria, Grecia, Israel, Italia (inclusive Sardinia si Sicilia), Romania, Rusia, Iugoslavia. Observata in Austria, Belarus, Bulgaria, Cehia, Franta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania, Elvetia (necomfirmat). Probabil este raspandita foarte mult in toata zona mediterana. Gasita in trecut dar nu stabilizata in Azerbaigian, Germania (Griesbach et al., 1988), Kazakstan.ASIA : Cel putin in China (Jilin, Xinjiang), India (Andhra Pradesh, Delhi, Karnataka, Maharashtra, Rajasthan, Tamil Nadu), Israel, Japonia (Honshu), Korea de Sud si Nord, Pakistan, Filipine, Rusia (Siberia), Taiwan, Tailanda, Turcia. Gasita in trecut dar nu stabilizata in Azerbaigian si Kazakstan.AFRICA: Cel putin in Egipt, Etiopia, Kenia, Malawi, Morocco, Mozambic, Niger, Nigeria, Senegal, Insulele Seychelles, Africa de Sud, Sudan, Togo, Tunisia, Zambia, Zimbabue.AMERICA DE NORD : Insulele Bermude, Canada (British Columbia pana la Noua Scotie), Mexico, USA (Arizona, California, Florida, Georgia, Hawai, Iowa, Michigan, Carolina de Nord, Ohio, Oklahoma). Tulpina capsicum 2 Este strict In Florida (USA).AMERICA CENTRALA SI INSULELE CARAIBE : Cel putin in Barbados, CostaRica, Cuba, Dominica, Republica Dominicana, El Salvador, Guadeloupe, Guatemala, Honduras, Jamaica, Insula Martinica, Nicaragua, Puerto Rico, St. Kitts and Nevis, St. Vincent and Grenadines, Trinidad and Tobago, United States Virgin Islands.AMERICA DE SUD : Argentina, Brazilia (Sao Paulo), Chile, Colombia, Paraguay, Suriname, Uruguay, Venezuela.OCEANIA : Australia (New South Wales, Queensland, Tasmania, Victoria, Western Australia), Fiji, Micronesia, Noua Zeelanda, Palau, Tonga. EU: Prezent.Distributia pe harta : Vezi CMI (1987, No. 269). SIMPTOMELE BOLII Boala se manifesta pe frunze, tulpini, flori si fructe. La rasaduri prezinta pete galbene-verzui pana la brune, cu un exudat cu aspect de lacrima. Pe cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm diametru cu centrul albicios la inceput apoi necrozat.Pe frunze se dezvolta pete de 1-2 mm diametru, circulare sau neregulate, hidrozate, verzi-galbui, inconjurate de o zona translucida. In dreptul petelor apare un exudat; cu timpul petele se brunifica. Acestea sunt raspandite mai ales de-a lungul nervurilor laterale si pe marginea foliolelor. Frunzele puternic atacate se usuca si, de multe ori, cad. Pe tulpini, simptomele sunt asemanatoare cu cele de pe frunze, cu exceptia ca in dreptul petelor, tesuturile se suberifica, uneori, formandu-se crapaturi. Simptomul cel mai characteristic este pe frunzele verzi. La suprafata acestora apar pete de 2-4 mm diametru, usor proeminente, izolate sau confluente, hidrozate, de culoare verde-cenusiu, apoi bruna cu un halou galbui sau alb. Mai tarziu, petele se maresc, atingand 4-10 mm diametru si iau forma de vezicule pline cu exudat. Ca urmare a craparii epidermei din dreptul veziculei, exudatul se scurge, formandu-se in locul veziculelor adancituri crateriforme.Pot fi atacate si florile care se brunifica si cad.La fructele verzi, petele sunt superficiale, hidrozate, galbui, apoi brune sau cenusii, crustoase, cu un halou galbui sau alb. Fructele coapte nu sunt infectate.Aceleasi simptome le prezinta si ardeiul insa fructul acestuia, care prezinta rareori simptome, poate sa cada daca este infectat devreme.METODE DE INSPECTIE SI DETECTIE A BOLIIXanthomonas vesicatoria produce leziuni caracteristice pe cotiledoanele plantelor de tomate tinere sau pe rasadurile de ardei incubate la umiditate mare. Medii semi-selective au fost propuse de McGuire et al. (1986). Sharon et al. (1982) si Bashan & Assouline (1983) au descris o metoda de imbogatire a frunzelor, mai ales pentru detectia in seminte a bacteriilor sau in simptomele frunzelor. Cruz & Fernndez (1979) au incercat prima oara pe seminte imunofluorescenta. O procedura de carantina EPPO a fost dezvoltata (OEPP/EPPO, 1992) ce implica in prealabil o sita cu extractul semintelor dupa imunofluorescenta (IF), urmata de izolare, teste serologice (IF sau dot-ELISA; Lazarovits et al., 1987) si, daca este necesar teste patogenice confirmatorii pe frunze.IMPACTUL ECONOMIC AL BOLIIXanthomonas vesicatoria este foarte raspandita si produce stricaciuni la ardei si tomate pe terenurile cu culturi din zonele cald-temperate si in tarile tropicale, in special unde irigatile sunt abundente. Pierderile de fructe sunt foarte mari cand infectia are loc devreme in stadiul de dezvoltare al plantei (e.g. tomato in USA, Dougherty, 1979; Capsicum in Israel, Bashan et al., 1985). Leziunile asupra frunzelor duc la expunerea frctelor direct la razele de soare crescand arsurile solare. Chiar daca leziunile fructelor sunt de multe ori superficiale, acestea duc la reducerea calitatii lor si scaderea pretului cat si la scaderea calitatii in procesarea lor. In regiunea EPPO, pata bacteriana are mai putin importanta si mai mica putere de lezare decat punctele bacteriene datorate lui Pseudomonas syringae pv. tomato. Acesta din urma este mult mai tare extins in toate tarile producatoare, fie in camp fie in sere si astfel poate sa fie vizata doar calitatea nu si carantina organismului patogen. Totusi, masurile luate impotriva Xanthomonas vesicatoria va avea accidental functia de a servi si la controlul P. syringae pv. tomato.PROTECTIEIgiena culturala, rotatia de cel putin 2 ani, folosirea de samanta sanatoasa sau dezinfectata prin metoda vacuum infiltrari cu Kocide 101-0,5%. In perioadele calde si umede, tratarea plantelor cu unele dintre produsele : zeama bordeleza (0,75%) Turdacupral, Kocide 101-0,5% Dithane M 45-0,2%.PROFILAXIE, TERAPIE SI COMBATERESe va folosi samanta sanatoasa (daca exista dubii se trateaza cu Turdacupral 0,3%). Soiurile Arges 428, Buzau 1600, B 22, B 47 si Braila 4005 s-au dovedit rezistente. Irigarea se face in baza, iar in cultura limitarea focarelor de infectie se face prin stropiri cu zeama bordeleza 0,75-1% sau Turdacupral 0,3-0,5%. Surse si genitori de rezistenta : Mir, Okitsu Sozai nr 1, Ovale di Torre, Rossa export, Scotia din Lycopersicum esculentum, L. peruvianum var. lumifusum; L. minutum si L. hirsutum typicum.In sere si rasadnite este necesara inlocuirea solului sau dezimfectia lui pe cale termica, cu vapori fierbinti de apa. Dezinfectia stratului germinativ se face si prin tratamente chimice cu formalina 40, in concentratie de 2,5% aplicandu-se 10L solutie la metru patrat sau cu Dazomet (Basamid) 50g/metru patrat.O grija deosebita se va acorda pregatirii semintelor si obtinerii de rasaduri sanatoase. Semintele se vor alege de la plantele neatacate. In cazul in care nu se cunoaste provenienta semintelor, acestea se vor trata prin imersia a 0,5 kg seminte in 4L solutie de acid acetic 0,8%, timp de 24H, la temperature de 24 grade Celsius.Rezultate bune se obtin si tratand semintele prin cufundarea lor timp de 5 minute in solutie de sublimat corosiv in concentratie de 0,025% sau in solutie de formol 1L la 300L apa, dupa care se spala de repetate ori. Pentru prevenirea atacului pe frunze se recomanda stropirea plantelor cu oxiclorura de cupru 0,5%, zeama bordeleza 1% sau cu Dithane 0,3% in 600-800L seminte. In perioada de vegetatie se vor smulge plantele atacate si se vor indeparta cu grija, astfel incat san nu vina in contact cu plantele sanatoase. Dupa recoltare se vor strange resturile vegetale si se vor distruge prin ardere. Se vor lua masuri de carantina interna si externa, pentru a interzice circulatia semintelor sau a rasadurilor necontrolate pe teritoriul tarii si in operatiile de import-export.BIBLIOGRAFIE1. Comes I., Lazar Al., Dracea A., Bobes I., Hatman M.,1977, Fitopatologie, Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti2. Hatman M., Bobes I., Lazar Al., Gheorghies C., Glodeanu C., Severin V., Tusa C., Popescu I., Vonica I., 1985, Fitopatologie, Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti3. Popescu Gh., 1993, Fitopatologie, Ed. Tehnica Bucuresti4. Severin Valerian, Constantinescu Florica, frariu Beatrice Loredana, 2001, Ed. Ceres Bucuresti5. http://www.eppo.org/QUARANTINE/bacteria/Xanthomonas_vesicatoria6. http://pqr.eppo.org/datas/XANTVE/XANTVE.pdf7. http://www.forestryimages.org/search/action.cfm?Start=1&q=vesicatoria&results=388. http://tgc.ifas.ufl.edu/vol55/vol55html/vol55Ivanova.htm

Trebuie sa citesti

Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet
Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet

Ziua de Black Friday aduce numeroase avantaje pentru pasionatii de tehnologie. In prezent, pretentiile ce fac referire la ultimele gadget-uri tehnologice sunt destul de mari. Utilizatorii sunt foarte bine documentati cu privire la specificatiile smartphone-urilor, dar și în ceea ce

Despre mecanici auto si ateliere de reparatii
Despre mecanici auto si ateliere de reparatii

Sunt foarte puțini mecanici auto de încredere pe piață. Sunt foarte puțini mecanici auto în general, care sunt bombardați de o mulțime de clienți cu lucrări de reparații din care toți își doresc să fie ei o prioritate,

Gadgeturile studentului modern
Gadgeturile studentului modern

Cat de mult s-a schimbat viata intr-un campus in ultimii 20-25 de ani? Cel mai probabil, nu foarte mult la capitolul distractie, interactiuni sociale si provocari pe linie materiala, dar cu siguranta sunt schimbari radicale in ceea ce priveste modul in care tehnologia isi face simtita prezenta in

Cum sa ajuti copilul sa invete cu placere - Trucuri eficiente
Cum sa ajuti copilul sa invete cu placere - Trucuri eficiente

Fiecare parinte se loveste de aceasta problema: cum sa imi ajut copilul sa invete mai bine, cum sa il determin sa ia note bune la scoala si cum sa il fac sa inteleaga ca educatia este cea mai importanta pentru el. In primul rand, trebuie sa stii ca este foarte important ca tu, ca parinte, sa te

Ce este o pergola
Ce este o pergola

Zilele cu prea mult soare pot fi un adevărat chin dacă nu încercăm să ne protejăm corpul de razele ultraviolete. In ajutorul nostru sar pergolele, care reprezintă de mult timp un centru de greutate in arhitectura grădinilor. Pergolele sunt structuri

Teste Online

Lucrare de evaluare (Varianta C/C++) var B

Test inaintea examenului de bacalaureat

mai multe »
Link-uri recomandate: design interior | nikydecor.ro | designer interior cluj | mobilier dormitor preturi | modern interior design
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.