UN DOCTOR DE AFACERI - MARIUS CALIN NEGULESCU

label Consultanta autorenew 2025-09-29, 16:53
Rodica Nicolae: Cum va prezentati, ce va reprezinta cel mai bine, titlul de doctor sau cel de manager?Marius Calin Negulescu: Manager. Conduc reprezentantele a doua firme austriece de medicamente, in Romania - Lannacher Heilmittel si Gerot Pharmazeutika.De ce se afla un medic intr-o pozitie de manager a doua firme, intr-o pozitie de business?Visul meu a fost sa fac medicina, pentru ca simteam ca am o vocatie. Si acum am multi prieteni care ma intreaba si imi cer sfaturi medicale. Am intrat mai tarziu la facultate. In anul intai de medicina, am fost foarte dezamagit de calitatea multor colegi. Ma gandeam: cat am stat eu pe dinafara si uite cum sunt cei care au intrat. Ulterior am descoperit ca, din punctul de vedere al lumii medicale, ceea ce vezi dinauntru este cu totul altceva decat se vede dinafara. Din pacate, facultatea nu alege oamenii care vin pentru a face bani, de oamenii care vin din vocatie si au talent.Trebuie facuta altfel admiterea la facultate?Eu as da altfel de examen: in afara de cultura medicala, un medic trebuie sa aiba si cultura tehnica, generala, sa poata discuta despre pictura, muzica, literatura. Lucru care nu se face acum. Eu zic ca un om care are sensibilitate este altfel perceput, are o anumita coarda pe care pacientul o va simti.De ce sunteti manager si nu medic practician?Pentru ca am vazut ca in spital si in general, in sistemul medical, doctorii nu sunt platiti pe cat invata si pe cat merita. De aceea ajung unii la principiul Nu ating pacientul, pana nu sunt platit, lucru care pe mine m-a indepartat de medicina.De ce nu ati ramas sa practicati medicina in felul dv. cinstit, fara sa asteptati ciubucuri?Nu poti, n-ai spor, desi exista si oameni buni printre medici, peste care se trece, care nu reusesc sa-si impuna principiile. Ceea ce m-a indepartat de practica medicala este disconfortul moral pe care ar fi trebuit sa-l accept. Trebuia sa fac ceva in contradictie cu principiile mele, multe compromisuri. Din motive de etica, am iesit din practica medicala si uitandu-ma in jur, am incercat sa gasesc alta preocupare cu care sa-mi pot asigura un standard de viata fara sa-mi fie rusine de ceea ce fac. Si atunci, am facut diverse job-uri pe care multi studenti le fac si acum: am vandut pagere (job de vara, in 1994). In acelasi timp, seara, vindeam case in regim time-share. Un coleg mi-a deschis ochii si m-a facut sa inteleg ca aici este o alta mica pacaleala si a trebuit sa ma retrag.Am inteles ca 80% din cheltuielile cu studiile vi le-ati acoperit din propria munca, fara ajutorul parintilor sau al altcuiva?Din pacate sau din fericire, asa este. Am fost nevoit. Am fost un tip cu vederi mai largi, poate mult prea democratice si am zis ca pot sa fac treaba si fara sa stau la mana parintilor mei. Am avut o discutie, mi s-a aratat usa si am pornit sa-mi castig singur existenta: meditatii la studentii straini, cursuri luate la indigo, apoi preluate la calculator...ani incrancenati?Mi-a fost foarte greu. Ca si acum, de altfel. Eu plec dimineata de acasa si ma mai intorc seara. Practic, nu folosesc casa decat in weekend si noaptea, cand ma duc sa dorm. Dar si atunci, continuu sa ma gandesc la problemele pe care le am de rezolvat, inclusiv cele ale familiei.Ceea ce n-ati reusit dv. sa acoperiti din cheltuieli, s-a acoperit cu bursele obtinute pentru rezultatele bune la invatatura. Aveti numai calitati, nici un defect?Ba da, sunt al naibii. Sunt un om foarte pretentios si cusurgiu. Cand discut cu un om sa facem o afacere, stabilim conditiile si batem palma, la mine nu se mai schimba nimic. In momentul cand celalalt incearca sa ma pacaleasca sau incearca sa schimbe termenii fara sa ma consulte, il las, ii dau drumul si se loveste cu capul de zid. Il ocolesc si merg mai departe. Pot sa va dau si exemple de fosti parteneri care nu au ce cauta pe aici. Au incercat sa ma pacaleasca.Acum ma pacaliti dv. pe mine. Sa fii al naibii in afaceri nu este neaparat un cusur, ci o calitate. Vorbiti-mi despre defecte.Chiar este un defect. Sunt unii manageri care fac multe compromisuri. Mie nu-mi place sa fac multe compromisuri. Insa uneori esti nevoit sa faci.Pozitia in care sunteti acum va evidentiaza mai bine calitatile, va foloseste mai bine potentialul decat ar fi facut-o cea de medic?Este greu de zis, pentru ca nu am lucrat ca medic nici macar o zi. Este mai bine si este si mai rau. Mai bine, pentru ca pot sa fac multe, mai rau, pentru ca nu pot sa fac totul. Medicina mi-a asigurat modul sintetic, schematic de a gandi. Ceea ce fac eu aici nu este job-ul unui singur om: ma ocup de inregistrari de medicamente pentru ambele firme, cu linii de produse diferite, fiecare cu caracteristicile ei. Am si munca de creatie, de marketing: eu fac strategia de vanzari, contactul cu importatorii, cu Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari s.a.N-ati simtit nevoia sa urmati niste cursuri de specialitate, n-ati dus lipsa unei formatii de economist?Am facut in 1999, la Viena, Cursul de Management al Fortei de Vanzare. A fost si un curs de vanzari intensiv, de doua saptamani, la Bell Pagette Romania. Am simtit nevoia sa fac un astfel de curs, doar ca au fost alte prioritati in primii ani. In plus, eu am invatat din mers, am fost nevoit sa invat singur. Eu am creat aici sistemele de raport financiar, in care au intrat casa, banca, lei si valuta, ceea ce este o performanta a eficientei in materie de rapoarte. In 5-6 pagini explic 20.000 de euro. Modelul creat de mine se foloseste acum si in alte tari. Am facut asadar si contabilitate. Mi-am propus ca la anul sa fac MBA.De ce vi se pare atat de acuta problema deontologiei?Prima problema de care m-am lovit a fost aceea a omului care n-a stiut sa-si faca un CV. Am mers pe principiul Hai sa-i dam omului o sansa sa se prezinte, sa-si vanda marfa!, pentru ca forta de munca este pana la urma o marfa care trebuie vanduta. Pe langa faptul ca veneau nepregatiti, nu stiau bine ce scrie in propriul CV sau faceau afirmatii despre sine pe care nu le puteau sustine. De exemplu, scriau ca stapanesc limba engleza foarte bine, dar cand le ceream sa converseze, nu-si puteau desclesta gura, prezentand simptome de artrodeza. Si exemplele ar putea continua. Toate acestea sunt incercari de a pacali, in cazul de fata, potentialul angajator. Cea mai buna proba a credibilitatii unei prezentari este momentul cand ii ceri candidatului sa isi semneze CV-ul, adica sa isi asume falsul sau adevarul celor declarate. Surprinzator este faptul ca unii chiar il semneaza.O alta problema de etica este aceea ca unii candidati isi accentueaza anumite aspecte din biografie sau le cosmetizeaza, ca sa dea bine in ochii angajatorului.CV-ul si scrisoarea de intentie se scriu cu anuntul in fata. Nu rare au fost ocaziile cand pentru un anunt de angajare medic sau farmacist s-au prezentat biologi, economisti sau specialisti in bioenergie medicala. Ceri oameni pentru Constanta si Timisoara si raspund de la Iasi si Satu-Mare, fara ca macar sa aiba in vedere o schimbare de domiciliu. Din pacate pentru mine, parcurgerea acestor CV-uri inseamna o mare pierdere de timp. Tot ceea ce v-am spus pana acum sunt forme de abatere de la etica. Cei care procedeaza asa incearca de fapt sa pacaleasca angajatorul. Este tendinta romanului de a tepui. Din pacate, la un interviu nu poti sa iti dai seama de intentiile si interesele candidatului pe termen mediu si lung si nici nu il poti cunoaste suficient, fara un test psihologic.Ce inseamna acasa pentru un om atat de ocupat?N-o sa va vina sa credeti cate preocupari ma leaga de casa, ce hobby-uri am: daca va arat ce avioane am eu acasa, ce masinute de colectie, unicate in tara! Sunt si radio-amator de unde scurte, clasa a III-a, am autorizatie. Mai stiu deci o limba morse. E si aici o chestie, sa stai in fata unei cutiute si sa vorbesti cu persoane din alte parti ale globului. Imi place mult sa calatoresc. Eu cand ma duc in Austria nu ma duc cu avionul. Am vazut multe locuri si lucruri, fara sa am prejudecati. Dar revenirea acasa este adevarata calatorie.Sursa: Revista Cariere