RAZVAN

label Dictionare autorenew 2025-09-29, 16:53
Razvan ai Vidra de B.P. HasdeuDestinul lui Razvan este cel al unui erou romantic, de exceptie, evoluand in situatii de exceptie. El va cunoaate de-a lungul celor cinci canturi, cu titluri semnificative: bucuria maririi, dar ai amaraciunea caderii. (Un rob pentr-un galben, Razbunarea, Nepoata lui Motoc, Inca un pas, Marirea).Insuai Hasdeu, in prefata dramei, vorbeate de caracterul personajelor: In privinta psihologica, ma ingreuna varietatea caracterelor ce le introdusei in cadrul dramei: caracterul infocat, generos, eroic ai impresionabil al lui Razvan; caracterul ambitios, imperativ ai orgolios al Vidrei; caracterul avar ai laa al lui Zbierea; doua caractere de taran romanesc, personificate in moa Tanase ai in Razaaul...Proiectat pe fundalul social al veacului al XVI-lea, o ampla fresca a luptei dintre boieri ai popor (primele doua canturi), Razvan, tigan rob eliberat, urca treapta cu treapta; devine capitan de haiduci, ofiter in armata leaeasca, hatman ai apoi domn, demonstrand calitati deosebite, lupta cu lumea, impotriva prejudecatilor epocii constituie principalul element al conflictului dramatic de esenta etica ai psihologica, adaugandu-se celui social. Pe masura evolutiei actiunii, conflictul social (boieripopor domn) ramane in umbra, conturandu-se din ce in ce mai sustinut cel psihologic, personajele devenind mai complexe ai mai individualizate.Scriitorul iai construieate personajul in viziune populara, ca un luptator legendar pentru dreptate, suferinta personala, topindu-se in razvratirea sociala: Frunza verde de negara! / Voda doarme in camara, / Iar boierii tot furand / Iai fac trebile pe rand.De altfel, emotionantul monolog al lui Razvan din cantul II, care contureaza tabloul social ai politic din Moldova mijlocului de veac al XVI-lea, pune in lumina vibratia interioara a eroului, aparator inflacarat al ideilor de adevar, dreptate, libertate: Saracul taran ce-ai pierde vitiaoarele sau plugul, Robul osandit ce fuge blestemand biciul ai jugul (Toti cei slabi, izbiti de soarta, de nevoi inconjurati, / Afla-n codru mangaiere ai ne dau nume de frati). Haiducii sunt pentru Razvan, nascuti din ai tarii chin. Calitatile eroului sunt puse constant in evidenta prin relevarea conditiei stimatizate de tigan (antiteza virtutitigan ai RazvanZbierea). Vorbele de suflet din monologul lui Razvan il impresioneaza puternic pe Tanase: Urmeaza, frate Razvane! Mai vorbeate! Mai vorbeate! Focul cuvintelor tale m-alina, ma racoreate! Sunt vorbe de sus, baiete, iar nu de-un om pamantean! / O, Doamne, sa iasa tocmai dintr-o gura de tigan!Ca erou romantic, el este structurat contradictoriu: inzestrat cu calitati de exceptie, de care este conatient, dar neputincios in afirmarea lor, pentru ca drama Razvan ai Vidra este, in primul rand, drama individului apasat de prejudecata publica (G. Calinescu): Eu, tigan! eu... o, Jupane! / Decat vai, decat amar, / Mai dulce-i spanzuratoarea / Nu mai aatept in zadar!.Apasat de prejudecata ce-i ignora virtutile, eroul traieate intens chinul launtric strigandu-ai deschis conatiinta propriei valori: Nu cata ca-ti pare searbad ai parlit, obrazul meu!.../ Ca nici noaptea nu-i balana, dar pamantul odihneate;/ Ca ai painea de secara este neagra, dar hraneate!/ -apoi, moaule, eu, unul nu-s tigan de rand, ma jur,/ Nu, nu, crede-ma. In pieptu-mi bate suflet de vultur./ Maiculita fu romanca... (autocaracterizare).Comportamentul ai faptele sale arata insuairi alese: atiutor de carte: Dintre mii de tiganime, atiut-am sa-nvat scrisoare,/ sarbeasca ai romaneasca, incat ajunsei de mic / In casa mitropoliei cel mai istet gramatic...; cinstea: Mama, buna maiculita, din mormant ar tresari/ De-ar ati ca in pieptu-mi se miaca pacatul de-a talhari; generozitatea, cutezanta in lupta pentru dreptate, curajul raspunderii: El nu-i vinovat sarmanul; cantecul, facut-am eu; / L-am scris, l-am lipit ai pace!Pretuind libertatea, Razvan prefera atreangul decat sa fie iaraai rob, relevand demnitatea umana: Intins la spanzuratoare! / omul om sa fie slobod, decat rob, mai bine moare.Suflet generos, Razvan se comporta; dupa legile morale nescrise ale haiducilor. Cand e prins Zbierea, din cauza caruia fusese facut rob pentr-un galben, Razvan il iarta:Razbunarea cea mai cruda este cand duamanul tau / E silit a recunoaate ca eati bun ai dansu-i rau!Avantul romantic al personajului se impleteate cu clasicismul constructiei realizata intr-o structura unitara echilibrata. Vazut din exterior, personajul starneate admiratia celor din jur: Baaota, boierul, marturiseate pretuirea sa pentru Razvan: Sa-ti spui verde dumitale / C-aa avea ai eu nevoie de-un tigan aaa de rar. / Cam cutezator, cam tantoa, dar deatept ai carturar. Mai tarziu, tot Baaota va elogia faptele de vitejie ale lui Razvan in luptele cu muscalii, tatarii, oferindu-i pana ai functia de hatman in divanul tarii, din partea lui Aron-Voda. Vorbind despre Razvan, despre care se dusese vorba datorita faptelor sale de vitejie, el ii alcatuieate ai fizionomia: Nas de aoim; o frunte inalta. Din ochi inima tresare! Mai in sfarait, toata fata numai duh ai numai foc!... Caci pe cei aleai de soarta eu unui-i ghicesc pe loc...Boierul Ganea vorbeate de sabia cea de vapaie, / De care tremura tara, iar Tanase, ceraetorul miluit de Razvan din punga boierului Zbiera, iai exprima admiratia pentru omenia aceluia, dar ai compasiunea pentru conditia napastuita de tigan a eroului: Un tigan ce miluieate pe-un neputincios batran, zica tot ce-i place lumea, este chiar ca ai-un roman... Rau imi pare/ Ca sa vaz o lighioana c-un suflet atat de mare.Minski (polonez) il numeate viteazul cel stralucit / Ostaaul cel mai de frunte, barbatul cel mai vestit, podoaba taberei noastre, un luceafar, o minune!; iar Hatmanul este gata sa-i dea propria fiica de sotie, netinand seama de trecutul lui Razvan pe care acesta, cinstit, i-l dezvaluie: Trecutul nu ne priveate... Sa privim ce este azi: Eu te vad boier, polcovnic, ostaaul cel mai viteaz, / Cand tara mea-ti datoreaza izbanda stralucitoare.Admiratia celor din jur se impleteate cu compasiunea, dar ai cu o prejudecata neclintita, idee devenita aproape laitmotiv, fiind, de fapt, o pledoarie pentru respectarea demnitatii umane.Asemeni personajelor din legende, Razvan freamata de dorul tarii, al pamantului natal. Aflat in Polonia, el se infioara la amintirea tarii, are nostalgia campiilor, a muntilor, a cerului.La argumentele aduse de Hatman, pentru a-l convinge: Tara este unde-i bine (dictonul latin), Razvan riposteaza ferm: Nu, hatmane! Niciodata!... Fie painea cat de rea, / Tot mai dulce mi se pare, cand o atiu din tara mea!Se simt vibrand puternic, in drama, inima, ideile lui Hasdeu, care se substituie in intregime lui Razvan. Fire sensibila, om de onoare, este delicat cu femeile cere haiducilor, in codru, sa nu s-atinga de vidra fiindca-i femeie; iar femeii-mama ii aduce un vibrant elogiu, ca fiinta cu un loc unic in viata omului: Sarmana maica ce poarta copilu-n sama!... / Sarmana maica ce poarta copilu-n sangele sau, / Ca sa-i dea suflare vietii duce chinul cel mai greu, / Cu cantecul ei ne-nvata, cu laptele-i ne nutreate. [...] Maica, cea dintai fiinta pe care noi o iubim, / Cea dintai ce ne iubeate...Om de vointa ai de putere, sub impulsul ambitioasei Vidra, Razvan e cuprins tot mai mult de patima maririi. Vidra ii va deschide o lume noua, necunoscuta, care ii va schimba destinul. De nu iubeam o femeie cu o inima semeata, / N-aa fi gasit in razboaie un nume ai-o noua viata!...Din ce in ce mai nemultumit de situatia de capitan, polcovnic in oastea poloneza, ambitia il domina cu totul, dorind sa urce pe tronul lui tefan cel Mare: O, da! Voiesc a fi mare, precum Zbierea cu gramada / Voieate movile de-aur numai la dansul in lada! / Fara nume fara tron, / Ce fac eu? / Raspunde-mi, Vidro!... Aaa dara, jos Aron!... Aflat in culmea maririi, tradat, Razvan moare aparand eroic Suceava, dar fericit ca ai-a depaait conditia, prin virtutile sale, pana la afirmarea deplina. Aaa cum remarca G. Calinescu, Razvan este un paria imbracat in hainele efemere ale puterii, in lupta cu un factor monstruos, de nedefinit, ai in conditie cu atat mai tragica cu cat admiratia tuturor se amesteca cu o compasiune jignitoare. Destinul implacabil din tragedia greaca a fost inlocuit aici cu reaua naatere apasand asupra geniului.B.P. Hasdeu are meritul de a fi lasat prima drama istorica in versuri din literatura romana, o drama a demnitatii umane ai un personaj tumultuos, construit stralucit in devenirea sa. (M.P.)