Ca in orice domeniu, cercetatorii au inca de la invata de la viata. Iar in domeniul economiei si socilogiei se stie ca suntem inca la inceputuri, chiar daca este vorba despre cea mai veche meserie din lume - cum este considerata prostitutia.
Steven Levitt un economist, profesor la Universitatea din Chicago si coautor la best-sellerului "Freakonomics" a prezentat rezultatele preliminarii ale studiului sau realizati in colaborare cu sociologului Sudhir Venkatesh de la Universitatea Columbia.
Cercetarea sa in domeniul legilor economiei `strazii` combina datele a 2.200 de arestari pentru prostitutie facute in cateva districte ale statului Chicago.

Rezultatele sunt fascinante: aproape jumatate din arestarile pentru prostitutie s-au facut in 0.3% din numarul total de `colturi de strada` ale orasului. Concetrarea ofertei usureaza prezentarea si alegerea celor mai atractive servicii - mai ca suntem martorii unei piete perfecte, in care oferta are toate informatiile la vedere.

Castigurile sunt evident mult mai mari decat in cazul altor meserii. `Angajatii` in domeniul sexului castiga cca 25-30$/ora, de patru ori mai mult decat castigul mediu al unui salariat obisnuit.

Castigul mare este contrabalansat de riscurile deosebit de crescute la cere se expun prostituatele in privinta contactarii bolilor sexuale (deoarece paratica cea mai raspandita este sexul fara prezervativ - cel putin in zona analizata). Alt risc la care se expun femeile este frecventa comportamentului violent al partenerilor sexuali: in medie in fiecare luna o femeie care face prostitutie este agresata fizic.

Studiul ofera si alte informatii cel putin surprinzatoare: riscul de a fi arestate este foarte mic deoarece este mult mai probabil ca ele sa faca sex cu un politist decat sa fie arestat de catre acesta.

Strategiile de negociere a pretului sunt cam aceleasi ca si in orice alta afacere. Costurile variaza in functie de serviciile oferite de prostituate si isi maresc veniturile daca ofera servicii unor piete bine segmentate.

Clientii sunt taxati in functie de perceptia aproximativa a veniturilor sale. Diferentierea se face si in functie de rasa: albii platesc mai mult pentru sex decat o fac negrii.

Desi preturile cresc in functie de riscurile actului sexual, suma necesara `uitarii` prezervativului este mult mai mica decat in alte cazuri. O alta anomalie este ca femeile atragatoare nu castiga mai mult din sex.

Studiul ofera si impactul pe care il are cresterea cererii de servicii sexuale: desi in timpul unei sarbatori legale cererea a crescut cu 60%, preturile au crescut cu doar 30%, chiar daca piata a reusit sa satisfaca (la propriu) doar o parte din cerere.
Evelyn Korn de la Universitatea din Maburg, Germania, observa ca proxenetii ofera femeilor salarii bazate pe eficienta: pestii le platesc o suma peste venitul minim cerut de prostituate pentru a le atrage, a le retine si ca o puternica motivatie financiara si recompensa a celor mai bune `salariate`.

Un alt studiu facut in Ecuador confirma unele observatii ale studiului american. Aici, ca si in alte tari,in bordelurile cu licenta se castiga mai bine decat pe strada. Exista si diferente: in bordelurile recunoscute femeile sunt de obicei mai tinere, mai frumoase si au o educatie mai rafinata decat au prostituatele strazii. In cazul lor exista si o incidenta mai scazuta a bolilor cu transmitere sexuala deoarece aici obisnuinta este sa se foloseasca prezervativul, iar 61% din prostituatele de pe strada declara ca la ultimele 3 contacte si ele l-au folosit. In Chicago prezervativele se foloseau doar in 1 din 4 contacte sexuale.

Un alt subiect legat de sexul pe bani discutat in cadrul sesiunii de comunicare a abordt problema barurilor de strip-tease, si mai ales a profilului patronilor de club.

Patronii au de obicei studii superioare, au avut o boala sexuala si si-au schimbat obisnuintele sexuale datorita SIDA. De obicei sunt necasatoriti, sunt tineri si se auto-caracterizeaza ca fiind cautatori de senzatii tari.

Astfel de studii ne ajuta sa intelegem un fenomen intalnit in orice comunitate, oricat de mica. Ignorarea sau chiar negarea existentei sale nu descreste numarul de prostituate, al numarului de contaminari cu boli sexuale, de sarcini nedorite nu descreste nici violenta si nici nu ofera informatii despre traficul cu carna vie.