MARA

label Dictionare autorenew 2025-09-29, 16:53
Cunoscut mai nti din revista ,,Vatra(1894) de un cerc mai restrns de cititori,intrat apoi n constiinta publicului si a criticii literare o data cu publicarea n volum (1906),romanul ,,Mara a cunoscut trei editii n timpul vietii autorului,fiind tradus si n numeroase limbi straine.Interesul pentru roman a crescut de la o editie la alta.Paralel,critica si istoriografia literara si-au mbogatit,adncit si,nu de putine ori,si-au revizuit judecatile de valoare asupra romanului. Prin elementul social si ndeosebi cel etnografic lumea trgului transilvanean,viata breslelor,obiceiurile la culesul viilor n Podgoria Ardealului ,Verboncul - ,prin oglindirea realista a societatii transilvane de la jumatatea sec. al XIX-lea , romanul ,,Mara capata si istoricitate,cu toate ca nu este un roman istoric. Viata meseriasilor,munca n atelierele mestesugaresti,traditiile pastrate n snul breslelor erau teme deja ntlnite n literatura universala,nca de la nceputul sec al XIX-lea.Bun cunoscator de limba si literatura germana,lui Slavici i erau familiare povestirile lui Ernst Theodor Amadeus Hoffman: ,, Meister Floch , ,,Meister Johannes Wacht si ,ndeosebi, ,, Meister Martin,der Kfner und seine Gesellen . Sunt prezente aici raporturile dintre calfe si patroni,munca si viata n atelierele mestesugaresti,alegerile din bresle,concurenta ntre calfe pentru obtinerea minii fetei mestesugarului etc. . Desi exista mai multe elemente prin care este realizata monografia,n acest roman unele fragmente scot cel mai bine n evidenta caracteristicile sale. Un punct de plecare l constituie situarea n timp si spatiu a actiunii, adica la mijlocul sec. al XIX-lea,n timp ce spatiul este redus la zona Lipova-Radna-Arad,doar episodic actiunea desfasurndu-se si n alte puncte geografice.Date mai concrete pentru ncadrarea actiunii n epoca gasim n roman: Hubar,macelarul din Lipova,realizeaza n timpul ,,revolutiei de la 1848 o frumoasa avere ,apoi ca ,,beamter i merge si mai bine; despre Andrei Corbu,nobil de Carpenis,se aminteste ca a fost nchis n timpul ,,revolutiunii pentru ca n anii urmatori sa nu mai reprezinte ,,nimic .nsa cele mai importante ramn informatiile din capitolul ,,Verboncul ,prin relatarile despre luptele duse de italieni,sub conducerea lui Garibaldi,pentru unificarea Italiei,care culmineaza cu victoriile din 1859 mpotriva armatelor austriece : ,,Feciorii dusi n catanie, pe la Mantaua,Verona si Venetia scriau de acolo ca s-a ivit un oarecare Garibaldi ,mare general, care umbla sa-i adune pe italieni sub arme si sa-i ridice mpotriva mparatului .Asadar, putem localiza actiunea romanului ,,Mara ntre anii 1850-1860 . Lumea meseriasilor din acea zona ,a trgovetilor, este lumea pe care Slavici o cunostea din vremea copilariei.Astfel,mediul este redat n aceasta zona de interferenta dintre sat si oras ,ntr-un trg ardelenesc de pe valea Muresului si , ,,spre deosebire de marile nuvele,unde lumea era aproape exclusiv taraneasca , n ,,Mara ,ea se compune din negustori si mica burghezie . n Lipova si Radna trgusoare abia pornite pe calea urbanizarii, ndeletnicirile coexistau nte ele . ,,Precupeata Mara mostenise de la raposatul ei sot o livada cu pruni pe lunca Muresului si o vie n dealul dinspre Paulis . Starostele Bocioaca si toti ceilalti aveau si ei locuri de cultura n jurul oraselului,pe care le munceau la timpul potrivit , ca buni gospodari,paralel cu meseria. De aici si mentalitatea lor de sateni,prezenta n legile nescrise ale colectivitatii. Capitolele din ,,Mara dedicate lumii breslelor transilvane nu alcatuiesc tablouri disparate,ci se integreaza organic actiunii prin afinitatile si antagonismele dintre personajele romanului.Episoadele dedicate cojocarului Bocioaca si ucenicului sau Trica, macelarului Hubar si fiului sau Natl mai ales pregatirii acestuia pentru ,,lovitura de maestru n urma careia trebuia sa fie primit n snul breslei -,se constituie n veritabile pagini de antologie ,n care documentul de epoca este dublat de maiestria comunicarii artistice,ca si n capitolul dedicat culesului de vii n Podgoria Ardealului,sateanul producator de vinuri devenind si el un ,,maestru viticultor ,dublat nsa si de ,,negustorul care stie cum sa-si valorifice produsul viticol : De la Radna nainte,spre apus,se ntinde podgoria cea vestita a Aradului,un lung sir de dealuri acoperite cu vii.Cale de o zi buna,pna la Maderat,la poalele dealurilor,sat se nsira de sat,iar printre vii sunt risipite cramele,pe care nimeni n-a ncercat sa le numere.[...] Ici fluier,colo cimpoi,mai departe o chitara,o vioara,o harmonica si iar un taraf de lautari,pretutindenea cte o descarcatura de pusca,o racheta ori cel putin cte un chiot de fiecare vadra turnata n botoi, si toti stau la povesti,cnta,joaca,petrec n zburdalnica nvalmaseala. Sunt prezente si cteva dintre institutiile satului : mnastirea cu ,,ferestrile date n alb,ca sa nu se vada prin ele , care nu se deschideau niciodata, si cu ziduri nalte ,biserica ,scoala. Rnduiala breslelor,ca si traditia, ,,era pazita cu sfintenie, ,,iar dupa rnduiala breslei nu puteau sa intre n rndul patronilor dect acela care si-a facut anii de ucenicie,a lucrat un an la patronul care l-a scos calfa si a mai facut si doi ani de calatorie.Cel mai patrunzator fragment n aceasta directie este n cap. al XIII-lea : ,,Dupa rnduiala breslelor,calfa de macelar care avea sa faca n fata starostelui si a oamenilor de ncredere ai breslei taietura de maiestru. [...] Drept ncheiere se facea cntarirea... Un alt pasaj memorabil este si prezentarea trgului de toamna de la Arad : Mare lucru trgul de toamna de la Arad ! Timp de cteva saptamni ,drumurile de tara toate sunt pline de care ncarcate,care aduc bogatiile din sapte tinuturi ,ca sa le desfasoare prin pietele si prin ulitele Aradului si pe cmpia dimprejurul lui,unde s-aduna care cu poame de pe Crisuri si din valea Muresului... Ce multime de oameni si ce amestecatura de porturi si de limbi ! E parca aici e mijlocul pamntului unde se ntlnesc toate neamurile...romni,colo unguri,mai departe svabi ori srbi,iar printre acestia slovaci,ba pna chiar si bulgari. [...] Totodata,un aer dramatic nvaluie romanul n capitolul al XIX-lea, odata cu recrutarea pentru armata si Verboncul : [...] n vreme ce recrutarea se facea cu usile nchise,Verboncul era n piata,...Acela care prindea mna ori primea sapca era prins,trebuia sa deserteze s paharul si ,vrea,nu vrea ,era trecut n condica si i se numara si o suta de florini drept bani de cheltuiala. Si nu era unul caruia i se-nfunda sapca pe neasteptate n cap,apoi nu mai avea cui sa i se plnga daca pacatul l-a dus pe acolo... De aceea toata lumea era cuprinsa de spaima si mumele-si puneau sub lacat feciorii,iar femeile si tineau de pulpana barbatii [...] Din conflictele existente n roman,putem deduce ca legile naturii si ale colectivitatii sunt n continua schimbare ,celor mai vrstnici fiindu-le greu sa se adapteze,sa lase fru liber dezvoltarii tinerilor care aveau deja n simtamnt traditia ,dar cautau noutatea . este romanul socialitatii nvingatoare pe toate planurile, n confruntarea cu indivizii , luati n parte,pe care natura si vrsta i mping vremelnic la nesupunere.Colectivitatea face legea pe care individul e tinut s-o respecte; el nu simte deocamdata n aceasta necesitate individuala caracterul opresiv. O primeste ca si cum legea tuturor ar fi buna si pentru el. ( N. Manolescu)