Interpretarea viselorVisul este dupa definitia Sfantului Ioan Scararu: "miscarea mintii in somn odata cu nemiscarea trupului,iar Hanina ben Isaac defineste visul ca: "o forma incompleta de profetie. Visurile au constitutit un domeniu de interes nu doar pentru filosofi si psihanalisti dar si pentru medici, scriitori, sau oameni de stiinta.S. Freud( 1856-1939) psihanalist,medic, unul dintre cei mai mari ganditori ai acestui secol este si cel care a dedicate o mare parte din studiile sale analizei si interpretarii viselor. El a descoperit care sunt cauzele care determina formarea reprezentarilor onirice, dar a studiat si simbolistica visului. Freud a sustinut ca exita posibilitatea interpretarii visurilor, in ciuda parerilor si teoriilor care demonstrau imposibilitatea de a oferi o semnificatie reprezentarilor din timpul somnului. Considerand visul "drumul regal catre inconstient teoria lui Freud se bazeaza pe parerea ca omul ar fi dominat de instinctul agresivitatii si sexualitatii iar visul ar fi tocmai manifestarea acestor trasaturi.Freud afirma ca omul are doua feluri de vise: un vis latent care este forma initiala a visului, in care omul isi satisface in fantezii pornirile instinctuale pe care societatea le considera inacceptabile si un vis manifest care este de fapt forma modificata a visului latent. Filosoful sustine ca ar exista o parte a mintii numita de el "cenzor care transforma continutul visului latent in scopul de a deghiza adevaratul sau inteles. Acest proces este necesar deoarece visul initial, nemodificat ar produce niste emotii atat de puternice incat ne-ar trezi din somn. Procesul de codificare al visului s-ar putea realiza prin cinci modalitati: deplasare, condensare, simbolizare, proiectie si elaborare secundara.Analiza jungiana porneste de la teoriile lui Carl G. Jung (1875-1961), un psihiatru elvetian important. Studentu al lui S. Freud, Jung, la fel ca si mentorul sau, a sustnut importanta inconstientului in intelegerea psihicului uman, totusi el se detaseaza de Freud prin aceea ca vede inconstientul format din doua parti: -inconstientul individual( dominat de impulsuri instinctuale, joase ) si - inconstientul colectiv( dominat de impulsurile spirituale, superioare). Jung a mai facut distinctia intre visele obiective (care ilustreaza viata zilnica a celui ce viseaza) si visele subiective ( in care personajele sunt de fapt proiectii ale propriilor ganduri).Alte personalitati importante care si-au dedicat studiile analizei visurilor sunt: S. LaBerge- primul psihlog care a demonstrat stiintific existenta visarii lucide; A. Adler- pentru el functia viselor este sa anticipeze viitorul, "visele devin parte a unui proiect mai larg al individului de a-si conduce viata ; H.-L. Bergson- filosof francez, sustine ca visele sunt rezultate ale stimularii nervului optic si acorda importanta memoriei in formarea lor; R. Descartes- rationalist si matematician francez pretinde ca visele sunt doar rezultatul organelor de simt, deci daca nu putem distinge pe deplin perceptiile din vis de cele din starea de veghe, "nu putem considera ca informatia ce ne vine prin simturi ne poate furniza un fundament stabil al cunoasterii ; C.Finley- medic si cercetator de vise, ea sustine si demonstreaza originea fiziologica a viselor; Mourly Vold este cel care a incearcat sa demonstreze influenta stimulilor corporali in producerea viselor. Platon formuleaza teoria biologica a viselor confor careia visele se formeaza ca urmare a miscarii organelor din abdomen, ficatul este descries ca sediul biologic al viselor; M. Foucault- ganditor francez, sustine ca "visul nu este o modalitate a imaginatiei, visul este prima conditie a acesteia ; P. Garfield- psiholog clinician si cercetatoare a visului, cofondatoare a Asociatiei pentru studiul viselor; C. Hall- psiholog al secolului al XX-lea considera visele o sursa mai valida despre personalitatea unei persoane decat testele individuale; A. Schopenhauer- "in vis fiecare vorbeste si actioneaza pe masura completa a caracterului sau T. Hobbes- filosof politic englez sustine teoria somatica a viselor si explica lipsa coerentei viselor prin lipsa simtului timpului si a gandurilor care sa le ghideze; B. Tedlock- antropolog si editor al primei antologii de antropologie a viselor. Pana la aparitia psihologiei moderne si a psihanalizei visele erau considerate semne prevestitoare ale viitorului( in cultura popoarelor kalapalo- Brazilia, la populatia marocana, populatia mohave, nativii yuma- cred ca tot ceea ce viseaza s-a intamplat sau este pe cale sa se intample, indivizii Navaho- cred ca visele bune se implinesc doar o singura data iar cele rele totdeauna). Ca in multe alte societati traditionale visele erau considerate mesaje de la zeitati. Biblia considera visele una dintre cele mai comune forme ale comunicarii divine. Sunt cunoscute celebrele visuri ale lui Avram, Iacob si Iosif considerati "cei mai prolifici visatori din Biblia ebraica . Potrivit credintei evreilor, pentru a gasi intelesul adecvat, visele simbolice trebuiesc interpretate de evrei. Noul Testament contine vise precum cel al lui Iosif, visul magilor si cel al sotiei lui Pilat din Pont. Astazi visele sunt considerate de catre Biserica Crestina un fel de ispitiri ale diavolului, si cum este impotrica oricarei forme de ghicit contesta practica oneiromanciei.Potrivit rabinilor "un vis care nu este interpretat este ca o scrisoare necitita .Unii cercetatori sustin ca visele sunt lipsite de sens, iar personalitati precum: Robert McCarley, James A. Hobson au incercat sa demonstreze acest lucru. Interpretarea viselor este necesara pentru ca poate constitui "o modalitate excelenta pentru a te cunoaste .Modul in care actionam in vis poate fi o imagine mai exacta a modului cum actionam in viata. Prin vis putem vedea care este structura personalitatii noastre, si "care sunt legile care ne guverneaza comportamentul . Exista, mai multe modalitati de interpretare a viselor printre care enumeram: metoda simbolica si metoda descifrarii viselor. Se face insa deosebire intre "interpretarea visului si "explorarea visului pentru ca de cele mai multe ori confundam aceste doua procese.Instrumentul cel mai cunoscut pentru interpretarea viselor ramane din antichitate si pana in prezent dictionarul viselor(este o lucrare unde componentele izolate ale viselor sunt aranjate in ordine alfabetica).Cea mai cunoscuta, dar si cea mai veche lucrare de acest fel apartine lui Artemidorus din Daldis si se intituleaza Oneirocritica datand din secolul al II-lea. Un dictionar bun de vise este cel in care se sugereaza punctual de pornire pentru propriile vise, nu cel in care se da un inteles definitiv simbolurilor. Psihoterapeutii profesionisti sunt foarte critici la adresa acestor antologii de simboluri.In contrast cu interpretarea moderna a viselor care este orientata psihologic, interpretarea antica a viselor era preocupata sa descopere indicii pentru viitor. Abordarea contemporana sustine ca visele indica ceva despre " dinamica noastra psihologica interioara care motiveaza comportamentul nostru exterior.Unele pareri cred ca nu trebuie oferite interpretari din exterior, cel care viseaza este singurul in masura sa isi interpreteze visul. Altii (C.Jung) sustin ca autorul visului este ultima persoana care il poate intelege, "deoarece visul interpreteaza punctual de vedere opus constientului .Viselor le lipseste inteligibilitatea si ordinea, par confuze totusi "tendinta spiritului uman de a vedea totul coerent este atat de mare incat la rememorarea unui vis care este intr-o oarecare masura incoerent completam involuntar lipsa de coerenta . Spitta afirma caodata cu incercarea de reproducere a viselor punem ordine in ele. Cercetatorii contemporani ai visului au descoperit ca indivizii dezvolta modele onirice specifice; ca cei care viseaza folosesc constant aceleasi simboluri in peisajul viselor lor. Aceasta manifestare este numita consistenta interioara. Potrivit lui B. Pascal "daca omul a visat in fiecare noapte acelasi lucru, aceasta probabil ii va afecta viata . Cel mai frecvent simbol din visele noastre este eul oniric, imaginea celui care viseaza. "Eul este latura constienta a personalitatii, functia care face optiunea, constienta care ne informeaza si care asigura identitatea personala . Cand eul din stare de veghe renunta la constienta inseamna ca am adormit si locul eului vigil este luat de eul oniric. Eul oniric poate avea un comportament similar sau diferit fata de eul vigil. De multe ori cand ne trezim incercam sa deslusim visele pe care ni le amintim mai ales daca acestea sunt despre fiintele dragi noua. Cu totii suntem tentati sa fim superstitiosi atunci cand vine vorba sa interpretam unele simboluri ale universului oniric si chiar ne conformam la ceea ce am interpretat. De exemplu atunci cand visam o persoana decedata credem ca trebuie sa oferim ceva "de pomana luand aceste vise drept mesaje de la "lumea de dincolo. "Continutul visului este mai mult sau mai putin determinat de personalitatea visatorului, de varsta, sex, pozitie, educatie, modul obisnuit de viata si de evenimentele si experientele intregii sale vieti . Freud gaseste doua surse ale producerii viselor: una interna,subiectiva care actioneaza analog cu cea externa si are nevoie de pasivitate psihica pentru a se forma. Sursa externa este data de zgomote. Scartaitul unei usi poate provoca un vis cu hoti, iar sunetul tunetului ne poate plasa in mijlocul unei batalii. Se spune ca "sufletul este cel care face diferenta intre senzatii , de exemplu ne trezim atunci cand auzim numele nostru nu cand ni se sopteste un alt cuvant. Conform unor cercetatori oamenii viseaza ceea ce fac sau ceea ce ii preocupa in timpul zilei, exista si parerea ca visul il desprinde pe om de evenimentele de peste zi. Ceea ce cer toate visele este rezolvarea problemelor aparute in vis sau/si in viata; "visurile nu ofera raspuns, sunt intrebari care invita la raspuns . Unele motive de vis apar cel putin o data la fiecare persoana, desi felul in care ele se desfasoara variaza de la om la om. Aceste vise sunt numite vise tipice. Cercetatorii in domeniu nu s-au oprit doar la a oferi interpretari ci au facut si o clasificare a viselor in functie de continut, de mesajul pe care l-ar transmite si de frecventa producerii lor. Dintre cele mai cunoscute sunt: 1.visele de nepregatire- se manifesta sub forma unor intamplari in care suntem examinati, supusi unor teste, dar in care noi suntem complet nepregatiti. Acest tip de vis reflecta anxietatile legate de evenimente la care trebuie sa participam, frica si emotiile.2.vise de nuditate- isi au originea in copilaria timpurie cand parintii ne-au invatat ca "trupul uman gol este ceva rusinos ; pot exprima teama de expunere, vulnerabilitatea.3.vise de vizitare- din puntc de vedere spiritist in timpul somnului se poate realiza o comunicare cu persoanele decedate sau cu unele entitati care incearca sa ne transmita diferite mesaje. Daca visezi ca primesti o vizita "ti se va face o nedreptate .4.visele caderii- psihologi spun ca ele isi au originea in experientele timpurii ale copilariei cand exersam mersul biped si tind sa reflecte perceptia unu esec. Se produc atunci cand cineva se simte coplesit sau cand simte ca pierde controlul in viata. "Daca visezi ca ceva se prabuseste vei da dovada de creativitate in ceea ce faci 5.visele de moarte- se produc adesea din cauza stresului cauzat de scoala, unele relatii,probleme sau de propria moarte.Psihologia analitica sustine ca atunci cand cinevamoarein vis va renaste avand un sine nou, deci se va produce o schimbare in structura personalitatii sale. Hendrik Vande Kemp face o clasificare a viselor de moarte: vise telepatice, premonitorii, hipermnezice, predictive, vis arhetipal, si revelatorii. M.Foucault spune ca "visele despre moarte trebuie sa fie considerate ca momentul in care viata atinge implinirea . Pentru I. Tugui visele despre moarte trebuiesc interpretate contrare evenimentului.6.visele de zbor- acestea ar fi niste experiente de extracorporalitate in care sinele spiritual zboara inafara corpului fizic. Zborul reprezinta libertatea si bucuria. S.Freud asocia zborul cu dorinta sexuala, A. Adler cu vointa de a-i domina pe ceilalti, iar C.Jung cu dorinta de a inlatura restrictiile. "Daca visezi ca ai aripi si zbori iti vei atinge telul .Zborul spre cer semnifica "restabilirea sanatatii psihice, vindecarea unor obsesii cu accente patologice .7.vis de fuga- daca in visul nostru fugim din fata unor forte puternice inseamna ca atitudinea noastra este: ceea ce nu putem controla este primejdios.Fuga mai poate simboliza: probleme de sanatate, izbanda, primejdie.Banii apar ferecvent in visele noastre. Acest lucru poate simboliza frustrare, avaritie, succes, certuri, noroc. "Favorabil este visul in care dai bani unor saraci, necajiti . Daca in visuri apar intunericul, haosul si situatii de mare dificultate nu inseamna ca autorul este neurastenic, criminal sau bolnav psihic. De obicei bolnavii de plamani viseaza asfixie, fuga. Unii autori interpreteaza separat simbolurile care apar in vis. Aceste simboluri pot fi obiecte, culori, animale, plante etc.Fiecare dintre noi am oferit macar o data o interpretare, mai mult sau mai putin corecta, unui vis pe care l-am avut si care ne-a marcat starea psihica la trezirea din somn. Ni s-a intamplat,desigur, sa traim o stare de tristete profunda ,uneori chiar pana la lacrimi, amintindu-ne de un anumit vis sau dinpotriva sa ne binedispuna. De obicei incercam sa interpretam sau ne intereseaza visele care staruie in mintea noastra o perioada indelungata. Prea putini incearca sa isi aminteasca visurile. Desi sunt studii care afirma contrariul, unele sustin ca nu viseaza deloc. Unii chiar considera aceste practici daunatoare pentru ca ceea ce conteaza este ceea ce traiesti nu ceea ce visezi. In plus timpul in care incercam sa deslusim visele poate fi folosit in alte scopuri, cum ar fi de exemplu incercarile de a intelege comportamentul nostru in anumite imprejurari din realitate. Actiunile eului vigil ne poate spune mai multe despre "felul cum suntem noi decat niste reprezentari distorsionate care prezinta riscul de a le citi eronat. Daca ne hotaram, totusi, sa apelam la oneiromancie este bine sa consultam persoane specializate nu sa cautam interpretarea simbolurilor in sutele de lucrari pe aceasta tema. BIBLIOGRAFIE1.Freud Sigmund, Interpretarea viselor, Volumul 9, Traducere din limba germana de Roxana Melnicu, Bucuresti, Editura TREeI, 2003.2.Lewis R. James, Enciclopedia visului, Traducere din limba engleza de Oana Gradinaru, Bucuresti, Editura TReI, 20063.Stanciu Lucia, Ghid de interpretare a viselor, Cluj-Napoca, Editura HiPARION, 20014.Williams Kaplan Strephon, Explorarea visurilor, Tradusa de Amelia Croitoru, Bucuresti, Editura Teora, 19975.Tugui Ion, Simbolistica viselor, Dictionar, Bucuresti, Editura Esoteria, 2002