Etica
calendar_month 08 Mar 2013, 00:00
- Cariera didactica incepe sa devina tot mai putin atractiva in randul absolventilor de calitate din invatamantul superior;
- Cadrele didactice titulare renunta la “catedra” in favoarea altor profesii;
Motivele, conform unor cercetari din 2007 ar fi: salariile mici, degradarea climatului scolar, birocratia pe care cadrele didactice o resimt, schimbarile ce aduc anumite incertitudini.
Se pune intrebarea daca aceste dezavantaje nu se regasesc si in alte profesii, daca angajatul nu este mai pretentios si doreste mai mult de la angajator pe plan profesional, sau daca experientele personale nu depasesc realitatea.
Myers( 2002) a efectuat un experiment. I-a intrebat pe cativa localnici daca si-ar schimba viata cu a vecinilor lor. Cei mai multi dintre intervievati( daca n-au avut stari de depresie sau alte probleme majore) au spus ca prefera propria viata, apoi il citeaza pe economistul Thaler, in privinta efectului proprietatii. Studiul acestuia este foarte interesant: a dat unor oameni 2 dolari si altora bilete de loterie de aceeasi valoare. Mai tarziu le-a oferit participantilor posibilitatea de-a face schimb sau sa-si pastreze ceea ce aveau. A constatat ca cele mai multe dintre persoane si-au pastrat ceea ce aveau si a tras concluzia ca proprietatea e ceva ce creeaza inertie.
La polul opus este un exemplu al lui Jansen(2007), care spune ca in New York Times a aparut un articol cu titlul “ Se cauta specialisti plictisiti care sa predea”. Primaria cauta 250 de specialisti din diferite domenii de activitate ce nu mai predasera in invatamant pentru a lucra in scoli cu probleme din oras. Surprinzator a fost ca bancheri, avocati, un judecator, oameni de afaceri au fost printre cei care au hotarat sa-si abandoneze profesia de baza pentru ca li s-a parut provocatoare o cariera didactica. Deci, inertia nu a functionat pentru acesti oameni pentru a-i tine in profesiile in care activau.
Concluzia e ca motivarea pentru cariera didactica nu este mai putin importanta sau mai putin satisfacatoare ca altele. Este doar o imagine care s-a inradacinat in ultimii ani in mentalul colectiv.
Demotivarea duce la ineficienta, iar motivarea cadrului didactic se transpune in motivarea elevilor. Daniels ( 2007), pe vremuri consilier in scolile publice, le cerea adesea profesorilor sa dea o tema elevilor si apoi sa paraseasca incaperea. Acesta era de fapt testul. Daca elevii lucrau ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat, insemna ca invatau pentru ca-si doreau acest lucru, iar daca elevii incetau sa lucreze dupa ce profesorul parasea sala era clar ca acestia invatau doar pentru ca erau constransi
s-o faca, nu erau motivati suficient, nu-si doreau acest lucru.
Este foarte important ca fiecare cadru didactic sa-si centreze atentia asupra automotivarii, dar si sistemul trebuie sa ofere o strategie de motivare corecta si adaptata.
Noutati




