REFERAT BIOLOGIE: PUNCTE SLABE LA BARBAT SI LA FEMEIE

Publicat: 23 Mai 2008 00:00

PUNCTE SLABE LA BARBAT SI FEMEIE Peretele abdominal prezinta constitutional unele zone anatomice cu rezistenta mai mica la cresterea presiunii intraabdominale (se numesc "zone slabe preformate" ale peretului abdominal,pentru a se deosebi de zonele slabe ce apar ca urmare a stabilirii unor solutii de continuitate ale peretelui abdominal consecutiv unor traumatisme,interventii chirurgicale sau agresiuni de alta natura),reprezentate de: -canalul inghinal;-regiunea vasculonervoasa de la radacina membrului inferior (lacuna musculara,lacuna vasculara);-ombilicul;-linia alba;-linia semilunara Spighel si mai ales punctele Spighel(intersectia cu arcada Douglas,in dreapta si in stanga);-trigonul lombar (Jean Louis Petit)-posterior;-patrulaterul lombocostal(Grynfelt)-posterior;Acestora li se adauga conventional o serie de zone slabe ce nu apartin propriu-zis peretilor abdominali:-zone ale diafragmului-superior;-regiune perineala-inferior;-regiune obturatorie-inferior;-regiune fesiera (ischiatica)-inferior.1.Canalul inghinal este o zona de pasaj intre fata interna si cea externa a peretelui abdominal; contine cordonul (funiculul) spermatic la barbat si ligamentul rotund al uterului la femeie;are traiect oblic: porneste de la inelul inghinal superficial, situate deasupra partii anterioare a ramurii superioare a osului pubic, trecand spre lateral, spre cranial si usor spre posterior, are traiect oblic: porneste de la inelul inghinal superficial, situate lateral,spre cranial si usor spre posterior, in traiectul spre orificiul inghinal care este localizat la 1-1,5 cm deasupra centrului ligamentului inghinal; canalul are o lungime de 4-5 cm.In drumul sau din cavitatea abdominala spre bursa scrotala, testiculul ia dupa el vasele, nervii si canalul deferent, formatiuni care se intalnesc la nivelul orificiului inghinal profund pentru a forma cordonul (funiculul) spermatic ce suspenda testiculul in scrot si se intinde de la orificiul inghinal profund pana la extremitatea posteriora a testicului; cordonul spermatic are diametrul de 8-10 mm si lungimea de 14-16 cm, cel stang fiind putin mai lung decat cel drept. Intre orificiul inghinal superficial si testicul, cordonul este situat anterior de tendonul rotund al m. adductor lung si este incrucisat anterior de artera rusinoasa externa superficiala (ram al arterei femurale). Cordonul traverseaza canalul inghinal, avand raporturi cu peretii acestuia si cu N.ilioinghinal ce este situate inferior de el. In canalul inghinal, cordonul spermatic dobandeste invelisuri ce provin din straturile peretelui abdominal si care se extend in peretele scrotal, fiind reprezentate de:- fascia spermatica interna (foita laxa derivate din fascia tranversalis),- fascia cremasterica (fascicule musculare striate provenite din m. oblic intern si m. transvers abdominal, unite prin tesut conjunctiv lax pentru a forma muschiul cremaster),-fascia spermatica externa (strat fibros continuu situst deasupra aponevrozei m. oblic extern abdominal, cu provenienta din stalpii inelului inghinal superficial).Continutul cordonului spermatic este reprezentat de formatiuni care se dispun in doua grupuri:-un grup anterior situate in jurul arterei testiculare ( ram al aortei abdominale, inconjurata de fibrele plexului testicular), fiind alcatuit in afara de acesta din venele testicului si epididimului , plexul venos anterior (pampiniform) si vasele limfatice (4-8 vase ce se varsa in limfonodulii preaortici);-un grup posterior siruat in jurul ductului deferent, care mai cuprinde a.deferentiala cu plexul deferential, v. deferentiala (se varsa in v. hipogastrica), a. cremasterica (origine in a. epigastrica inferioara), v. cremasterica (se varsa in v. epigastrica inferioara) v. cremasterica,un plex venos posterior si nervii plexului deferential (ram genital al N. cremasteric, plex simpatic testicular, filamente ale plexului pelvic);-intre cele doua grupuri, solidaruzate prin tesut conjunctiv lax, se afla vestigial procesului vaginal al peritoneului (canalul peritoneo-vaginal normal obliterant)=lig.Cloquet. La nivelul orificiului profund al canalului inghinal, ductul deferent incruciseaza vasele epigastrice inferioare si se indreapta catre peretele lateral al pelvisului si apoi spre baza Prostatei, in timp ce vasele testiculare merg retroperitoneal catre regiunea lombara.Ramurile arterei iliace interne(a. hipogastrica) sunt:a.iliolombara, a. sacrala laterala, a.obturatorie, a.fesiera superioara, a. fesiera inferioara, a. ombilicala (da urmatoarele ramuri:a. vezicala superiora, a. deferentiala), a. vezicala inferioara, a.rectala medie, a. uterine, a. vaginala lunga, a. rusinoasa interna (da urmatorele ramuri: a.rectala inferioara, a. profunda a penisului / clitorisului, a. bul;bului penian / bulbilor vestibulari, a. uretrala, rr. perineale).Peretii canalului inghinal sunt dupa cum urmeaza:-peretele anterio , format de aponevroza muschiului oblic exter;-peretele posterior, format de fascia transversalis (la nivelul trigonului inghinal Heselbach, care latero-extern prezinta "punctul slab al lui Ogilve");-peretele inferior, format de ligamentul inghinal poupart, se intinde ca un jgheab intre spina iliaca antero-superioara si tuberculul pubic;-peretele superior, format de marginile inferioare ale muschilor oblic intern si transvers abdominal; marginile inferioare ale aponevrozelor acestor doi muschi tendonul conjunct (fals inguinalis aponevrotica profunda Marton-Thomas).Inelul (orificiul) inghinal superficial (extern) este o deschizatura ovala (2,5-3 x 1-2,5 cm) situata deasupra osului pubis (imediat supero-lateral de tuberculul pubic); poate fi considerat ca o spartura in aponevroza muschiului oblic extern, avand axul parallel cu fibrele acestei aponevroze. Este marginit supero-medial de stalpul larteral (crus laterale), antero-lateral de fibrele intercrurale , iar postero-medial de portiunea reflectata a ligamentului inghinal (ligamentul reflex al lui Colles).Punctul slab al orificiului inghinal superficial este reprezentat de zona fibrelor intercrurale (in caz de fortare a orificiului inghinal superficial se produce "dezlanarea" cestora, adica rarefierea texturii lor). Prin inelelul inghinal superficial se angajeaza deci, in canalul inghinal, cordonul spermatic la barbat (respective ligamentul rotund al uterului la femeie) -el poate fi palpate prin apasarea pielii scrotului cu varful degetului mic in directie supero-laterala (normal doar varful degetului mic trece prin deschizatura, o deschidere mai mare insemnand dilatarea inelului inghinal superficial).Inelul (orificiul) inghinal profund (intern)=depresine in forma de palnie a fasciei transversalis marginita medial de ligamentul interfoveolar Hesselbach cu m. interfoveolarBraune. Medial de acest ligament interfoveolar, peretele posterior al canalului ighinal este intarit de fibre ale marginilor inferioare ale aponevrozelor muschilor transvers abdominal si oblic intern abdominal, care formeaza tendonul conjunct (falx iguinalis aponeneorotica profunda Marton-Thomas) ce coboara in joss a se insere pe creasta pubisului, pe tuberculul pubic si pe portiunea mediala a ligamentului pectineal Cooper(ligament dur, fibros, apropiat de structura periostala, se intinde intre tuberculul pubic si creasta pectineala a pubisului (pectin osis pubis).Vasele epigastrice inferioare (artera, vene), care corespund plicii ombilicale laterale, merg medial de inelul inghinal profound; trebuie tinut cont de acest raport atunci cand inelul inghinal profound trebuie sectionat in caz de hernia incarcerate sau strangulate la acest nivel.Inelul inghinal profound este locul unde s-a prudus evaginarea unei parti din fascia transversalis in timpul coborarii testiculare (descensus testis); poate fi definit ca locul in care fascia trasversalis se continua cu fascia spermatica interna; este ovalar, cu diametrul mare vertical; superior este delilimitat de marginea inferioara a muschiului transvers abdominal. Medial de ligamentul interfoveolar, peretele posterior al canalului inghinal este intarit dinanainte spre inapoi de ligamentul reflex (Colles), tendonul conjunct si ligamentul Henle (format prin unirea unor fibre aponevrotice descendente ale muschiului transvers abdominal cu fibre tendinoase pornite din marginea laterala a tendonului de insertie al muschiului drept abdominal).Stratigrafia peretelui abdominal anterior in regiune inghinala (important de cunoscut in interventiile de reparare a defectelor herniare din aceasta zona)este urmatoarea: -piele (cu glande sebacee si foliculi pilosi)-zona erogena;-tesut celular subcutanat (structurat de catre cele 2 foite descriese ale fasciei exoabdominale);-fibre conjunctive Petrequin (formeaza "stinghia" dintre abdomen si regiunea inghinala, solidarizand pielea supraiacenta la ligamentul inghinal);-aponevroza obliculi extern (depasirea ei prin incizare lasa deschis canalul inghinal -patrundere in acesta).Mijloacele de aparare impotriva strapungerii zonei slabe reprezentate de peretele posterior al canalului inghinal (constituit in principal din fascia transversalis) sunt reprezentate de:-contractia musculaturii abdominale: determina o miscare a muschilor transvers si oblic intern spre ligamentul inghinal (actiune de ghilotina care preseaza canalul inghinal, intarindu-l); se descrie chiar un inel mijlociu, functional, pe care il formeaza actiunea acestor doi muschi;-contractiile muschiului cremaster cresc, la randul lor, tonusul peretilor canalului inghinal (m. cremaster este constituit din fibre ale m. oblic intern si ale m. transvers ce merg pe fata posterioara a funiculului spermatic; actiunea sa este evidenta in cazul producerii asa-zisului "reflex al croitorului", cand stimularea fetei anterioare a coapsei determina ascensionarea vizibila a testiculului de partea respective)-nu este foarte corecta suprimarea m. creaster in cadrul procedeului Shouldice de rezolvare a herniei inghinale.In imediata vecinatate a canalului inghinal )supero-medial de lig. Inghinal), peretele abdominal anterior prezinta o serie de zone slabe, la nivelul unor depresiuni (fosete) ale suprafetei sale interne ce sunt delimitate de plici ridicate de formatiuni anatomice funcionale in viata adulta sau reprezentand doar vestigii ale unor structuri cu importanta functionala in viata intrauterine: -plici abdominale: -plica ombilicala mediana (ridicata de uraca=vestigiu al canalului allantoin care la fat uneste vezica urinara cu allantoinda, membrane extraembrionara ce joaca un rol important in dezvolta\\\\rea placentei si serveste ca interfata excretory;[gr.allas=carnat, eidos=forma]; -plica ombilicala mediala (ridicata de a. hipogastrice; cu exceptia primilor centimetri, se oblitereaza dupa nastere); -plica ombilicala laterala (ridicata de a. epigastrica inferioara); 5-fosete abdominale: -foseta inghinala supravezicala: delimitate de plica ombilicala mediana sic ea mediala:theoretic poate reprezenta sediul herniilor inghinale oblice interne; -foseta inginala mediala (corespunde trigonului Hesselbach): delimitate de plica ombilicala mediala sic ea laterala: reprezinta sediul herniilor inghinale directe (in caz de "slabire" a tonusului peretelui abdominal la acest nivel); -foseta inginala laterala: este siruata lateral de plica ombilicala laterala si constituie sediul herniilor inghinale oblice externe (cel mai fecvent tip de hernia, care reprezinta practice cvasitotalitatea herniilor indirecte).2.Regiunea femurala=regiune anatomica situate la baza membrului inferior, intre ligamentul inghinal si scheletul osos al bazinului (iliac, pubis), alcatuita din doua spatii(lacuna neuromusculara, situate supero-lateral, si lacuna vasculara, situata infero-medial) delimitate intre ele prin bandeleta iliopectinee, de la mijlocul conturului osos, si lih. Inghinal)- reprezinta o alta zona slaba a peretelui abdominal anterior, pe unde se pot produce herniile femurale.Continutul lacunei musculare este reprezentat de;-pantecul musculo-aponevrotic al m. psoas-N.femural si N. femurocutanat lateralContinutul lacunei vasculare este reprezentat, dinspre lateral spre medial de:-ram femoral al N. genitofemural;-a. femurala;-v. femurala;-limfonodulul Cloque-Rosenmuller, in ari canalului femoral.La nivelul lacunei vasculare se poduc, in caz de slabire a sructurii peretelui abdominal, herniile femurale; -hernie femurala clasica (prin inelul si apoi canalul femoral); -hernia Laugier (printer fibrele lig. Gimbernat): -hernia produsa prin loja vasculara: inaintea vaselor femurale (hernie Moschowitz), inapoia vaselor femutale (hernia Glasser), printer vasele femurale.Se descrie o regiune inghino-femurala, separate in cele doua parti componente de proiectia la piele a lig. inghinal -in functie de raportarea topografica la aceasta linie, se vorbeste de hernia inghinale si hernia femurale. 6Din aponevroza muschilui oblic extern pleaca fibre care formeaza urmatoarele formatiuni:-arcul iliopectineu: separa lacuna vasculara de lacuna neuromusculara;-lig. lacunar Gimbernat: delimiteaza medial lacuna vasculara;-lig. reflex Colles: este o reflectare a aponevrozei m. oblic extern ce formeaza stalpul posterior al inelului inghinal superficial;-lig. inghinal=peretele inferior al canalului inghinal.Bibliografie: Anatomia omului de Victor Papillian

Trebuie sa citesti

Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet
Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet

Ziua de Black Friday aduce numeroase avantaje pentru pasionatii de tehnologie. In prezent, pretentiile ce fac referire la ultimele gadget-uri tehnologice sunt destul de mari. Utilizatorii sunt foarte bine documentati cu privire la specificatiile smartphone-urilor, dar și în ceea ce

Despre mecanici auto si ateliere de reparatii
Despre mecanici auto si ateliere de reparatii

Sunt foarte puțini mecanici auto de încredere pe piață. Sunt foarte puțini mecanici auto în general, care sunt bombardați de o mulțime de clienți cu lucrări de reparații din care toți își doresc să fie ei o prioritate,

Gadgeturile studentului modern
Gadgeturile studentului modern

Cat de mult s-a schimbat viata intr-un campus in ultimii 20-25 de ani? Cel mai probabil, nu foarte mult la capitolul distractie, interactiuni sociale si provocari pe linie materiala, dar cu siguranta sunt schimbari radicale in ceea ce priveste modul in care tehnologia isi face simtita prezenta in

Cum sa ajuti copilul sa invete cu placere - Trucuri eficiente
Cum sa ajuti copilul sa invete cu placere - Trucuri eficiente

Fiecare parinte se loveste de aceasta problema: cum sa imi ajut copilul sa invete mai bine, cum sa il determin sa ia note bune la scoala si cum sa il fac sa inteleaga ca educatia este cea mai importanta pentru el. In primul rand, trebuie sa stii ca este foarte important ca tu, ca parinte, sa te

Ce este o pergola
Ce este o pergola

Zilele cu prea mult soare pot fi un adevărat chin dacă nu încercăm să ne protejăm corpul de razele ultraviolete. In ajutorul nostru sar pergolele, care reprezintă de mult timp un centru de greutate in arhitectura grădinilor. Pergolele sunt structuri

Teste Online

Scoala

tare rau.

mai multe »
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.