Ce lac intins si murdar gasesti cand reintalnesti o iubire din trecut! Atat de sumbru si de nerecunoscut…
Nu ai gol in stomac si nici fluturi. Nu vezi ceva frumos si nici urat. Te uiti si tot ce vrei este sa mergi mai departe.
Totusi, te intrebi: "De ce dupa atata timp intinde mana dupa mine? Cine e? Ce vrea de la mine? In apa aia un doresc sa intru. E palida si eu am uitat sa inot!"
Inspiri adanc. Incepe sa-ti fie teama. Daca ar fi sa te forteze sa intri in apa, ce val te-ar mai aduce inapoi? Ce val? Te-ai scufunda lent si ai ramane acolo. Tu si niste bureti verzi.
Iubirea care inainte te ajuta sa respiri zbucimat si cu batai urland din piept, acum te sufoca. Obrazul pe care il mangaiai mai demult acum e aspru si nu poti nici sa-l privesti. Daca te apropii simti sageti.
Acum realizezi ca iubirea s-a asezat in fata ta. Iubirea sa pentru tine. Dar tu alegi sa nu te apropii. Ii intorci spatele si traversezi increzator podul, fara remuscari.
Ema Nica - editor Studentie.ro
FANTOMA IUBIRII