Referat de biologie Creatia si Evolutia regnului animal si vegetal pe Pamint

Publicat: 10 Mar 2008 00:00

Creatia si Evolutia regnului animal si vegetal pe PamantReferatul Nr.2 -din ciclul Realismul Stiintific si Religios Referatul Nr.1 Vechimea Sistemului Planetar al SoareluiReferatul Nr.2 Creatia si Evolutia regnului animal si vegetal pe PamntReferatul Nr.3 Viata si Genotipul Biofizic al Modelului OmReferatul Nr.4 Bazele Extraterestrilor pe TerraReferatul Nr.5 Pioneratul si Tehnica Pioneratului OmeniriiReferatul Nr.6 Potopul de apa si Lumea AnticaReferatul Nr.7 Calendarul Biblic si Omul Prezentului Referatul Nr.8 Apocalipsa biblica si Omul viitorului Creatia n gandirea dogmatica mparte timpul Pamntului n sapte intervale denumite "7 Zile", corespunzazoare n gandirea filozofica referitoare la Evolutie unor lungi perioade de framantari geologice denumite "Ere geologice", ultima "Zi" a acestui timp apartine istoriei Omului. Pentru simplificarea convertirii informatiei vechi cuprinse n textului biblic n informatii stiintifice noi, vom reda ntai citatele din textul biblic, Creatie, Interpretarea textului biblic cu ajutorul calculatoarelor prin similitudine cu termeni cunoscuti ai stiintelor actuale si apoi ncadrarea evenimentelor astfel interpretate n timpul geologic - Evolutie. Textul biblic ordoneaza evolutia creatiei n timpul modelar al tuturor realitatilor vazute si nevazute, mai mult, cunoscute si necunoscute, dupa o legatura determinanta astfel:n numnele Tatalui si Fiului si Spiritului (Duhului) sfnt. Amin" n care, daca aplicam conventiile stabilite n Referatul. Nr.1, deosebim:- Tatal, ca fiind entitatea organizata spatial n SIM, determinanta pentru cmpul electromagnetic universal definit n SF care se naste ca urmare a transformarii lucrului mecanic aparut n timpul prabusirii materiei, a degenararii materiei n elementele constituante la temperatura de zero grade absolut, n imensele gauri negre si apoi n regenerarea materiei n formele cunoscute si necunoscute noua,- Fiul, este forma reala pe care o ia organizarea materiei n Sim, pretutindeni n spatiu unde snt ndeplinite conditiile de existenta, sub influienta cmpurilor electromagnetice vecine formei, - Spiritul cnd este vorba de realitatea generalizata sau Duhul sfnt cnd este vorba n particular de formele de organizare ale vietii, reprezinta totalitatea pachetelor de frecvente care definesc modelele electromagnetice (ale Fiului) existente n spatiu, cu alte cuvinte mai exprima si omniprezenta dumnezeiasca pretutindeni n spatiul galactic.- .Amin, este o criptare a principiilor filozofice idealiste care definesc o relitate materiala modelata pe care o punem n evidenta cu ajutorul simturilor noastre n SO sau a aparaturii ajutatoare simturilor noastre. Amin mai reprezina si actiunea definita de ecuatiile de stare ale unui model din SF care se aplica asupra unei sume ale componentilor compatibili din Sim pentru a se organiza n SO sub influienta cmpurilor electromagnetice din SIM n modelele reale la care omul le-a dat nume. CreatieSursa: BIBLIA Sectiunea: VECHIUL TESTAMENMT GenezaZiua ntai - FACEREA LUMIILumina1.2 Pamntul era pustiu si gol; peste fata adncului de ape era ntuneric, si Duhul lui Dumnezeu se misca pe deasupra apelor.1.3 Dumnezeu a zis: "Sa fie lumina!" Si a fost lumina.1.4 Dumnezeu a vazut ca lumina era buna; si dumnezeu a despartit lumina de ntuneric.1.5 Dumnezeu a numit lumina zi, iar ntunerecul l-a numit noapte.. Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua ntai.Interpretare Dupa stabilirea orbitei Pamantului, se admite o perioada de timp, n care atmosfera era netransparenta, ntunecata. Sfera de lichid si gaz din care era format Pamntul, n conditiile entropice noi cu gradientul de temperatura de sens descrescator, se raceste si se solidifica la suprafata, gazele din care era formata atmosfera se reduc. O data cu racirea n continuare a Pamntului, temperatura la nivelul scoartei scade si ea. Astfel se atinge un nivel de temperatura sub care scoarta nu mai are radiatie proprie vizibila, aceasta stingndu-se ncet, ncet n nfrarosu, distingndu-se stralucirea atmosferei sub razele Soarelui, aparitia fenomenului de zi-noapte.Perioada de timp n care s-au petrecut aceste fenomene cosmice si tereste, textul biblic o denumeste "ZIUA NTaI"Evolutiencadrarea geologica a Zilei ntai: Aceasta perioada lunga de timp conventional o vom mpartii n doua: 1. Timpul Ancestral care se ntinde pe o perioada de aproximativ 13 miliarde de ani, la care textul biblic face referiri n trimiterea la Evanghelia dupa Ioan, cap. 1.1 si 1.2., adica "prima parte a Zilei ntai". 2. Timpul Precambrian, descris n Geneza cap 1.1 ... 1.5, prima si cea mai veche parte din istoria geologica a Pamantului, este n acelasi timp si cea care a avut durata cea mai lunga. Precambrianul ncepe odata cu "solidificarea" primelor scoarte terestre si se termina odata cu formarea primelor straturi de "sol" pe aceaste scoarte n care se gasesc urme bine pastrate ale primelor modele materializate la temperaturile nalte si ale conditiilor atmosferice de atrunci, modele de animale si n special urmele unor modele de artropode primitive, numite trilobiti (Olenellus). ntre aceste limite durata timpului Precambrian a fost de 3.000 milioane de ani fata de durata erelor urmatoare de circa 570 milioane de ani. Acest imens timp Precambrian se mparte la randul lui n doua ere: era Arhaica, cea mai veche si era Proterozoica (Algonkian) cea mai noua. Fortat, noi vom accepta ca "partea a doua Zilei ntai" se confunda ca timp, cu Precambrianul Arhaic. n era Arhaica a Precambrianului, au avut loc puternice procese de orogeneza, care au dus la ridicarea mai multor catene muntoase: catena Laurentiana ale carei urme se mai pot observa pe valea fluviului Sf.Laurentiu din America de Nord, catena Huroniana, urmele ei gasindu-se n Canada, precum si orogenezele Svecofennidica si Karelica n Europa etc. Aceste miscari orogenice au fost nsotite de numeroase si intense manifestari magmatice. Creatie Ziua a doua - CERURILE1.6 Dumnezeu a zis: "Sa fie o ntindere ntre ape, si sa desparta apele de ape."1.7 Si Dumnezeu a facut ntinderea, si ea a despartit apele care sant dedesuptul ntinderii de apele care snt deasupra ntinderii. Si asa a fost.1.8 Dumnezeu a numit ntinderea cer. Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a doua.InterpretareO data cu racirea, scoarta terestra ajunge sub temperatura de 100 de grade Celsius, prag sub care textul biblic admite ca pe Pamant a existat o perioada n care apa se gasea att sub forma de vapori ct si sub forma lichida. Apa nu mai fierbea la contactul cu scoarta terestra, ci se depunea sub forma lichida, intrnd n combinatii chimice si fizice cu roca. Atmosfera ramne difuza si fierbinte, din cauza gazelor si a condensului de apa. Aceasta a fost ZIUA A DOUA.Evolutiencadrare geologica ZIUA A DOUA, se suprapune peste era Proterozoica (Algonkian) din timpul Precambrian. Cel mai important eveniment din acest timp este aparitia vietii ca urmare a materializarii unor modele simple. n depozitele sedimentare ale Proterozoicului se gasesc nsa resturi de modele ale unor vietuitoare cu un grad de organizare din ce n ce mai complexa. Astfel, n depozitele grafitice si calcaroase din Proterozaicul inferior se gasesc resturi organice rare si rau conservate de modele marine inferioare: foraminifere, radiolari, spongieri si celenterate. n Proterozoicul superior si, n special, n partea lui superioara, n Infracambrian, se cunosc chiar modele de fosile nevertebrate cu o organizare destul de evoluata: viermi, brahiopode si chiar artropode primitive. Aceste modele dovedesc ca fauna proterozoica nu reprezinta fauna primitiva a Pamntului, ci ca viata a aparut la sfrsitul Arhaicului si ca a avut o lunga perioada de evolutie n functie de conditiile terestre de atunci, pana s-a ajuns la modelele unei faune de nevertebrate destul de evoluata ca cea din Proterozoic. Ziua ntai si Ziua a doua au nsemnat mpreuna Timpul Precambrian de circa 3.000 milioane de ani.CreatieZiua a treia - PAMNTUL1.9 Dumnezeu a zis:"Sa se strnga apele cari snt dedesuptul cerului; si sa se arate uscatul!" Si asa a fost.1.10 Dumnezeu a numit uscatul pamnt, iar gramada de ape a numit-o mari. Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun.1.11 Apoi Dumnezeu a zis:"Sa dea pamntul verdeata, iarba cu samnta, pomi roditori, care sa faca rod dupa soiul lor si care sa aiba n ei samnta lor pe pamnt." Si asa a fost.1.12 Pamntul a dat verdeata, iarba cu samnta dupa soiul ei, si pomi cari fac rod dupa soiul lor. Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun.1.13 Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a treia.InterpretareLa temperaturi nalte, dar oricum sub temperatura de fierbere a apei, n cratere ncepe sa se adune apa, sa curga pe pante. Astfel apare eroziunea, apar primele elemente ale solului. Memoria biblica mai arata ca n aceasta perioada, cu temperatura solului ridicata, cu ape fierbinti, cu trasnete si fulgere continue, apar primele forme de viata vegetala, de verdeata, de iarba cu samanta, de arbori care se nmulteau prin seminte. Aceasta perioada este denumita ZIUA A TREIA.EvolutieIncadrare geologica ZIUA A TREIA coiencide cu prima parte (cam 130 milioane de ani) din Era Paleozoica, este istoria antica a vietii pe Pamnt, era animalelor vechi si este o era foarte lunga, 330 milioane de ani. n ndelungatul timp al acestei ere, au existat doua epoci lungi, de intensa activitate orogenica, care au dus la ridicarea a doua catene de muntii: catena Caledoniana, la sfrsitul Silurianului, ale carei urme se mai pot observa n partea de vest si septentrionala a Europei (Muntii Scandinaviei, tara Galilor, Scotia), prelungindu-se spre vest pana n estul si nordul Groenlandei si catena Hercinica, ridicata catre sfarsitul erei n partea centrala si de vest a Europei, inclusiv Uralul. n acest timp s-au ridicat vaste lanturi muntoase n centrul si nordul Asiei, n estul Americii de Nord, nordul si sudul Africii si estul Australiei. Ridicarea acestor catene muntoase, cu tot cortegiul de fenomene geologice care le-au urmat, au facut sa varieze foarte mult conditiile de viata. Datorita acestora, modelele de viata au evoluat continuu, la baza paleozoicului traind forme primitive, predominnd modele de animale din clasele inferioare, care trec treptat la forme din ce n ce mai evoluate. catre mijlocul si sfrsitul erei. CreatieZiua a patra - SOARELE, LUNA si STELELE1.14 Dumnezeu a zis:"Sa fie niste luminatori n ntinderea cerului, ca sa desparta ziua de noapte; ei sa fie niste semne cari sa arate vremile, zilele si anii;1.15 si sa slujeasca de luminatori n ntinderea cerului, ca sa lumineze pamntul." Si asa a fost.1.16 Dumnezeu a facut cei doi mari luminatori, si anume: luminatorul cel mare ca sa stapneasca ziua, si luminatorul cel mic ca sa stapneasca noaptea; a facut si stelele.1.17 Dumnezeu i-a asezat n ntinderea cerului, ca sa lumineze pamntul,1.18 sa stapneasca ziua si noaptea, si sa desparta lumina de ntuneric. Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun.1.19 Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a patra.Interpretaren timp ce temperatura interna proprie Pamntului scadea (zestrea termica cu care Pamntul si-a nceput calatoria siderala din momentul exploziei se micsoreaza n timp respectand legile Entropiei Universale) o data cu scaderea temperaturii la nivelul solului si a apei, scad n intensitate si miscarile telurice. Atmosfera se limpezeste si apare bolta cereasca, pe care la nceput se disting Soarele si Luna si mai apoi si celelalte corpuri ceresti. Viata este dominata de vegetatie. Aceasta perioada este denumita ZIUA A PATRA.EvolutieIncadrare geologica: Ziua a Patra, ncepe practic cam dupa 130 milioane de ani de la debutul erei Paleozoica si dureaza aproape 100 milioane de ani pana dupa aparitia celor doua catene muntoase din Europa si a lanturilor muntoase din Asia, Africa, Australia si America de Nord. La nceputul erei au predominat modelele de animale nevertebrate. Astfel, cea mai mare parte din tipurile de nevertebrate, care traiesc astazi, au existat deja n Era Paleozoica, familiile, genurile si speciile fiind, n general, diferite. Au abundat printre modelele de protozoare foraminiferele, printre spongieri, spongierii siliciosi, printre celenterate, coralii inferiori: tetracoralii si coralii tabulti; dintre echinoderme, cistoideele si blastoideele, ca si palechinidele care sant proprii acestei ere.CreatieZiua a cincea - VIETUITOARELE MARII1.20 Dumnezeu a zis:"Sa misune apele de vietuitoare, si sa zboare pasari deasupra pamntului pe ntinderea cerului."1.21 Dumnezeu a facut pestii cei mari si toate vietuitoarele care se misca si de cari misuna apele, dupa soiurile lor; a facut si orice pasare naripata dupa soiul ei. Dumnezeu a vazut ca erau bune. 1.22 Dumnezeu le-a binecuvantat, si a zis:"Cresteti, nmultiti-va, si umpleti apele marilor; sa se nmulteasca si pasarile pe pamant".1.23 Astfel a fost o seara, si apoi o dimineata: aceasta a fost ZIUA A CINCEAInterpretarePe masura trecerii timpului, temperatura scoartei terestre, a apei si a atmosferei scad pana la limita n care este posibil ca vegetatia sa traiasca sub apa. Cu timpul, apar vietuitoarele subacvatice din care ulterior apar pasarile, care vor popula pamantul si atmosfera. Este interesant de observat ca texctul biblic, arata urmatoarea cronologie a diversificarii vietii: vegetatie terestra, vegetatie subacvatica, vietuitoare subacvatice si apoi pasarile ca vietuitoare terestre. Aceasta perioada de timp este denumita ZIUA A CINCEA.Evolutiencadrare geologica: Ultima parte din Era Paleozoica, continund n perioadele Cambriana, Ordoviciana, Siluriana, Devoniana, Carbonifera, Permiana, se suprapune ca timp peste Ziua a Cincea. Modelele de crinoide marine si continua dezvoltarea. Foarte numeroase si variate sant modelele de moluste nautiloidee, goniatitii, precum si brahiopodele. Printre modelele de artropode abunda trilobitii si gigantrostrociei care nu se mai ntalnesc n erele urmatoare. n Devonian si Permian, modelele de insecte "explodeaza" ntr-o multime de grupe foarte variate, cu metamorfoza completa. Apar si modelele de vertebrate cu ostracodermii si pestii placodermi, forme modelare primitive, exclusiv paleozoice, care s-au stins nainte de sfrsitul erei. Se materializeaza modele de batracieni, cu care vertebratele fac un pas decisiv pentru cucerirea uscatului, iar spre sfarsitul Paleozoicului apar si modele de reptilele care domina uscatul, liberandu-se de viata acvatica, de care amfibienii erau mai strns legati. Unele grupe de modele au atins apogeul dezvoltarii lor n aceasta era. Asa sant modelele de: brahiopode, nautiloide, crinoide, trilobitii, amfibienii stegocefali si unele reptile. La sfrsitl Permianului se sting pentru totdeuna numeroase modele de animale care au dat specificul Erei paleozoice cum au fost: fusulinidele, cea mai mare parte a coralilor tabulati, tetracoralii, palechinidelecistoideele etc. Grupele principale de modele care trec din Permian n Era mezozoica sant ceratitii stegocefali si reptilele terapside ce se sting la finele Triasicului. CreatieZiua a sasea - VIETUITOARELE PaMANTULUI1.24 Dumnezeu a zis: "Sa dea pamntul vietuitoare dupa soiul lor, vite, taratoare si fiare pamantesti, dupa soiul lor." Si asa a fost.1.25 Dumnezeu a facut fiarele pamntului dupa soiul lor, vitele dupa soiul lor si toate taratoarele pamntului dupa soiul lor. Dumnezeu a vazut ca erau bune.1.26 Apoi Dumnezeu a zis: "Sa facem om dupa chipul Nostru, dupa asemanarea Noastra; el sa stapneasca peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste vite, peste tot pamntul si peste toate taratoarele cari se misca pe pamnt."1.27 Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut. 1.28 Dumnezeu i-a binecuvantat, si Dumnezeu le-a zis: "Cresteti, nmultiti-va, umpleti pamntul, si supuneti-l; si stapaniti peste pesti marii, peste pasarile cerului, si peste orice vietuitoare care se misca pe pamnt."1.29 Si Dumnezeu a zis: "Iata ca v-am dat orice iarba care face samanta si care este pe fata ntregului pamnt, si orice pom, care are n el rod cu samanta: aceasta sa fie hrana voastra".1.30 Iar tuturor fiarelor pamntului, tuturor pasarilor cerului, si tuturor vietuitoarelor cari se misca pe pamnt, care au n ele o suflare de viata, le-am dat ca hrana toata iarba verde."1.31 Dumnezeu S-a uitat la tot ce facuse; si iata ca erau foarte bune. Astfel a fost o seara, si a fost o dimineata: aceasta a fost ZIUA A SASEAInterpretatre Dupa solidificarea si racirea suficienta a scoartei terestre, dupa o lunga perioada de timp n care s-a format solul sub influienta hotaratoare a apei si ale modelelor primitive de vegetatie, apar modelele vietuitoarelor uscatului. La nceput modelele de: nevertebrate, apoi vertebratele, cu diverse forme de hranire si nmultire, animale vegetariene n general, mamifere sau nemamifere etc.. Pe parcursul evolutiei, apare modelul om, un "fiu al pamantului" superior, care n plus era dotat si cu inteligenta suficient de mare pentru a folosi uneltele, armele n lupta pentru supravietuire si supunere a naturii. O data cu aparitia omului, se ncheie un lung ciclu al creatiei. Informatia biblica arata ca aceasta evolutie a avut loc fara interventia civilizatiilor extraterestre, care la randul lor se dezvoltau pe planetele vecine. Evolutia pe Pamnt a urmat acelasi model ca evolutia de pe planetele ndepartate ale sistemului Solar (cndva si ele vii)... Esential n textul biblic este acceptarea unor modele preexistente si omniprezente, modele care n general, n aceleasi conditii de dezvoltare dau cam aceleasi rezultate, dupa chipul si asemanarea a ceva ce a evoluat si n alta parte din spatiu n alt alt timp.EvolutieIncadrare: Ziua a Sasea corespunde ca ntindere si evolutie cu Era Mezozoica si Era Neozoica. n Era Mezozoica apar o mare parte din muntii actuali din Europa Centrala si Asia. Se ntinde pe parcursul a 173 milioane de ani. n Mezozoic asistam la o noire vadita a modelelor lumii animale cu specificul Perioadelor parcurse: Triasic, Jurasic, si Cretacic. Astfel, evolutia vietii n Mezozoic reprezinta o veriga importanta n lantul evolutiv al lumii animale predominand modele de: orbitolinele, inoceramii, rudistii, echinoidele exociclice, neomonoideele, belemnoideele si reptilele specializate. Cefalopodele si reptilele mezozoice dispar pentru totdeauna si locul acestora este luat din urma de modelele mamiferelor placentare si de modele de pasari, mai bine adaptate la noile conditii de viata. Era Neozoica este dominata de orogeneza alpina, care ridica cei mai tineri munti din toate continentele. Modelele faunei de vertebrate sufera si ele schimbari apreciabile, specifice fiecarei perioade strabatute. Reptilele gigantice din mezozoic au disparut. Pasarile stapnesc aerul, iar mamiferele uscatul. Lumea pestilor este dominata de teleosteeni. Perioadele care s-au succedat au fost: perioada Paleogena, Neogena si Cuaternar, n care probabil a aparut OMUL. Textul biblic admite ca, n general, temperatura sistemului Solar si a fiecarei planete n parte este n scadere. Aplicand principiile termodinamicii, mai devreme sau mai trziu si Pamntul va deveni o planeta nghetata, n diferite faze, vizibila astazi de la Poli spre Ecuator. Textul biblic ne sugereaza sa ne ndreaptam privirea si atentia spre planeta Venus si de ce nu si spre planeta Mercur. Noi sntem pentru aceste planete, potentiali viitori colonisti, viitorii "ngeri", dar n primul rnd trebuie sa fim proprii nostri salvatori. Disparitia actualei civilizatii de pe Pamnt, din punctul de vedere al conditiilor de viata si de mediu oferite de Univers, este o chestiune de timp ndepartat. Acest mileniu care abia a nceput trebuie sa fie mileniul calatoriilor interplanetare, a studierii planetei Venus si gasirea pe termen lung a unor solutii de colonizare si de creare a unui ecosistem de rezerva pentru urmasii nostri. CreatieZiua a saptea - ZIUA DE ODIHNA2.1 Astfel au fost sfrsite cerurile si pamntul, si toata ostirea lor.2.2 In ziua a saptea Dumnezeu Si-a sfrsit lucrarea, pe care o facuse; si n ziua a saptea S-a odihnit de toata lucrarea lui pe care o facuse.2.3 Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o, pentruca n ziua aceasta S-a odihnit de toata lucrarea Lui, pe care o zidise si o facuse.InterpretareDupa miliarde de ani n care scoarta Pamntului se raceste, atmosfera devine transparenta si temperatura suficient de potrivita pentru aparitia si evolutia vietii, ncepe o ultima perioada de timp, o ultima era, n care practic apare omul, cu tot ce inseamna istoria lui. De retinut, ca n aceasta perioada de timp, este semnalata dezvoltarea n Sistemul Solar a unor supercivilizatii, care dispuneau de mijloace de transport suficient de puternice si care erau interesate de evolutia ecosistemului de pe Pamnt. Dupa lungi perioade de studiu aceste supercivilizatii au intervenit hotarator n aparitia prin modificari genetice al tipului de om "Adam" si mai apoi al tipului de femeie "Eva" si o data cu aceste mutatii genetice a fost posibila nasterea si dezvoltarea a ceace astazi numim CIVILIZAtIA NOASTRa.EvolutieIncadrare geologica In general, aceasta perioada de timp , Ziua a saptea, este cea mai apropiata de timpul nostru, de timpul actualei civilizatii, n care evolutii naturale mai au loc, dar timpul n care au loc n mod natural, este atat de lung, nct practic, ele snt greu percepute de noi. Vom admite ca tot ce a depins de materie si ne este cunoscut, s-a realizat n general. Acum ncepe o alta era, n care materia este ajutata sa se transforme, n care intervine factorul artificial - actiunea omului asupra mediului nconjurator -, si parca cu un regret al miliardelor de ani de evolutii naturale, textul biblic marca momentul predarii stafetei si admite amestecul n evolutie al "factorului OM", al "inteligientelor artificiale", cu toate riscurile ce pot apare din acest amestec al omului n fenomenele naturii. Cele cateva asemanari consemnate aici, atunci cand este vorba de descrierea unor fenomene petrecute pe Terra, ar trebui sa constituie punctul de plecare intr-o mare reconciliere filozofica si dogmatica planetara, dar si ntr-un mare ecumenism planetar pentru a evita ceiace Biblia n ultima sa sectiune Apocalipsa descrie drept Potopul de foc care va avea loc probabil n abul 2033, cnd o "stea numita Pelin" va ciocni probabil Pamntul cu epicentrul catastrofei n Groapa Insulelor Mariane din vecinatatea Americii de Sud.Vezi Anexa 1 si Anexa 2 Anexa 1Creatia si evolutia regnului animalModele de fauna corespondente identitatilor genezice = creatii evolutioniste Factori evolutivi: Temperatura - lumina - mediul - timpulSurse de baza: BIBLIA = "B" si ATLAS ZOOLOGIC = "AZ" ( Autori: C.Bogoiescu & co. E.D.P. Bucuresti, 1983)Cuprinde modele evolutioniste din "ZIUA 1; 2; 3; si 4"Termen BiblicZIUA 1Temp.peste 100oCntunericZIUA 2Temp.si/sub 100oC-lumina difuza-apa: gaz silichidaZIUA 3Temp.sub 100oC-ape si uscat-lumina difuzaZIUA 4Temp. sub 70oCatm. limpede, cu Soare, Luna,Stele,apa sisolEra geologica si perioade evolutionistePrecambrian, era ArhaicaPrecambrian, era Proterozoica sau Algonkian-proterozoicul inferior -proterozoicul superior, n Infracambrian Era Paleozoica, la nceput-dupa 130 milioane de ani de la nceputul erei Paleozoice si dureaza 100 milioane de ani Modele de viata specifice sau tranzitoriiFara viata, cca 2.030 milioane de ani-apar mudele de animale marine inferioare: foraminifere, radiolari, spongieri si celenterate- modele de nevertebrate: viermi, brahiopode, antropode primitive(cca 900 milioane de ani) - continua evolutia formelor de viata aparute n Proterozoic, traind forme primitive, predominnd animale din clasele inferioare, care trec treptat la forme din ce n ce mai evoluate-predomina evolutia modelelor de animalele nevertebrate ca: foraminiferele, spongierii silicosi, tetracoralii si coralii tabulati, cistoidele, blastoidele, palachinidele.-Dispar modelele de arheociotide n Cambrianul superior-celenterate reprezentate de meduze si echinodermele reprezentate de holoturide-dezvoltare mare ating modelele brahiopodelor: Lingulella, Acrotreta gema si apar primele brahiopode articulate, cu dinti, Orusia. Modelel de trilobiti cambrieni snt predominanti, Olenellus, Agnostus, Paradoxides, Conocoryphe, Ellipsocephalus. Apar unele modele de vertebrate inferioare numite conodonte ca agnate si pesti placodermiCaracter important: apar ochii mici, slab dezvoltati (n concordanta cu textul biblic)Anexa 2Creatia si evolutia regnului animalModele de fauna corespondente identitatilor genezice = creatii evolutioniste Factori evolutivi: Temperatura - lumina - mediul - timpulSurse de baza: BIBLIA = "B" si ATLAS ZOOLOGIC = "AZ" ( Autori: C.Bogoiescu & co. E.D.P. Bucuresti, 1983)Cuprinde modele evolutioniste din "ZIUA 5" si referiri la ziua 6 si 7. Dupa BIBLIE, ultimele "2 zile" reprezenta forme de animale care n general sau pastrat pana astazi.Termen BiblicZIUA 5Temp. sub 60oC-zi - noapte-apa - sol(lumina).(semnedeZIUA 6)Era geologica si perioade evolutioniste-perioada Cambriana -perioada OrdovicianaOrdovicianul mediu-perioada Siluriana-perioada Devoniana-perioada CarboniferaModele de viata specifice sau tranzitoriiModelele de celenterate se dezvolta si se diferentiaza: hidrozoare reprezentate de stramatoporoide n faciesurile recifale ca antozoare, tabulatii si tetracoralii. Modele de echinoderme n progres si apar clase noi: cistoide (Echino-sphaerities) n progres, clase noi palechinide si crinoide -brahiopode n progres: obolus apollinis, Linguila, Orthisca-lligramma, Rafinesquina (strophomena) alternata, briozoareModele de moluste cu importanta evolutiva: cefalopodele nautiloidee ca Orthoceras, Endoceras; Lituites cu nceput de nrulare; gasteropode cu cochilia nrulata n acelas plan.Lamelibranhiatele heterodonte si disodonte. Modele de antropode foarte numeroase cu caractere evolutive, cu ochi si posibilitate de inrulare: Asaphus expansus, Illaenus oblongatus, dalamanita socialis, Trinucleus (Crzptolithus) goldfussi, stomacordatele cu graptolitii care pluteau: Dictyonema flabelliforme, Diplograptus palmeus, Phyllograptus - n forma de frunza-continua evolutia modelelor de celenterate ordoviciene prin stromatoporoide si tabulate care formeaza calcare recifale. Din modelel de echinoderme, raman numai crinoidele. Modelelebrahiopodelor articulate ating apogeul dezvoltarii, cu genuri noi de modele: Spirifer, Pentamerus, Rhynchonella, Artrypa, Chonetes. Molustele, cefalopode nautiloidee: Orthoceras timidum, Gomphoceras murchisoni, Cyrtoceras murchisoni, Cordiola sI artropode.Modele de trilobiti cu dezvoltare maxima-stomacordate: Monogroptus priodon, Spyrograptus turicu-latus, Rastrites linnaei-cordate, reprezentate prin agnate, Birkenia elegans, Cephalaspis murchisoni si gnatostome prin pesti placodermi, elasmobranhi si crospterigieni -continua dezvoltarea modelelor de nevertebrate din Silurian-dispar modelele de graptolitii monograptoizi si se raresc mult trilobitii. Apar primele modele de tetrapode terestre, amfibienii cu primele urme de stegocefali.-celenterate: tetracoralii Calceola sandolina, Hexagonaria (Cyathophyllum) - forma coloniala. tabulate noi: Pleurodictium problematicum. Alte modele au evolutii diferite:-echinoderme: cistoidele n regres, blastoidele ating dezvoltarea maxima, crinoidele sant cele mai numeroase-brahiopodele, n dezvoltare progresiva:Modelel de moluste si continua evolutia:-nautiloidele sant n regres-apar amonoideele goniatitoideeDintre modelel de antropode:-trilobitii n regres-gigantostraceii ating dezvoltarea maxima si trec n ape dulci-cordatele n evolutie. Modelele vertebratelor din Silurian trec, n cea mai mare parte, si n Devoniani. Agnatii sant reprezentati de Pteraspis rostratus. Modelele de pestii placodermi evoluiaza cu Coccosteus decipiens, Pterichtzes milleri, elasmobranhi cu proselacienii, stramosii rechinilor; osteichthzes cu crosopterigieni - holoptychius flemingi, Osteolepis si dipnoi cu Dipterus valenciennesi.din Pesti: au evoluat primele vertebrate tetrapode, amfibienii-stegocefali cu Ichthyostega (primul reprezentant) apar modele de insecte, reprezentate de apterigote, cu organizare inferioara, cu aripi nedezvoltateModelele de protozoare n expansiune; foraminifere Fusulinella sp, Fusulinella cilindrica, Triticites sp.Dintre modelele de celenterate:-rarirea stromatoporoidelor -rarirea tubulatelor- tetracoralii se dezvolta si apoi regreseaza- se dezvolta crinoidele si palechinidele, Palaechinus elegens, Melonechinus multiporus-continua blastoidele, Pentremites florealis-dispar modelele cistoidelor-brahiopodele continua cu familia Productidae, cu diferite specii caracteristce: Gigantoproductus (Productus) giganteus, Linoproductus cora; numeroase spirifiride. Modelele de moluste n continua evolutie lamelobranhiatele, posidonia becheri gasteropodele cu specii noi, Bellerophon bicarenus, Euomphalus pentagulatus, cefalopode cu nautiloidele n regres, cu amonoideele n continua evolutie goniatiti cu forma maxima de dezvoltare, Goniatitis crenistria, Schistoceras missouriense antropode, cu trilobitii pe cale de stingereapar modele de insecte cu aripi (0,75 m), pterigotele, cu metamorfoza incompleta si inele toracice nesudate, ca: Meganeura, Stenodictia lobata; apar ortoptere si neuroptere, paianjeni si scorpioni de tip actual, dintre pestii placodermi au mai ramas acatoidele, selacienii (Cladodus) si ganoizii (Palaeoniscus), rari crosopterigieni si dipnoievolutie la modelele de amfibieni stegocefali aparuti la finele Devonianului, trecnd n Permian si Triasicapar primele modele de reptilele primitive din amfibienii-stegocefali. ncepe rarirea sau disparitia unor modele, astfel:-dispar fusulidele, Schwagerina princeps-se reduc numarul amfibienilor-dispar tetracoralii si traiesc ultimile palachinide -dispar formele paleozoice ale brahiopodelor-n regres cefalopodele nautiloiddee, n progres amonoideele-dispar trilobitii (dupa 300 milioane de ani).Modelele de pesti: continua proselacienii (Pleurocanthus) si selacienii, la apogeul dezvoltarii lor, amfibienii stegocefali.-dezvoltare si diverasificare la modelel de reptile: cotilosaurieni, unii erbivori, Seymauria sp., Pareiasaurus serridens,altii carnivori, labidosaurus hamatus, policosaurieniordinul Therapsida, (derivate din policosaurieni), din care deriva modelele mamiferelor primitive. ZIUA 6, cuprinde practic Era Mezozoica reprezentand timpul n care s-au depus sedimente ce cuprind modele de flora si fauna cu caractere ntermediare ntre acelea din Paleozoic si Neozoic, cu o durata de circa 173 mil. de ani, si Era Neozoica, de mari framantari ale scoartei terestre, dominata de orogeneza alpina care ridica cei mai tineri muntii din toate continentele. Era Mezozoica se remarca printr-o nnoire vadita a lumii animale: apar modele de hexacorali, extraordinara abundenta a neoamonoideelor, a belemnoideelor care devin stapanii marilor. Dispar modelele de pestii placodermi si se dezvolta modele de pesti teleosteeni, explozia modelelor reptilelor care ating apogeul dezvoltarii lor; aparitia modelelor de pasari si mamiferel. Era mezozoica se divide n 3 perioade: triasica, jurasica si cretacica, fiecare cu speceficul ei. n Era neozoica clima cu un caracter tropical la nceput se ntindea la altitudini mai nordice; treptat zonele climatice se deplaseaza spre sud, apropiindu-se de pozitia actuala. Era neozoica cuprinde 3 perioade de timp: perioada paleogena, neogena si cuaternara. n Cuaternar are loc pe continentele nordice o racire a climei, care duce la instalarea unei calote glaciare pe suprafete imense. n cele din urma s-a stabilit modelele faunei padurilor temperate care s-a perpetuat cu modelele faunei actuale. n fauna modelelor de nevertebrate predomina: lamilebranhiatele si gasteropodele marine, dulcicole si salmastre. n fauna marina se petrec de asemenea variatiuni datorita climatului. ZIUA 7, Evolutia modelelor mamiferelor nu se nchie cu aparitia omului. Apar acum forme de modele hominide, care treptat vor evolua catre modelul omului actual, forme denumite n textul biblic "fii si ficele pamantului", apoi vor evolua catre modelul omului care va stapni Pamntul nca[ 1.000 de ani dupa anul 2033, probabil anul celei de a doua venire.

Trebuie sa citesti

Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet
Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet

Ziua de Black Friday aduce numeroase avantaje pentru pasionatii de tehnologie. In prezent, pretentiile ce fac referire la ultimele gadget-uri tehnologice sunt destul de mari. Utilizatorii sunt foarte bine documentati cu privire la specificatiile smartphone-urilor, dar și în ceea ce

Despre mecanici auto si ateliere de reparatii
Despre mecanici auto si ateliere de reparatii

Sunt foarte puțini mecanici auto de încredere pe piață. Sunt foarte puțini mecanici auto în general, care sunt bombardați de o mulțime de clienți cu lucrări de reparații din care toți își doresc să fie ei o prioritate,

Gadgeturile studentului modern
Gadgeturile studentului modern

Cat de mult s-a schimbat viata intr-un campus in ultimii 20-25 de ani? Cel mai probabil, nu foarte mult la capitolul distractie, interactiuni sociale si provocari pe linie materiala, dar cu siguranta sunt schimbari radicale in ceea ce priveste modul in care tehnologia isi face simtita prezenta in

Cum sa ajuti copilul sa invete cu placere - Trucuri eficiente
Cum sa ajuti copilul sa invete cu placere - Trucuri eficiente

Fiecare parinte se loveste de aceasta problema: cum sa imi ajut copilul sa invete mai bine, cum sa il determin sa ia note bune la scoala si cum sa il fac sa inteleaga ca educatia este cea mai importanta pentru el. In primul rand, trebuie sa stii ca este foarte important ca tu, ca parinte, sa te

Ce este o pergola
Ce este o pergola

Zilele cu prea mult soare pot fi un adevărat chin dacă nu încercăm să ne protejăm corpul de razele ultraviolete. In ajutorul nostru sar pergolele, care reprezintă de mult timp un centru de greutate in arhitectura grădinilor. Pergolele sunt structuri

Teste Online

ca de mult il iubesti pe bill kaulitz

bill kauliz este preferatul tau? pentru a afla ca asa este cu adevarat fa testul!

mai multe »
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.