studentie.ro  » info-studentie » dictionare » MANOLE

MANOLE

Publicat: 29 Aug 2006 | Vizualizari: 29260

Manastirea Argesului baladaConsiderat intre miturile fundamentale ale literaturii romane, Mesterul Manole dupa afirmatia lui G. Calinescu (povestea zidarului de manastire care isi zideste sotia ca sa opreasca surparea cladirii) e mitul estetic, indicand conceptia noastra despre creatie, care e rod al suferintei.Daca Miorita a luat nastere in lumea oierilor romani, pe o tema strans legata de teritoriul romanesc, neavand corespondente la alte popoare, balada Mesterul Manole, in schimb, circula si la alte popoare balcanice. Ideea jertfei este insa mult mai larg raspandita.Multi specialisti romani si straini au studiat balada incercand sa determine locul primordial de aparitie (nordul sau sudul Dunarii), precum si problema variantei superioare din punct de vedere artistic.Se presupune ca balada a luat nastere in sudul Dunarii, fiind raspandita la populatia aromana din Macedonia. Numele eroului se schimba in diferite variante: Manole, Manoli, Mitar, Goico etc. Motivul de baza este sacrificarea sotiei unuia dintre mesteri sau mai rar in unele variante apare si motivul sacrificarii copiilor gemeni in scopul intaririi zidurilor care se prabusesc mereu. Si cladirea este in diferite variante alta: la macedoneni, greci si albanezi un pod (uneori la albanezi apare si un turn), la cele sarbesti si bulgaresti o cetate, iar in variantele romanesti, de cele mai multe ori Manastirea Argesului.Varianta lui V. Alecsandri, la care ne referim, contine opt motive, dezvoltate relativ egal.Astfel, prima parte a baladei debuteaza cu motivul zidului parasit, si care are rol de expozitie. Mesterii, impreuna cu Voda, cauta Un zid parasit / Si neispravit. Se sugereaza aici ideea succesiunii generatiilor, in vocatia lor constructiva.Vasile Alecsandri fixeaza in timp si spatiu geneza edificiului de la Arges: Dupa cronicile Tarii Romanesti, Radu Negru Voievod, domnea dincolo de Carpati, pre Almas si pre Fagaras, ridicatu-s-au de acolo, cu toata casa lui si mult norod, si pogorandu-se pe apa Dambovitei inceput-au a face tara noua. Intai a facut orasul Campulung, unde a ridicat o biserica alta si frumosa. Apoi a descalecat pe Arges unde si-a pus scaunul Domniei zidind curti de piatra si case domnesti, si o biserica mare si mandru lucrata. Si, nota poetul in explicatiile date la balada, din culegerea de Poezii populare ale romanilor (1852): in Revista Romanul publicata la Bucuresti se gaseste descrierea acestei biserici impreuna cu stampe litografiate, ce reprezinta frumusetea arhitecturii sale. Lucian Blaga vorbeste in drama Mesterul Manole de un timp mitic romanesc. Unicitatea edificiului este sugerata inca din aceasta parte a baladei: Aici sa-mi durati / Monastire nalta / Cum n-a mai fost alta, // Iar de nu, apoi / V-oi zidi pe voi, / V-oi zidi de vii / Chiar din temelii!Partea a doua a baladei semnifica motivul surparii zidurilor, avand rolul de intriga. Accentul cade, in variantele romanesti ale baladei, pe conflictul psihologic, relevandu-se semnificatia jertfei, jertfa iubirii ca sacrificiu suprem, sustinut si de motivul visului. Juramantul jertfirii primei venite in zori de zi sotioara sau surioara marcheaza un alt moment al conflitului incarcat de dramatism.Poetul V. Alecsandri mentioneaza in notele sale referitoare la balada: Superstitiile poporului in privinta zidirilor sunt multe. Asa, el crede ca o zidire nu poate avea trainicie daca nu se indeplinesc oarecare date mistice, precum, de pilda, ingroparea umbrei unui om in temelie. Pietrarii au obiceiul a fura umbra cuiva adica a-i lua masura umbrei cu o trestie si a zidi apoi acea trestie in talpa zidirii. Omul cu umbra furata moare pana in 40 de zile si devine stafia nevazuta si geniul intaritor al casei. Fiind insa ca acest obicei a produs adeseori nenorociri, speriind mintea celor cu umbrele furate, si aducandu-i astfel la boale grele, zidarii au fost siliti a-si schimba datina. Cand dar este a se ridica vreo casa noua, pana a nu se aseza cea intai piatra a temeliei, se face aghiazma cu care se stropesc santurile. Apoi se taie doi miei de se face masa mare pentru zidari, cari, dupa ce ospateaza si inchina in sanatatea stapanului casei si intru taria zidurilor, ingroapa crucis capetele mieilor in doua colturi ale casei, iar in celelalte doua unghiuri, ei zidesc doua oale rosii pline cu apa neinceputa. Iar dupa ce lucrul se sfarseste, romanii nu se muta in casa pana ce mai intai nu aduc inauntru icoanele, zahar, paine si sare; si dupa mutare ei dau masa mare de buna locuinta.In partea a treia a baladei este relevat motivul femeii destinate zidirii, motiv care ilusteraza marea intelepciune a umanitatii ca numai glasul iubirii este cel ce sustine armonia, echilibrul, inalta omul si-l duce mai departe. Zbuciumul lui Manole devine un strigat sfasietor: Cand el o zarea / Inima-i sarea, / In genunchi cadea / Si plangand zicea: / Da Doamne pe lume / O ploaie cu spume / , ploaie care insa nu oprea calea mandrei. Sufla Doamne, un vant, / Sufla-l pe pamant / / Muntii sa rastoarne, / Mandra sa-mi intoane Nimic din vitregiile naturii nu poate opri drumul Anei, drum de dragoste si viata: Ea mereu venea. / Pe drum sovaia / Si s-apropia, / Si amar de ea, / Iata c-ajungea! Se remarca simplitatea procedeelor stilistice: hiperbola, enumeratia, personificarea, inegalabile metafore si comparatii imaginile vizuale, auditive, motrice dominand tabloul. Viziunea sugerata este apocaliptica paltinii se indoiau, brazii se despoiau, muntii se rasturnau, norii se adunau, ploaia spumega.Motivul zidirii treptate, cuprins in partea a patra, marcheaza punctul culminant al baladei. Manole cladeste din iubire si prin iubire. Ana, spune V. Alecsandri este menita a-si pierde viata pentru mantuirea zidirii si a se face stafia bisericii: Turband, Manea Mandra-si saruta, / In brate-o lua, / Pe schele-o urca, / Pe zid o punea / Si glumind, zicea: / Stai, mandruta mea, / Nu te sparia, / Ca vrem sa glumim / Si sa te zidim!Manea, oftand s-a apucat de zidit si, odata cu aceasta de implinit visul. Strigatul Anei este rascolitor, prin el insa piatra inerta va prinde viata si va straluci peste vremuri. Cele trei chemari ale Anei marcheaza intensitatea sentimentelor de dragoste, zbuciumul si durerea pentru copilas si ea. In antiteza, Manole lucra in turbare, zidul se ridica, de nu se mai vedea decat se auzea: Din zid ca zicea: Manoli, Manoli! / Zidul rau ma strange, / Viata mi se stinge! Plansul zidurilor este un sfasietor cantec de slava si iubire, este implinirea superioara prin Ana, prin marea dragoste a ei. Zidirea treptata, folosirea diminutivelor, repetarea unor cuvinte, a unor versuri creaza o atmosfera tensionata si plina de tragism. Manole a pus in opera sa intreaga iubire si odata cu ea intreaga sa viata.Partea a cincea marcheaza motivul confruntarii mesterilor cu Negru Voda, balada avand o simetrie, motivul amintind de inceputul baladei: Pe Arges in gios, / Pe un mal frumos, Negru Voda vine acum, sa se inchine La cea monastire, cladita pe zidul parasit si neispravit: La loc de grindis, / La verde-alunis Asadar, locul aratat de mandru ciobanas din fluier doinas sugereaza si el cantecul durerii, asa cum afirma si V. Alecsandri: Toti pastorii romani poarta la brau un fluier mic ce se numeste fluier ciobanesc, si suna din el deosebite arii, unele vesele, iar cele mai multe melancolice si foarte expresive. Un calator strain, muzicant de mare talent, zice ca, adeseori, cand cineva umbla in muntii Tarilor Romane, el aude in departare un fluier pastoresc ce suna cu dulceata un cantec de dor. Atunci el se opreste fara voie, dominat de un farmec necunoscut, pentru ca sa asculte mult timp aceste suspinuri ale muntelui.Si din acest punct de vedere se poate vorbi de o simetrie perfecta intre sunetele fluierasului, duioase, din suflet aduse, si strigatul sfasietor al Anei, ce se impletesc intr-o armonie a frumosului, a sperantei, a certitudii ca in creatie sacrificiul suprem este inerent.Motivul confruntarii are rol de a potenta deznodamantul tra-gic, identificat incepand cu acest motiv si continuand cu motivul lui Icar*, motiv care simbolizeaza intrarea in eternitate nu numai a mesterilor constructori ci, indeosebi, a lui Manole si a Anei. El si-a daruit vlaga vieti sale, prin urmare traiul lui individual nu mai are rost. Prin moartea sa tragica, Manole isi continua idealul pentru care a trait (Liviu Rusu). Manole, care reprezinta si drama artistului, nu simbolizeaza insa numai un destin individual, el este si exponentul unei viziuni istorice, relevand nazuintele colectivitatii umane. Prin situatiile in care este pus Manole, prin suferintele sale, poetul popular simbolizeaza de fapt destinul omului, al omenirii care vrea sa se depaseasca, sa urce inaltimile existentei sale dincolo de veacuri si de viata efemera.In Manole totul arde, totul e jaratec, inger si demon isi dau mana ca sa savarseasca aventura spre inalt. Aventura lui este cu atat mai frumoasa, cu cat se confirma ca marele edificiu al lumii simbolizat si de minunea de la Arges se cladeste numai prin cantec si cutremur, prin dragoste si durere, prin rugaciune si blestem. Descifram aici conditia umana in limitele si nelimitele omului spre bine, frumos, echilibru, esente. Limitele: omul-chin, instrument in mana destinului lumii; nelimitele: omul-avant, prin care se reali-zeaza destinul lumii. Zbuciumul lui Manole nu este altceva decat ritmul esentelor care tinde sa irumpa in lumea individuala, in lumea spatiului si timpului (Liviu Rusu). Manole, cladind pe jertfa a si dat suprema jertfa, care este moartea, moarte care insa sustine iubirea, fiindca glasul iubirii este ceea ce sustine lumea, o inalta si o duce inainte (Liviu Rusu).Motivul fantanii incheie deznodamantul, marcand simbolul creatiei eterne. Dupa ce s-a sacrificat si pe sine, ideea creatiei eterne care sa infrunte timpul implicand in constiita populara nevoia jertfei totale, moartea este transformata in nemurire prin edificiu si prin fantana: O fantana lina, / Cu apa putina, / Cu apa sarata, / Cu la-crimi udata! Ana va trai in zid, iar Manole: Cum o auzea, () Ochii-i se-nvartea, / Si de pe grindis, / De pe acoperis / Mort bietul cadea!Comuniunea sotilor este atat de puternica incat cantecul Anei se sfarseste, pentru Manole, atunci cand acesta se arunca in vazduh.Manole devenit fantana, dupa ce a cladit, se contureaza nu numai ca personalitate autentica de exceptie, intre mesteri, ci si ca om superior, lucrand interiorizat, devotat, curajos, demn. Ana, intruchipand idealul de frumusete fizica si morala, superioara prin sentimentul daruirii, prin faptul ca era purtatoare de viata: Copilasu-mi frange, / Viata mi se stinge! versuri ce devin laitmotivul ultimelor doua parti. Se realizeaza astfel cantecul de viata si de moarte al unei opere dinamice nelimitate in timp, uimitoare prin valorile estetice ale supremei creatii universle, si in perfecta armonie cu cosmosul. Dupa Mircea Eliade, Moartea din Miorita este o calma reintoarcere langa ai sai. Moartea din Mesterul Manole este creatoare, ca orice moarte rituala. Indeosebi in aceasta din urma identificam o conceptie eroica si barbateasca a mortii. Romanul nu cauta moartea, nici n-o doreste dar nu se teme de ea; iar cand e vorba de o moarte rituala (razboiul, bunaoara), o intam-pina cu bucurie.Ca si in Miorita, surprinde simplitatea artistica, farmecul limbii, tonul linistit, in contrast cu dramatismul situatiilor; unele diminutive, metafore, comparatii, enumerari dau note de originalitate.Motivul mesterului Manole din balada populara va inspira opere referentiale din literatura romana ale scriitorilor Lucian Blaga, Octavian Goga, Adrian Maniu, Nicolae Labis.Iata de ce si balada Manastirea Argesului dupa afirmatia lui V. Alecsandri se constituie in Comori nepretuite de simtiri duioase, de idei inalte, de notite istorice, de cazuri superstitioase, de datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de originalitatae si fara seaman in literaturile straine, poeziile noastre populare compun o avere nationala demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia Romana. (C.B.)

 
 

Quiz

În acest ”Test” este vorba cât de bine poți gândi. Deoarece unii greșesc la cele mai simple întrebări.Acesta este un așa numit „Test de Logică”.

 
 

Jobs

Firma: S.C. SANADOR S.R.L.
Nivel cariera: Fara experienta
Tipul postului: Full-time
Oras: BUCURESTI
Perioada de valabilitate: 2022-05-23 00:00:00 - 2022-06-04 00:00:00