ALECU RUSET

label Dictionare autorenew 2025-09-29, 16:53
<b>Zodia Cancerului de Mihail Sadoveanu</b> Personajul apare in capitolul al doilea al romanului, infatisat in costumul epocii: Aparu un palc de opt ori zece calareti, in fruntea carora se vadea un boier tanar moldovean pe-un arabesc roib. Purta cizme rosii, contas, cu guler si manicuti de jderi, si gugiuman de aceeasi pelcica. Calarea in sa nalta, cu scari scurte, dupa moda necredinciosilor ismailiteni, ceea ce nu placu deocamdata domnului abate de Marenne.Straiul nu-i era stralucit, asa precum ar fi fost de asteptat de la un fecior de Domn descuiendat si fara frica, cum ii mersese numele lui beizade Alecu. Purta putine arme ca si capitanul Turculet: un junghi la cingatoare in dreapta, sabie in stanga si pistoale la coburi. Desi avea nume de bun ostean, se infatisa palid si subtiratic; ochii priveau fara nici o strasnicie si avea pe obraz un zambet nesilit.Se confeseaza abatelui de Marenne si ii explica relatia sa cu Duca-Voda, pentru care este un spin pe care cu greu il sufere si pe care ar dori sa-l smulga si sa-l calce in picioare, aprecindu-l ca fiind nebun si cu putina minte, pentru ca ii plac prea mult petrecerile si vinul. Alecu Ruset este fiul fostului domn Antonie-Voda, mazilit de Duca-Voda. Indepartat de la curte, el este tinut sub severa supraveghere, urmarindu-i-se toate miscarile. El este prigonit de domn pentru ca detinea secretul unei scrisori compromitatoare pentru Duca-Voda, aflata in pastrare la niste prieteni din Polonia.Alecu Ruset este un om instruit studiase in Polonia. Cunoaste cultura Bizantului, ca si pe cea slava, ia contact cu cultura occidentala a secolului al XVII-lea, converseaza frantuzeste cu abatele de Marenne. Spirit aventurier specific unei beizadele orientale , el il insoteste pe abate in drumul sau prin Moldova si ii explica firea oamenilor, filosofia lor de viata, rabdarea si echilibrul luate de la natura. Impetuos si indraznet pana la inconstienta, el il santajeaza pe Duca-Voda cu niste scrisori pe care domnul le-ar fi scris impotiva necredinciosilor si aflate, spre pastrare, la Liov si Varsovia. Alecu Ruset intuieste si stapaneste cu inteligenta subtilitatea reactiilor omenesti, a psihologiei interlocutorului. Scena intalnirii cu Duca-Voda, periculoasa si amenintatoare pentru propria-i viata, pune in evidenta stapanirea de sine, curajul si abilitatea personajului, trecand cu usurinta de la o stare afectiva la alta, conferind dramatism momentului trait. Maria-ta, stii bine ca in privinta asta sunt fara de nici o vina si n-ai nici o dovada. Eu imi cunosc mai bine ale mele. Voi fi avand scaderi dar de prostie Dumnezeu a binevoit sa ma lipsesaca. Cazut si saracit cum sunt, avand ochi de banuiala asupra-mi, cuminte ar fi sa ma amestec in uneltiri? Afara de asta, zambi el subtire, induclindu-si glasul, socotinta cea fara de gres a mariei tale intelege ca nu-i nevoie sa ma misc si sa uneltesc eu. Fac altii asta. Nu-i nevoie nici de altii, caci asa-i obiceiul tarigradenilor: lacomia lor nimene si nimic n-o poate istovi. Cutezanta de a-l santaja il face pe Duca-Voda sa paleasca. El holba ochii si privi lung la feciorul cel nebun al lui Antonie. Incerca sa zambeasca Numele pe care l-a purtat parintele tau ti s-ar potrivi mai bine tie. Lui Antgonie-Voda ii zicea inaintea domniei, Chirita Dracu. Beizade Alecu crezu potrivit sa zambeasca si el, insa cu mandria biruintii. Ruset se inchina si saruta mana Domnului; apoi trecu mandru la iesire.Duca-Voda insusi il caracterizeaza: il cunosc indraznet si in stare sa savarseasca orice fapta smintita.Alecu Ruset o iubeste pe domnita Catrina, fata lui Duca-Voda (conflictul erotic), harazita de domnitor lui Stefan-beizade, feciorul lui Radu-Voda un schilod pe care fata nu-l putea suferi. Nesabuitul indragostit va infrunta primejdii numeroase pentru a-si intalni iubita, pentru ca Duca-Voda il uraste si-l urmareste continuu.Vorbindu-i abatelui de Marenne despre necazurile sale, Alecu Ruset isi cinsteste tatal si-si recunoaste greselile tineretii.Intalnirile lui Alecu Ruset cu domnita Catrina sunt inlesnite cu mare grija si teama de catre dadaca tiganca a domnitei. Plecat la Tarigrad in cautarea iubitei, navalnicul indragostit isi primejduieste viata. El isi deschide inima suferinda de dragoste prietenului sau, abatele: Vei intelege si mai bine ca moartea mea eu n-o astept atat de la stralucitul Imparat-Padisah, cat de la o umbra care-mi zambeste in toate visurile noptilor mele. Cazut, cum spune abatele, intr-o sclavie iremediabila, Ruset confirma suferinta pe care o indura: Am pe mine cameasa lui Nessus.Abatele de Marenne are o vadita simpatie pentru tanarul sau prieten (ca si autorul, de alfel) mistuit de vapaia dragostei. El il prezinta Padisahului in cuvinte pline de lauda si caldura proteguitoare. Acel prieten al meu e un barbat de bun neam, si, din cat am inteles, e un supus credincios al maiestatii voastre. Impotriva lui s-au ridicat dusmanii si vor sa-l sugrume.Nevrand sa se marite cu Stefan-beizade, Catrina este trimisa la manastire de Duca-Voda, care pune la cale nunta. Neascultand sfaturile intelepte ale abatelui, Ruset incearca sa-l rapesca pe mire in ziua nuntii, dar e prins de oamenii domnului si doborat cu buzduganul de catre acesta. Pasiunea inflacarata pentru domnita Catrina, devenita pustiitoare, il indeamna la acte necugetate, aventuroase, eroul avand o pasiune antieroica (C. Calinescu).Personajul radiaza farmecul tineretii inflacarate si nesabuite, invaluit in duhul legendei. (M.P.)