S-a remarcat odata cu lansarea tratatului "Le deuxieme Sexe" in 1949, o pledoarie pasionanta pentru abolirea pentru ceea ce numea ea mitul "eternului feminin". Aceasta avea sa devina la scurt timp o lucrare clasica a literaturii feministe.
A studiat in institutii private, iar mai tarziu a fost admisa la Sorbonne unde, in 1929, se dedica filosofiei. Il cunoaste pe Jean-Paul Sartre cu care se asociaza pentru o lunga perioada de timp.
A predat la numeroase institutii de invatamant in perioada 1931 si 1943, dupa care se retrage pentru a se dedica in intregime scrierilor. In 1945 Simone va fonda alaturi de Jean-Paul Sartre revista de analiza “Le temps modernes” cu aparitii lunare.
Romanele sale exploreaza tema majora a Existentialismului intr-o conceptie extrem de originala.
L`Invitee (1943 - She Came To Stay) releva distrugerea subtila a relatiei unui cuplu. Trateaza, de asemenea, problema intr-o relatie a constiintei “celuilalt”, constiinta individuala a fiecaruia fiind in mod fundamental un predator pentru celalalalt.
Les Mandarins (1954 - The Mandarins) este cea mai cunoscuta lucrare de fictiune a sa, fiind rasplatita cu Prix Goncourt. Plasata dupa cel de-al doilea razboi mondial, actiunea se concentreaza pe eforturile tinerilor intelectuali de a-si parasi `mandarina` (elita intelectuala) si de a se alatura activismului politic.
Printre titlurile sale dedicate filosofiei se numara Pour une Morale de l`ambiguite (1947 - The Ethics of Ambiguity). Remarcabile sunt si lucrarile sale de calatorie din care amintim La Longue Marche - 1957 (The Long March) si L`Amerique au jour de jour - 1948 (America Day by Day).
In lucrarile feministe, Simone de Beauvoir, a fost preocupata de problema batranilor pe care a tratat-o in "Une Mort tres douce" (1964 - A Very Easy Death) si La Vieillesse (1970 - Old Age), reflectii asupra indiferentiei societatii fata de batrani.
Simone de Beauvoir a ramas in istorie ca o femeie cu un formidabil curaj si integritate, a carei viata a constituit suportul tezelor sale: optiunea de baza a unui individ trebuie conturata din premiza egalitatii dintre femei si barbati fondata pe o structura comuna a existentei lor, independenta de sexualitate.
Femei care au schimbat istoria:
Jane Austen
Julia Kristeva
Maria de Jewess
Florence Nightingale
Mae Jemison
Adriana Laliu - Editor www.Studentie.ro
