Insa, cum ramane cu faptul ca "a preda" nu e un lucru atat de usor pe cat pare. Cum iti alegi materia pe care vrei sa o predai? Te incumeti sa faci lectii cu cei mici sau cu adulti (de exemplu, daca predai o limba straina)? Nu stii cu ce sa incepi si cu se sa termini… Cred ca, pana la urma, nu este asa o "mare filosofie", pentru ca, asa cum am fost candva in postura de a fi cei care le explicau unor colegi nu stiu ce teorie sau nu stiu ce problema, tot astfel ne putem incumeta sa le explicam si altora. Bineinteles, responsabilitatea este mult mai mare, dar este un risc pe care il poti asuma. Cat despre acomodare, ca orice experienta, se face cu timpul. Incepi sa-l cunosti pe cel caruia ii predai si sa intuiesti ce "prinde" mai repede si asupra caror fapte trebuie sa insisti.
"Cum sa devii un profesor…"- daca ai fost inspirat si nu ti-ai aruncat caietele pe care le foloseai tu candva atat la scoala, dar si la meditatii, daca ai putin curaj si daca simti ca este timpul sa mai faci si altceva, atunci de ce sa nu dai, la randul tau, meditatii?
Intr-adevar, trebuie sa te deplasezi pana la casa invatacelului tau, dar merita. In plus, o poti lua ca pe un exercitiu de interelationare, ca tot ni se repeta ca traim intr-o societate in care inteligenta emotionala face diferenta. Pana la urma oricate dezanavtaje ai gasi, avantajele sunt in numar mai ridicat.
