Sobieski si romanii de Costache NegruzziIn povestirea Sobieski si romanii de Costache Negruzzi intalnim procedeul artistic romantic antiteza. Facand parte din ciclul Fragmente istorice, lucrarea evoca o imagine vie, plina de eroism, din cronice batrane ale stramosilor nostri.Pe de o parte se afla asupritorul, cuceritor si nesatios subjugator, regele polon, personalitate complexa, prezentat sumar de catre autor: ranit in orgoliul sau datorita unei infrangeri rusinoase, desi se socotea mare razboinic. El se afla in fruntea unei armate infrante, obosita fizic si moral. Desi vestitul rege al Poloniei era fala lesilor, eroul crestinatatii, mantuitorul Vienei, acum arata ca Unul in floarea varstei, posomorat, ganditor, necajit. El este insotit de doi mai batrani hatmani (conducatori de oaste): Iablonski, om drept si intelept si Pototki, necugetat, nesincer, lingusitor. Ambitia desarta de a cuceri cetatea Neamtului, numai ca sa numere inca o victorie, se dovedeste a fi inca o infrangere cu mult mai rusinoasa decat cea de la care se intorcea. O mana de romani se aratara cu mult mai curajosi si viteji decat se astepta conducatorul polon.Patriotismul plaiesilor, pe de alta parte, se dovedi superior sleahtei de lesi. Daca oastea poloneza este prezentata de autor ca infranta, obosita, fara nici un chef de lupta, bravii plaiesi, aparatori ai cetatii in numele dreptatii, al dragostei de patrie, infrunta pe dusmani, chiar daca stiu ca, fiind in numar mic, nu pot avea sorti de izbanda in fata atacatorilor.Este semnificativ faptul ca, in final, intr-un moment de luci-ditate, chiar regele polon recunoaste curajul, barbatia si patriotismul plaiesilor romani. Voinicilor, zise, sunteti slobozi; mergeti in pace si spuneti copiilor si fratilor vostri ca ati avut cinstea a va impotrivi cinci zile regelui de Polonia.De retinut ca, in final, plaiesii, simbolic urca luandu-si ranitii, se indreapta catre munti, oastea dusmana se coboara incet la vale. Este un gest ce marcheaza doua atitudini, doua idealuri, doua destine. (S.B.)
