STATELE BALTICE
calendar_month 29 Aug 2006, 00:00
Transformarea regiunii Baltice intr-o noua zona de dezvoltare din cadrul Europei nu numai ca aminteste de epoca de aur a cooperarii hanseatice, dar totodata anunta perspectiva daca punem la socoteala parti ale Poloniei si hinterlandul din Sankt Petersburg aparitiei unei piete viguroase, cu un climat rece, insumand optzeci de milioane de persoane. Exploatarea acestei piete, cu amestecul sau ispititor de ingrediente de tipul: valori ridicate ale PIB-ului pe cap de locuitor, mana de lucru ieftina si calificata, ar fi mai atragatoare si viabila pe termen lung decat multe zone din sudul Europei si din alta parte. Ocazia istorica este imbietoare, de vreme ce danezii si suedezii isi leaga tarile printr-o limba de pamant, iar Statele Baltice estice, incurajate de Finlanda, cauta sa reinvie vechile rute comerciale hanseatice.<b>Capcane</b>In trecut, cele trei tari, Estonia, Letonia si Lituania rareori au cooperat eficient, dat fiind ca le desparteau atat de multe: limba, religia, conducatorii straini si nazuintele de separare si independenta. Lituanienii, un popor sentimental si grandilocvent, se simt mai apropiati de polonezi si rusi, popoare slave, decat de letoni si de estoni. Federatia Polono-Lituaniana a fost cel mai mare si mai puternic stat din Europa de Est, in secolul al XV-lea. Letonii luterani, blonzi si indesati, seamana mai mult cu germanii din nord, care i-au colonizat inca din secolul al XIII-lea. Estonii, si ei luterani si chiar mai rezervati, seamana bine cu verii lor, finlandezii, si vorbesc o limba fino-ungrica. Estonia si Finlanda au fost legate printr-o limba de pamant pana in 1703, cand Petru cel Mare a blocat-o prin crearea orasului Sankt Petersburg si a raioanelor sale periferice.<b>Combinatii culturale</b>Componenta echipelor manageriale internationale e posibil sa evolueze pe masura ce comertul baltic se extinde si centrul sau de gravitatie se deplaseaza catre est. Letonii si estonii accepta, in general, stilul de conducere al nordicilor. Pentru Estonia, cel mai bun model este cu siguranta Finlanda, insa estonii se plang adesea ca finlandezii sunt deranjant de paterni.Daca autostrada si rutele comerciale hanseatice vor fi readuse la viata acest lucru aducand beneficii uriase si o dezvoltare prolifica in regiune cooperarea stransa a celor trei state baltice, precum si cooperarea acestora cu alte popoare de pe tarmul baltic va deveni in cele din urma vitala. O problema delicata in acest sens o constituie obisnuita raspandire printre baltici a unui numar considerabil de rusofoni. Dezvoltarea si prosperitatea tarilor baltice este conditionata de intrarea pe calea cea buna a economiei Rusiei. Cele mai promitatoare din punct de vedere comercial se anunta a fi regiunea din nord-vestul Rusiei, in special cea din jurul Sankt Petersburgului, cu uriasul sau rezervor potential de muncitori calificati si, intr-o mai mica masura, hinterlandul care se intinde de la Minsk la Moscova.<b>ESTONIA</b>Cea mai mica dintre fostele state ale Uniunii Sovietice, cu o populatie putin peste 1,5 milioane de locuitori, Estonia este situata pe tarmul sudic al Marii Baltice, capitala sa, Tallinn, fiind la numai cateva mile distanta de Helsinki, oras aflat pe tarmul opus. Avand legaturi stranse cu finlandezii, carora le seamana si fizic, estonii vorbesc o limba fino-ungrica, ce aduce a finlandeza, daca o asculti de aproape. In realitate, finlandezii nu inteleg aproape nimic cand se vorbeste repede, dar majoritatea estonilor inteleg finlandeza, deoarece in perioada dominatiei sovietice "Suomen Televisio" era "fereastra lor catre Vest".Estonii, un popor mandru, organizat si individualist, nu accepta usor sa fie comparati indeaproape cu finlandezii, deoarece se simt mai europeni si considera ca au mai multe elemente cosmopolite in cultura lor. Totodata, ei se plang ca finlandezii ii trateaza de sus, avand mai multa experienta internationala care le-a fost refuzata estonilor in epoca sovietica. Tertii care viziteaza Estonia este imposibil sa nu fie surprinsi de similitudinile care exista intre comportamentul finlandezilor si cel al estonilor.<b>Cultura, ValorileConcepteStilul de conducere si statutul</b>Estonii sunt foarte individualisti. Ei prefera sa conduca decat sa fie condusi. De la prabusirea regimului sovietic, ei s-au aratat intoleranti fata de cei care au incercat sa le spuna cum se conduce o tara. Isi cunosc in profunzime potentialul. Dintre cele trei state baltice, ei au fost singurii care au profitat de independenta in totalitate, manifestand o oarecare agresivitate (in ciuda faptului ca au o tara mica si ca pe teritoriul lor traieste o minoritate rusa destul de numeroasa). Si-au ales niste lideri incredibil de tineri pentru a-i conduce in primii (si cei mai delicati) ani de dupa retragerea sovieticilor. Ei au fost si cei care au adoptat cel mai repede reformele (destul de nepopulare) ale pietei libere si si-au stabilizat cu fermitate moneda nationala in raport cu marca germana.In Estonia, statutul se dobandeste pe baza de realizari, fermitate si energie. La ei nu a existat o nobilime la care sa recurga (ci numai ocupanti straini). Prin urmare, o dovada a statutului o constituie calificarile dobandite pe baza studiilor, banii si bunurile aflate in proprietate casa, masina, casa de vacanta etc.<b>Spatiul si timpul</b>Estonii nu sunt in nici un caz un popor tactil. Ei au nevoie de spatiu personal si nu suporta o prea mare apropiere. O strangere de mana este arhisuficienta nu se admit imbratisarile si sarutul in public. Membrii familiei fac exceptie, desigur, insa chiar si intre ei atingerea fizica este limitata. Tinerii tind sa devina mai expresivi; cei mai retinuti sunt estonii din zonele rurale.In ceea ce priveste punctualitatea, observam o atitudine caracteristica europenilor nordici, insa minoritatea rusa are o conceptie mai lejera. Estonilor nu le place sa-si lase treburile neterminate si adesea fac ore suplimentare fara a pretinde sa fie platiti in plus.<b>Factorii culturali ai comunicariiModele de comunicare si utilizarea limbii</b>Stilul obisnuit este sa vorbeasca lent si sa lungeasca discursul: nu se grabesc sa-si spuna parerea. Cand li se pune o intrebare, estonii fac o pauza lunga inainte de a-si formula raspunsul.Daca le cereti sa isi descrie propriul stil de comunicare, vor folosi cuvinte precum: rezervat, critic, ermetic, incapatanat si rigid. Ei sunt de parere ca la intrebari trebuie sa raspunzi direct si concis, fara a oferi informatii suplimentare din proprie initiativa.<b>Tipul de ascultatori</b>Estonii asculta cu atentie si nu intrerup. Cinismul innascut (accentuat in epoca sovietica) este disimulat de evidentele lor bune maniere. Dupa ce isi asculta interlocutorul nu au aproape nici o reactie. Tacerea poate fi si un semn bun si unul rau. Cand informatiile primite ii multumesc, nu simt nevoia sa-si exprime entuziasmul. Americanii si europenii pluri-activi sunt in mod normal dezamagiti de lipsa lor de receptivitate; in schimb, finlandezii si suedezii ii inteleg perfect.<b>Comportamentul la intalniri si negocieri</b>Estonii au reputatia de a fi cei mai abili oameni de afaceri din cele trei state baltice in mod cert ei vorbesc cel mai bine limba engleza si ii privesc pe finlandezi si pe scandinavi cu incredere. Sunt calmi si echilibrati, punand mare pret pe capacitatea lor de autocontrol chiar si atunci cand nu le convine intorsatura unei situatii. Manifesta tenacitate in argumentatiile lor, apeland la fapte si cifre pentru a combate argumentele sentimentale. Desi sunt prudenti si nu se grabesc sa incheie o afacere, isi doresc cu ardoare sa aiba parteneri si tranzactii in tarile occidentale, prin urmare vor elimina orice afacere care treneaza.O data incheiate contractele, ei impresioneaza prin sarguinta de care dau dovada in productie si in indeplinirea angajamentelor. De pilda, inainte de castigarea independentei, fabrica de schiuri Viisnurk, din Parnu, avea anual o productie in serie de 800 000 de perechi de schiuri ieftine, care se vindeau in toata Uniunea Sovietica. O data cu prabusirea acesteia, s-a dus si piata de desfacere. Fara a se descuraja, fabrica a crescut calitatea produsului si si-a asigurat rapid piete de desfacere in Finlanda si in alte tari occidentale pentru 250 000 de perechi de schiuri anual. Apoi a mers mai departe si a inceput sa produca schiuri marca Rossignol pentru piata americana.Talentele multiple ale oamenilor de afaceri estoni sunt o calitate nascuta din necesitate. Desi Estonia are o serie de avantaje fata de vecinii sai, Letonia si Lituania, dispune de straturi uriase de sisturi argiloase si este un mare exportator de electricitate dimensiunea redusa a economiei sale per total le ingreuneaza estonilor sarcina de a concura pe pietele mari. Solutia o reprezinta produsele care lipsesc de pe piata. In aceasta privinta, produsele de artizanat estoniene sunt printre cele mai originale din lume.La intalniri, estonii isi prezinta produsele si strategiile cu incredere si sinceritate. Sunt perfect constienti de faptul ca mana de lucru ieftina le ofera un avantaj cand trateaza cu scandinavii, insa se grabesc sa sublinieze calitatea ridicata a prestatiei estoniene. Totusi, in general, lauda de sine nu este considerata un semn de politete, modestia fiind ridicata la rang de virtute. Acest lucru le creeaza probleme, in sensul ca oamenii se subapreciaza.<b>Maniere si tabuuri</b>Un strain aflat in vizita in Estonia nu se poate sa nu fie impresionat de importanta pe care o au pentru acestia folclorul si respectarea obiceiurilor stravechi. Ca popor, au o constiinta de sine foarte puternica, fiind perfect constienti de unicitatea lor si de cei 5000 de ani de locuire a teritoriului lor. In trecut, estonii aveau convingeri precrestine solide. In povestile lor populare din secolul al XIX-lea predominau temele animiste: legende ale unor locuri in care fiecarei pietre uriase, fiecarei ape sau deal i se atribuia un "suflet".In societate, ca si in afaceri, estonii impresioneaza prin ordinea si independenta lor. Bunele maniere, curatenia si ordinea sunt obligatorii. Tinerii sunt relativ bine crescuti si disciplinati. La colt de strada intalnesti putine bande, iar oamenii rareori se imbata in public (desi in particular fac acest lucru). Vecinii se ajuta unii pe alti la construirea caselor, iar copiii isi ajuta in general parintii in gospodarie si la constructii. Estonii sunt mari amatori de sauna, care secole de-a randul a ocupat un loc central in viata lor culturala, fiind folosita adesea la nasteri si in timpul bolii.<b>Cum sa te intelegi cu estonii</b>Estonii ii respecta pe strainii care manifesta respect fata de ei si fata de culorile lor nationale. Nu se asteapta la efuziuni sentimentale sau la manifestari de afectiune, ci pretind numai o admiratie calma fata de realizarile lor si fata de capacitatea lor de a supravietui. In afaceri nu asteapta favoruri, ci numai o negociere cinstita avand ca punct de plecare faptul ca se poate avea incredere in ei si ca vor da rezultatele scontate. Modestia si discretia va vor duce departe.Ca in majoritatea fostelor tari comuniste, increderea in politie si in autoritati este minima. Pentru a face afaceri cu ei, este esential sa cultivati relatii personale demne de incredere. Este o tara mica, in care eficienta se bazeaza pe cunoasterea reciproca prealabila.<b>LETONIA</b>Dintre cele trei republici baltice, Letonia a fost cea mai afectata de infiltrarea rusilor. La ultimul recensamant, inaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, letonii insumau 77% din totalul populatiei. La inceputul anului 1994, cifra echivalenta era de 54,2%, iar rusii totalizau 33,1%. In timpul ocupatiei sovietice, in Letonia au patruns 750 000 de cetateni straini (in mare parte rusi). Dintre acestia, 99% au solicitat cetatenia letona! Desi in acest scop legea actuala prevede o perioada de sedere de 16 ani si cunoasterea limbii letone, rusii nu numai ca sunt nerabdatori sa isi asigure un pasaport leton, insa sustin cu tarie independenta Letoniei.Acest lucru spune cate ceva despre atitudinea letonilor fata de straini. Desi au resentimente fata de influenta sovietica, nu-si permit sa dea dovada de discriminare sistemica. Sunt, cu siguranta, obisnuiti cu prezenta strainilor in numar mare pe teritoriul lor; s-au aflat timp de sapte secole sub dominatie germana. Ponderea ruseasca ramane, totusi, o problema concreta. In orase, rusii sunt mai numerosi ca letonii si desfasoara majoritatea activitatilor comerciale. Letonii, prin traditie fermieri si ostasi, intampina dificultati in a-si reafirma influenta in viata comerciala. Este o problema vitala pentru viitor, pentru ca Riga, de departe cel mai important port din zona, detine cheia prosperitatii si antrenarii Letoniei in arena internationala.<b>Cultura, ValorileConcepte Stilul de conducere si statutul</b>Ca si estonii, letonii sunt individualisti. Ei vor sa fie nu atat lideri, cat manageri de drept. Totusi, au tendinta de a respecta stilul de conducere ferm, sigur, versat. Letonii vor totodata sa se afle intotdeauna in tabara castigatoare. Uneori le displace sa manifeste spirit de initiativa.Intelectualii si artistii (din domeniul literaturii, muzicii, artei vizuale) se bucura de popularitate si recunoastere; academicienii sunt considerati niste persoane respectabile. Cu toate acestea, si imaginea este importanta (ca de pilda imbracamintea, marturie a sigurantei financiare sau a bunastarii, sau a fi posesorul unei masini, mai ales una cu o marca sonora).<b>Spatiul</b>Teritoriul personal este lipsit de importanta intr-un troleibuz aglomerat din Riga! Altminteri, letonii nu se dedau la efuziuni publice de afectiune; desi lucrurile stau cu totul altfel in familie si fata de prieteni (de pilda, ei se saruta si/sau se imbratiseaza in semn de bun-venit). Fata de straini sunt rezervati; modul de abordare tactil le displace.<b>Timpul</b>Letonii sunt, de obicei, punctuali la intalniri, insa uneori reactioneaza cu incetinitorul. Din cand in cand iti creeaza sentimentul ca sunt un fel de "lasa-ma sa te las".<b>Factorii culturali ai comunicariiModele de comunicare si utilizarea limbii</b>Modul lor de exprimare este serios, aproape germanic, in ceea ce priveste precizia si chibzuinta. Vorbaria este tabu si chiar si manifestarile exterioare ale emotiei sau voiosiei dauneaza stabilirii unui climat de incredere. Letonii au simtul umorului, insa de obicei asteapta ca cealalta parte sa inceapa sa glumeasca. Uneori le displace sa ofere informatii din proprie initiativa. In Letonia exista o vorba: "Masoara de noua ori si taie o singura data".Letonii nu numai ca vorbesc cu masura, dar sunt, prin natura lor, si foarte politicosi. In limba letona nu prea exista injuraturi, spre deosebire de estona, care seamana cu finlandeza in privinta bogatiei de injuraturi si de sudalmi sonore. Letonii folosesc subtilitati de exprimare pentru efect. Acestea sunt sesizabile si cand se exprima in engleza sau germana, insa cu greu pot fi traduse.<b>Tipul de ascultatori</b>Letonii nu obisnuiesc sa-si intrerupa interlocutorul. Ei asculta cu atentie, fara a-ti dezvalui mare lucru.<b>Comportamentul la intalniri si negocieri</b>Letonii seamana cu estonii, dar sunt mai putin rezervati si introvertiti. La prima vedere docili (ezita sa te contrazica), pot fi si incapatanati. La prima intalnire sau printre straini e posibil sa fie distanti, insa in preajma cunoscutilor devin calzi si isi deschid sufletul. Uneori afiseaza o usoara melancolie si sensibilitate. Nu se pripesc, considerand ca le e necesar un timp de gandire si de analiza. Uneori dau semne de acord cand lucrurile nu stau chiar asa si nu sunt intotdeauna usor de convins.In timpul negocierilor, sunt sesizabile in randul managerilor unele atitudini rurale, cum ar fi: neincrederea fata de avocati, bancheri si diverse tipuri de marketing si sentimentul ca excedentul de profit este ilegal. Numarul mare de rusofoni prezenti in afaceri mentine tendinta de a urma sistemul sovietic centralizat, in special in cazul persoanelor mai in varsta.Managerii mai tineri sunt mai dispusi la schimbari, insa dovedesc o slaba intelegere a procesului managerial occidental: contabilitatea, finantele si marketingul. Letonii, in general, doresc sa procedeze corect, din punct de vedere legal si tehnic, ceea ce duce la concentrarea exagerata asupra procesului in detrimentul cercetarii ideilor creative.<b>Maniere si tabuuri </b>Numeroase amabilitati de moda veche inca se mai obisnuiesc: strangerea mainii la intalniri, prezentarile, nu se foloseste adresarea pe numele mic decat daca s-a convenit anume de comun acord (echivalentul termenului francez tutoyer = "a se tutui"). Letonii le deschid usa doamnelor si le invita sa o ia inaintea lor si le ajuta sa se imbrace, tinandu-le haina. Femeile nu fumeaza pe strada (desi acest lucru incepe sa se schimbe) si nici nu se servesc singure cu bautura. Barbatii platesc consumatia; e o problema de mandrie.Obiceiul de a organiza dineuri nu a prins inca. In general, casa este deschisa numai pentru familie si prietenii apropiati, cu exceptia onomasticilor. Daca esti invitat la cina, buchetul de flori este obligatoriu, iar o sticla cu bautura este binevenita.Comportamentul nepoliticos, laudaros sau condescendent este inacceptabil, la fel ca si amestecul in treburile personale sau curiozitatea.<b>Cum sa te intelegi cu letonii</b>Letonii sunt mandri si, de obicei, spirituali; va vor fi recunoscatori daca-i tratati ca pe egalii vostri din punct de vedere intelectual. De fapt, e nevoie de ceva tact pentru a le arata unde au gresit. Este important respectul pentru o identitate letona unica. Desi este evident ca le lipseste ceea ce s-ar putea numi "cultura comerciala", aceasta nu se datoreaza nepriceperii lor, ci mai degraba sistemului existent anterior (o economie centralizata, cu toate deciziile luate la Moscova), ceea ce a dus la o izolare de lumea occidentala. La fel de importanta este aprecierea culturii letone (muzica, in special canto si corurile, literatura, arta). Cei care studiaza cultura letona vor fi imediat priviti cu respect. Problemele lingvistice (de pilda faptul ca nu vorbesc intotdeauna engleza) sunt tot o tara a regimului anterior si trebuie privita in aceasta lumina.<b>LITUANIA</b>Vest-europenilor Lituania le-ar putea parea o tara mica, nesemnificativa, situata intr-un colt indepartat al Europei de Nord-Est. Lituanienii ar spune ca acestia se insala in toate privintele. Lituania este mai mare nu doar ca Estonia si Letonia, dar si ca Olanda, Belgia, Danemarca, Elvetia si Taiwan, ca sa nu mai vorbim de puteri economice ca Hong Kong, Singapore si Luxemburg. In al doilea rand, istoria lor nu este deloc nesemnificativa cand s-a alaturat Poloniei, in 1386, printr-o uniune a dinastiilor, Federatia Polono-Lituaniana a devenit cel mai mare si mai puternic stat din estul Europei, intinzandu-se de la Marea Baltica pana la tarmurile Marii Negre. Daca privim cu atentie harta si consideram Rusia europeana si Ucraina ca parte a continentului, vom descoperi ca centrul geometric al Europei se afla de fapt la nord de Vilnius.In decursul istoriei sale, Lituania a fost literalmente o rascruce europeana, asimiland rusi, polonezi, germani, evrei, bielorusi si ucraineni. In pofida caracterului sau cosmopolit, ea a reusit mult mai bine decat Letonia si Estonia sa-si protejeze identitatea nationala in timpul regimului sovietic 80% din populatie o constituie etnicii lituanieni.<b>Cultura, ValorileConcepte Stilul de conducere si statutul</b>Influenta sovietica a lasat ca mostenire birocratia si respectarea ordinelor venite pe linie de partid. Cu toate acestea, patriotii sunt slaviti, desi in structurile politice figureaza destui fosti lideri comunisti. Lituania este singura tara baltica care a avut in trecut aristocratie, aceasta pierzandu-si influenta in secolul al XVIII-lea. Statutul este dobandit pe baza asocierii cu viata artistica si catolicismul. Totusi, avantajele politice inca mai exista.<b>Spatiul si timpul</b>In Lituania, densitatea populatiei este echilibrata, nefiind probleme cu spatiul. Ei stau oarecum mai aproape de interlocutorii lor decat letonii si estonii. Uneori sunt tactili, insa mai putin decat latinii sau slavii. Nu sunt la fel de punctuali precum vecinii lor din nord. Ospitalitatea se poate prelungi pana spre dimineata.<b>Factorii culturali ai comunicarii Modele de comunicare si utilizarea limbii</b>Lituanienii sunt mai putin rezervati comparativ cu letonii si estonii, fiind considerati de catre primii vorbareti, daca nu chiar guralivi. Totusi, polonezilor li se par reci. Au un nivel de educatie destul de ridicat, iar conversatiile cu ei sunt interesante, uneori chiar fascinante. Opiniile lor sunt adesea brodate cu idealism romantic si cu nostalgie.<b>Tipul de ascultatori</b>Lituanienii sunt buni ascultatori, insa devin oarecum nerabdatori daca au ceva de spus. Percep imediat sentimentele celorlalti.<b>Comportamentul la intalniri si negocieri</b>Ei nu respecta ordinea de zi cu aceeasi strictete ca estonienii, desi se considera in general niste oameni organizati si ordonati. Bunele maniere sunt esentiale, insa au tendinta de a fi mai insistenti decat alti baltici. Modul in care isi conduc afacerile tradeaza urme ale birocratiei de tip sovietic. Cand negociaza, se lasa uneori furati de emotie.<b>Maniere si tabuuri</b>Simtul loialitatii lituaniene se rasfrange asupra familiei, copiilor si prietenilor, insa le este caracteristic si un puternic simt al identitatii nationale si al traditiilor culturale. Mancarea si bautura sunt considerate a fi importante; din pacate, au probleme cu alcoolismul. Un proverb lituanian spune asa: "Fiecare bea atat cat poate nici mai mult, nici mai putin pana se goleste paharul".Lituanienii din vechime venerau obiectele si fenomenele naturii, iar cei de azi mai pastreaza inca legaturi stranse cu natura. Majoritatea lituanienilor au o casa la tara sau cel putin o gradina proprie. Imaginile din natura reprezinta principalele teme in literatura, arta vizuala si muzica.<b>Cum sa te intelegi cu lituanienii</b>Tratati-i ca pe niste persoane cu individualitatea lor si ca pe niste prieteni. Manifestati un interes puternic fata de principii, arte, realizari estetice si stradanii cinstite si infranati-va dorinta de a face bani cat mai repede cu putinta. Cultivati relatii personale de munca si bazati-va pe afectiunea reciproca. Dati dovada de sentimentalism. Aratati-va dornici sa va analizati sentimentele in compania lor este activitatea lor preferata.
Noutati