Referat LUCRARILE DE INGRIJIRE LA PRINCIPALELE PLANTE

Publicat: 10 Dec 2007 00:00

LUCRARILE DE INGRIJIRE LA PRINCIPALELE PLANTECombaterea buruienilor este o necesitate obiectiva si reprezinta o preocupare permanenta a specialistilor din agricultura dar si din alte sectoare. Buruienele cresc pe terenurile agricole, in parcuri si gradini pe terenuri industriale, marginea drumurilor si a cailor ferate etc.. Ele provoaca pagube agriculturii, dar si altor sectoare ale economiei. In agricultura pagubele sunt mari (de la 20% pana la compromiterea totala a culturilor) si sunt reflectate prin diminuarea recoltelor, deprecierea calitatii acesteia si cresterea consumurilor de productie.Combaterea integrata a buruienilor (C.I.B.) reprezinta complexul de masuri (totalitatea metodelor) cu scopul de combatere (distrugere) a buruienilor si ordinea in care se aplica fiecare metoda. Masurile pentru C.I.B. se incadreaza intr-un sistem. Acest sistem presupune alegerea metodei celei mai potrivite, legatura dintre metode si indicii de executie a lor, eficacitatea cea mai buna si economica.In agricultura contemporana se consolideaza tot mai mult conceptul de Managementul integrat al protectiei plantelor si implicit de Managementul integrat al buruienilor (M.I.B.) (Budoi, 1996).Aceasta tehnologie prietenoasa fata de mediu se incadreaza mai bine in Sistemul de agricultura durabila (sustenabila). Se bazeaza pe considerente economice, ecologice si productive. Presupune controlul si dirijarea dinamicii populatiilor de buruieni, urmarirea dezvoltarii plantelor e cultura si relatiile dintre ele.Urmareste reducerea (sau modificarea) numarului buruienilor pana la un nivel tolerabil Pragul economic de daunare. Urmareste conservarea biodiversitatii plantelor in ecosistemele agricole.Presupune un program de monitorizare a buruienilor sub Pragul economic de daunare.Pune accentul pe cunoasterea biologiei populatiilor de buruieni, a evolutiei a relatiilor acestora cu plantele de cultura pentru elaborarea metodelor de mentinere a lor sub Pragul economic de daunare.M.I.B. presupune perfectionarea tehnologiilor de productie, nu exclude folosirea erbicidelor dar intensifica actiuni pentru diminuarea pana la totala efectului lor poluant (prin reducerea dozelor, aplicarea pe zona randului sau vetre, folosirea bioerbicidelor, etc.)Facem precizarea ca aceste doua notiuni Combatere integrata si Managementul integrat al buruienilor nu sunt notiuni opuse. In noua conceptie, Combaterea integrata a buruienilor trebuie absorbita in Managementul integrat al buruienilor care presupune o activitate mai complexa.M.I.B. este o parte componenta a Sistemului de agricultura durabila care prevede in principal pastrarea biodiversitatii dar si productivitate, profitabilitate, protectia mediului, justitia sociala si conservarea resurselor.Principalele lucrari de ingrijire la sfecla pentru zahar sunt:- prasila oarba- raritul- combaterea buruienilor - combaterea bolilor si daunatorilor - irigarea culturiiPrasila oarba se efectueaza in cazul cand a prins crusta inainte de rasarirea plantelor. Lucrarea se executa cu cultivatoare CPPT 4 tinandu-se seama de armele semanatorii, lasand o zona de protectie langa randuri pentru a nu disloca plantele in curs de rasarire. Adancimea la care se executa prasila oarba nu va depasi 4 5 cm.Raritul se face in faza in care plantutele si-au format 2 4 frunze adevarate, lasand intre plante distanta de 20 22 cm astfel ca sa se realizeze densitatea optima.Pentru sfecla de zahar buruienele reprezinta un pericol foarte mare, deoarece cultura rasare greu, si se dezvolta la inceput greu, planta nu are tulpina in primul an si deci nu poate concura direct cu buruienele.Buruienele pot fi combatute pe 2 cai: prasit mecanic sau manual erbicidare (combatere chimica) Pentru prasit mecanic se foloseste tractorul de 45 CP cu pneuri inguste si cultivator special pentru protejarea randurilor. Erbicidarea (combaterea chimica) reprezinta o importanta deosebita in special ca urmare a introducerii noilor soiuri poliploide, monogerme care elimina raritul manual si care creeaza conditii ca pentru erbicidare sa se elimine si prasitul. In general prasitul intre randuri este necesar nu atat pentru combaterea buruienilor cat si pentru mentinerea solului in stare afanata si fara crusta.In acest scop s-a introdus in productie in toata Europa produsul Betanal Expert. Produsul se aplica postemergent cand buruienele sunt in faza cotiledonala, orice intarziere devine critica pentru combaterea eficienta a acestora. Produsul combate buruienele dicotiledonate si primele monocotiledonate. Produsul se poate aplica in 3 moduri: 3 aplicari a unei doze de 1,5 l/ha in cazul rasaririi foarte esalonate a buruienilor. 2 aplicari a unei doze de 2,5l/ha in cazul aparitiei unui numar mai mare de buruieni si cu o esalonare mai mica ca in primul caz. 1 aplicare a dozei integrale de 4-5l/ha in cazul rasaririi explozive a buruienilor.Produsul Betanal Expert combate numai dicotiledonatele si monocotiledonatele anuale; pentru combaterea buruienilor dicotiledonate perene se utilizeaza produsul Lontrel 300 in doza de 0,5 l/ha iar pentru buruienele monocotiledonate perene se utilizeaza produsele: Furore Super in doza de 2-3 l/ha cand buruienele sunt in faza de 4-8 frunze si produsul Gallant Super, 1,5l/ha. Combaterea buruienilor se realizeaza prin executarea prasilelor si prin aplicarea erbicidelor. In perioada de vegetatie a sfeclei pentru zahar, sunt necesare 4 prasile mecanice intre randuri, completate cu cel putin 2 prasile manuale pe rand.In cazul aplicarii erbicidelor, este necesar sa se efectueze 2 3 lucrari mecanice intre randuri si o lucrare manuala pe rand. Erbicidarea sfeclei furajere se face inainte de semanat, folosind un amestec din erbicidele Dual 500 (5 litri/ha) si Venzar (0,5 1 kilograme la hectar). Erbicidele se incorporeaza in sol cu combinatul sau cu grapa usoara.Combaterea bolilor si daunatorilorDintre boli, mai importante sunt: putrezirea plantutelor, care se combate prin tratarea semintelor cu Tiradin (0,6 0,8 kilograme la 100 kilograme samanta), precum si cercosporioza sau patarea frunzelor de sfecla. Contra acesteia se fac stropiri cu diferite produse (Brestan 60, Topsin N 70).Daunatori principali in special: gargarita sfeclei, viermi sarma, se combat prin aplicare cu Lindatox, fie la sol, odata cu semanatul fie la planta, in momentul aparitiei daunatorilor. Se foloseste de asemenea si tratarea semintelor inainte de semanat cu Heptaclor (0,5 0,6 kilograme la 100 kilograme seminte).Irigarea culturii Sfecla pentru zahar reactioneaza puternic la irigare asigurand productii maxime de radacinii.In regim de irigare, densitatea poate fi de 100.000 plante la hectar. Cantitatea totala de ingrasaminte chimice poate sa ajunga la nivelurile de 250 400 kilograme la hectar substanta activa, din care ingrasamintele pe baza de azot 180 200 kilograme la hectar substanta activa, ingrasaminte pe baza de fosfor 80 100 kilograme la hectar substanta activa si ingrasamintele pe baza de potasiu 80 120 kilograme la hectar substanta activa.Udarile se aplica, de regula, in perioada in care sfecla are cel mai ridicat consum de apa si care, calendaristic, corespunde cu lunile iunie, iulie si august.Norma de udare trebuie sa mentina umiditatea solului de adancimea de 80 cm, la peste 50 % din intervalul umiditatii active, ceea ce se realizeaza cu o cantitate de apa de 500 600 m3 la hectar pentru fiecare udare. Se aplica obisnuit 4 8 udari, in functie de zona si de precipitatii cazute.Lucrari de ingrijire la cartofDe la plantare pana la rasarirea cartofului, intervalul este de peste 30 zile (la cartoful reincoltit de 18 - 25 zile). In acest interval trebuie distruse buruienele si crusta care se poate forma mai ales pe terenurile grele si cu vreme ploioasa. Combaterea buruienilor. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lucrarile se fac imediat ce apar buruienele. Prima lucrare se executa la 10 - 14 zile dupa plantare. Cand plantarea s-a facut cu biloane, se lucreaza terenul cu grapa -plasa, in agregat de 3 campuri, cu latimea de lucru de 8,4 m si o viteza de inaintare de 5 - 7 km/h. Grapa distruge buruienile si crusta de pe coama biloanelor, dar si de pe intervalul dintre biloane. Dupa 1 - 4 zile se lucreaza din nou, de data aceasta cu cultivatorul echipat cu piese tip rarita. Se distrug buruienile si crusta din spatiul dintre biloane si, prin refacerea acestora, se acopera si se inabusa buruienile ce au tendinta de a rasari. Lucrarea succesiva cu grapa - plasa si cultivatorul cu piese tip rarita, de refacere a bilonului, se repeta inca o data (cand s-au plantat tuberculi incoltiti) sau de 2 ori la celelalte culturi, dupa intervale de 8 - 12 zile.Astfel se realizeaza o buna ingrijire a culturii pana la rasarire, daca terenul nu este puternic imburuienat cu specii perene de buruieni. Daca dupa plantare terenul ramane "plan", ingrijirea culturii se face prin 2 - 3 treceri cu grapa cu colti reglabili care distruge atat crusta, cat si buruienile anuale.Dupa rasarire, ingrijirea culturilor de cartof se face, de asemenea, diferentiat, dupa cum s-au realizat sau nu biloane. La plantatul plan se executa o prasila mecanica intre randurile de plante vizibile, la adancimea de 8 - 10 cm, cu zona de protectie de 12 - 15 cm si viteza de inaintare 4 - 5 km/h.Urmatoarele lucrari sunt de bilonare, de obicei in numar de 2 - 3; la cartoful extratimpuriu, poate fi suficienta o lucrare de prasit si o bilonare. Pentru a se dezvolta normal, tuberculii trebuie sa fie acoperiti cu un strat de sol afanat si maruntit, de 8 - 9 cm grosime. La prima bilonare, bilonul nu se face prea inalt (sa nu acopere planta), inaltimea lui devenind din ce in ce mai mare la lucrarile urmatoare. In final trebuie sa rezulte un bilon de 13 - 15 cm inaltime deasupra tuberculului plantat. Bilonul trebuie sa fie bine incheiat pe coama, asigurand o buna dezvoltare tuberculilor, inabusirea buruienilor si scurgerea apei pe taluzurile biloanelor, prevenind excesul de apa in zona cuiburilor si infestarea cu mana a tuberculilor de la frunzele bolnave cazute pe bilon. Daca solul este tasat, inaintea pieselor tip rarita se vor monta cutite sageata, care sa lucreze la adancimea care nu formeaza bulgari (BERINDEI, 1982). In cazul infestarii cu buruieni perene, se va executa o prasila manuala completa pe rand sau una doua lucrari de plivit.Daca plantatul s-a facut in biloane, se executa numai lucrari de ingrijire a bilonului (de refacere), si, in acest caz, poate fi necesara interventia manuala de distrugere a unor buruieni perene. La bilonarile tarzii sunt folosite ridicatoarele de vrejuri (tulpini), pentru a preveni calcarea si distrugerea lor.La culturile irigate, lucrarile de ingrijire se coreleaza cu udarile; mai intai se face udarea si apoi se efectueaza prasitul sau bilonatul, afanand solul si refacand biloanele. In anii secetosi, cand se fac mai multe udari, numarul lucrarilor de afanare a solului si de refacere a biloanelor poate fi mai mare.Combatere buruienilor. Buruienile din lanurile de cartof se combat cu multa greutate, deoarece primele faze de vegetatie a plantei corespund cu perioade ploioase din lunile mai si iunie, cand nu se poate intra cu mijloace mecanizate pentru distrugerea lor. Buruienile produc pagube mari, determinand diminuarea recoltei cu 20 - 35%, chiar in cazul unor lucrari de ingrijire efectuate corespunzator cu mijloace mecanice.Buruienile consuma cantitati mari de apa si elemente nutritive si scad eficienta tratamentelor impotriva bolilor (mai ales la mana) si daunatorilor (mai ales la gandacul din Colorado), iar recoltarea mecanizata devine dificila sau imposibila. In prezent, toate tarile europene si americane cu agricultura avansata practica combaterea integrata o buruienilor, bazata pe metode preventive, agrotehnice, chimice si biologice. Metodele chimice se bazeaza pe folosirea unui sortiment diversificat de erbicide, in functie de infestarea cu buruieni anuale si perene. In cultura cartofului buruienile de combatut trebuie sa fie anticipate, cunoscand terenul, compozitia floristica din anii precedenti, precum si selectivitatea si modul de actiune a erbicidelor. Acest mod de abordare constituie un dezavantaj care poate fi suplinit numai prin profesionalismul producatorului de cartof.Erbicidele simple ca: Gesagard, Sencor, Igran, Afalon, Aresin, Cosatrin, Merkazin, Lexone se aplica imediat dupa rebilonare, concomitent cu aceasta lucrare si pana aproape de rasarirea plantelor de cartof (3 -4 zile inainte de rasarire). In zonele unde cartoful nu se planteaza cu bilon, erbicidele respective se aplica in perioada de dupa plantare si pana in preziua rasaririi plantelor de cartof.Erbicidele asociate: Codal sau Lasso+Gesagard sau Sencor, (Lexone, Afalon, Aresin, Igran) se aplica, in mod obligatoriu, in primele 10 zile, dupa rebilonare sau plantarea tuberculilor, de preferat inainte, de rasarirea buruienilor monocotiledonate anuale.Erbicidele pe baza de metribuzin (Sencor, Lexone) pot fi administrate fara riscuri si dupa rasarirea plantelor de cartof, pana cand acestea au 10-12 cm inaltime. Daca din anumite motive erbicidele monocotiledonate nu combat in totalitate buruienile, se pot folosi erbicide postemergente, cum ar fi erbicidul Titus ce se aplica in faza cotiledonala a buruienilor, pana cand acestea formeaza 6 frunze adevarate.Lucrarile de ingrijire la floarea soareluiFloarea-soarelui este foarte sensibila la concurenta buruienilor pana in stadiul de 5 perechi de frunze. Intr-un interval de 30-40 zile, floarea-soarelui trebuie, deci, sa fie protejata prin tratamente cu erbicide si prin prasit. Erbicidarea. Alegerea erbicidelor si a asociatiilor de erbicide depinde de buruienile prezente in parcela in care se cultiva floarea-soareluiPrasitul are un rol dublu: de a completa actiunea erbicidelor (in numeroase cazuri erbicidele nu asigura distrugerea completa a buruienilor) si de a ameliora structura solului si a favoriza dezvoltarea tinerei culturi. Prasitul culturii influenteaza hotarator cresterea plantelor si nivelul recoltei. Floarea-soarelui se praseste de 2 - 3 ori mecanic intre randuri si de 2 - 3 ori manual pe rand, la adancimea de 6 - 10 cm.Prima prasila se face imediat ce randurile de floarea-soarelui se disting bine si s-au format primele doua frunze adevarate. Mai intai se praseste mecanizat si apoi se praseste manual. A doua prasila mecanica trebuie facuta la interval scurt (10-12 zile), imediat ce apar buruienile. La interval de circa 15 zile se face a treia prasila mecanica. Ultimul prasit se efectueaza la inaltimea plantelor de 60 - 70 cm, intarzierea facand imposibila intrarea in lan cu cultivatorul, deoarece se lovesc plantele (planta este foarte sensibila la rupere).Zona de protectie la prasit creste de la 8-10 cm la prima prasila, pana la 14-15 cm la ultima (frunzele sunt rigide si se rup cu usurinta). Este indicat sa se foloseasca la primele lucrari discuri de protectie a randurilor, plantele fiind sensibile si la acoperirea cu pamant. Polenizarea suplimentara a florii-soarelui, prin instalare de stupi de albine (1,5 - 2 stupi/ha) inainte de inflorire, in vecinatatea culturilor, aduce sporuri de productie de 300-600 kg/ha (I. CARNU, Gh. V. ROMAN, ANA-MARIA ROMAN, 1982).Tratamentele, la avertizare, contra bolilor pot aduce sporuri substantiale de productie (plus 30 - 56%).Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) este o boala care poate aparea pe orice parte a plantei (se manifesta ca un putregai alb), in toate fazele de vegetatie. Pieirea plantelor si reducerea drastica a densitatii lanurilor pot conduce la scaderi de productie foarte importante. Sensibilitatea maxima a plantelor se inregistreaza la rasarire si la formarea calatidiului. Agentul patogen se conserva in sol sub forma de scleroti o durata mare de timp, de ordinul a 7 - 8 ani. Contaminarea se face la nivelul solului, umiditatea favorizand atacul (atac timpuriu frecvent). In anii secetosi, atacul este mai putin amplu si daunator; in anii cu veri ploioase, pe solurile unde apare exces de umiditate (asa cum este solul brun-roscat), este favorizat atacul tarziu, iar pierderile de plante pot depasi 30% (C. GHEORGHIES, GH. V. ROMAN, 1984).Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) este o ciuperca care se poate dezvolta pe majoritatea organelor plantei de floarea-soarelui, acoperind tesuturile senescente cu o cuvertura cenusie (apare mai ales pe calatidiu, spre sfarsitul verii). Pagubele cele mai importante se observa cel mai mult dupa inflorit. Boala se propaga prin conidii in timpul vegetatiei si prin miceliu si scleroti de la un an la altul (C. BARBULESCU si col., 1993).In cazul ambelor boli, tratamentele la samanta sunt eficiente. Daca predomina atacul pe calatidiu, se recomanda 2 tratamente, primul in intervalul de la diferentierea neta calatidiului, pana la aparitia florilor ligulate, al doilea la 10 - 15 zile dupa sfarsitul infloritului, folosind unul din produsele: iprodione (Rovral 50 PU, 1 kg/ha), vinclozolin (Ronilan 50 WP, 1 kg/ha), procimidon (Sumilex 50 WP, 1 kg/ha), benomil (Benlate 50 WP, 1,5 kg/ha), carbendazin (Bavistin 50 WP, 2 kg/ha; fusilazol (Punch 40 EC, 0,4 l/ha); iprodione + carbendazim (Calidan SC, 2 l/ha. Cultivarea hibrizilor Super, Select, Festiv, Felix, cu rezistenta la putregaiul alb, este o solutie pentru limitarea infestarii. Phomopsis (Phomopsis helianthi) este o ciuperca care se conserva pe resturile de cultura infestate ramase la suprafata solului. Infestarea se face in primavara, si, in situatia in care umiditatea persista, se poate ajunge la distrugerea tesuturilor tulpinii si caderea in masa a plantelor (reducerea productiei, deprecierea calitatii, pierderi mari la recoltare sau imposibilitatea recoltarii mecanizate). Mana florii-soarelui (Plasmopara helianthi) este o boala raspandita in toata tara si considerata, pana nu demult, cea mai pagubitoare boala a florii-soarelui. In prezent, importanta ei s-a redus prin masurile preventive care se iau (extinderea cultivarii hibrizilor rezistenti - Festiv, Super, Select, respectarea rotatiei de 6 ani, tratarea semintelor inainte de semanat). Transmiterea bolii de la un an la altul se face prin resturile de plante ramase in sol, simptomele de atac manifestandu-se inca de la inceputul vegetatiei. O mare atentie trebuie acordata distrugerii samulastrei de floarea-soarelui si a resturilor vegetale (AL. BARBULESCU si col., 1993).Combaterea daunatorilor. Cei mai importanti sunt gargarita porumbului sau ratisoara (Tanymecus dilaticollis) si viermi sarma (Agriotes sp.), daunatori foarte pagubitori pe majoritatea terenurilor agricole de la noi. Atacul de ratisoara este mai puternic in sudul si estul tarii, dupa porumb si in primaverile calde si secetoase; viermii sarma creeaza probleme pe terenurile cu incarcare mare de paioase, pe solurile mai grele si in primaverile umede si racoroase, cand rasarirea si dezvoltarea plantulelor se desfasoara mai lent. Sunt obligatorii tratamentele la samanta cu produse continand carbofuran. In anumite situatii, cand nu s-au efectuat aceste tratamente, dar si in unele primaveri, secetoase si calde, sau cand floarea-soarelui urmeaza dupa porumb, sunt necesare tratamente, in perioada rasaririi florii-soarelui, cu dimetoat+deltametrin (Dimecis 300, 3,5 l/ha), sau, in lipsa acestuia, cu dimetoat (Sinoratox 35 CE, 3,5 l/ha) in amestec cu deltametrin (Decis 2,5 EC, 0,25 l/ha).Irigarea. Consumul de apa al florii-soarelui este asemanator cu cel al porumbului, dar planta utilizeaza mai bine rezervele de apa din sol la desprimavarare si precipitatiile din cursul vegetatiei. Faza de sensibilitate maxima la seceta se situeaza intr-un interval de circa 40 zile (corespunzand cresterii plantelor si infloritului calatidiului), din stadiul de buton floral (de 3 cm) la stadiul de sfarsit de inflorire. Insuficienta apei la inflorit diminueaza numarul de seminte pe calatidiu, iar seceta in faza de umplere a semintelor afecteaza MMB si continutul in ulei.Pentru o productie de 3.500 kg/ha, nevoile plantei sunt de 420 mm apa, in medie. Pana la inflorire, un disponibil de apa de 160 mm in sol + precipitatii este suficient pentru a obtine un indice foliar nelimitant (2,5 - 3). In faza de maturitate, trebuie urmarit sa fie mentinut un foliaj in activitate cat mai indelungata, pentru care s-a calculat un necesar de 150-200 mm de apa disponibila (apa din sol + ploi + irigare).Perioada in care apa de irigare determina sporuri de recolta este formarea calatidiului, inflorire si umplerea semintelor. In functie de zona si hibrid, necesarul de apa este de 40 - 60 m3/ha si zi, situat calendaristic in lunile iunie si iulie. La irigarea prin aspersiune, lipsa ploilor in aceasta perioada impune aplicarea a 2 - 3 udari cu norme de 400-800 m3/ha, la un timp de revenire de 7-14 zile, in functie de textura solului (la irigarea prin aspersiune). La irigarea pe brazde, norma de udare este de 1.000-1.200 m3/ha la prima udare si 800 - 1.000 m3/ha la urmatoarele.

Trebuie sa citesti

Criteriile de selectie ale unui motocultor
Criteriile de selectie ale unui motocultor

Ce sunt motocultoarele? Motocultorul este  o masinarie agricola ce poate sa prelucreze terenurile agricole. Este alimentat la priza si are capacitatea de a fi dotat cu mai multe accesorii. Cu ajutorul motouneltei si accesoriilor se poate realiza o gama larga de activitati. Atunci cand cumperi

De sarbatori nu uitam de distractia celor mici
De sarbatori nu uitam de distractia celor mici

In toata agitatia acestei luni, cu pregatirile specifice pentru Craciun, adultii nu trebuie sa uite de distractia celor mici. Petrecerile pentru copii au devenit o moda si, mai mult decat a urmari un trend, este vorba despre bucuria adusa celor mici. Paradisul Personajelor vine cu un pachet de

Succesul in pariuri sportive depinde de anumiti factori - care sunt acestia
Succesul in pariuri sportive depinde de anumiti factori - care sunt acestia

De pariat poate paria toata lumea, insa succesul din asta este unul mai rar. Se spun multe despre strategii, cum sa faci biletul zilei, insa in final specialistii vorbesc si despre anumiti factori ce determina si ei succesul. La baza vor fi cunostintele sportive . Nu de putine ori am auzit acest

Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet
Black Friday cu preturi microscopice la produsele de la GSMnet

Ziua de Black Friday aduce numeroase avantaje pentru pasionatii de tehnologie. In prezent, pretentiile ce fac referire la ultimele gadget-uri tehnologice sunt destul de mari. Utilizatorii sunt foarte bine documentati cu privire la specificatiile smartphone-urilor, dar și în ceea ce

Despre mecanici auto si ateliere de reparatii
Despre mecanici auto si ateliere de reparatii

Sunt foarte puțini mecanici auto de încredere pe piață. Sunt foarte puțini mecanici auto în general, care sunt bombardați de o mulțime de clienți cu lucrări de reparații din care toți își doresc să fie ei o prioritate,

Teste Online

IV Probă scrisă la INFORMATICĂ

Probă scrisă la INFORMATICĂ (Varianta C/C++). Pt Bacalaureat. cls XII

mai multe »
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.