
Aromele care ies din bucataria bunicii au intotdeauna un miros dulce de scortisoara.
Fie ca vine de la orezul cu lapte, prajiturile cu mere sau de la vinul fiert pudra te imbie la leneveala.
Iarna este condimentata cu gustul sau scortos.
Scortisoara este cojita de pe un arbore vesnic verde. Exista mai multe specii care produc condimentul, insa ele se incadreaza in doua mari categorii: Ceylon cinnamon, scortisoara care se foloseste in bucataria europeana si mexicana si Cinnamomum cassia, varianta mai condimentata si mai greu de macinat din Asia.
Aroma caracteristica scortisoarei este data de uleiurile esentiale pe care le contine. Aceste uleiuri si alti compusi sunt responsabili de multe beneficii ne-alimentare. O cura de o jumatate de lingurita de scortisoara pe zi scade glicemia si colesterolul din sange. Cei care sunt predispusi la diabetul de tip II au niveluri mari de zahar in sange, iar scaderea acestora le poate salva viata.
Studii intreprinse de Serviciul de Cercetare in Agricultura cauta sa confirme ca este o metoda viabila si naturala de mentinere a unor glicemii normale. Scortisoara este de asemenea un antioxidant puternic, ajuta in combaterea bolilor de inima, cancer si efectele imbatranirii.
Exista insa contraindicatii privind consumul de mari cantitati de scortisoara deoarece contine cumarina, o substanta toxica ce afecteaza ficatul.
Obiceiul de a bea ceai de scortisoara pentru a improspata respiratia are radacini vechi in istorie. Ceaiul calma durerile de stomac si aromatiza aerul.
Condimentul nu este folosit numai pentru dulciuri. Bucatariile traditionale din multe tari din lume folosesc scortisoara pentru a condimenta carnea, orezul sau sosurile.
Istoria scortisoarei.
Ruloul de scortisoara era un cadou rezervat monarhilor sau oamenilor influenti al unui stat. In anii 2.000 ien, scortisoara era adusa din China pentru placerile rafinate ale faraonilor. In Vechiul Testament se descria mirosul din vesmitele si patul iubitei care aducea cu aromele libaneze de scortisoara.
In evul mediu ruta comerciala a scortisoarei intra prin porturile comerciantilor venetieni care detineau monopolul condimentul. Dupa ocupatia otomana, comertul cu scortisoara a fost acaparat de portughezi, bogatie pe care au aparat-o peste 100 de ani, pana in 1638, cand zona din care se importa devine aliat cu comerciantii germani si apoi in 1796 de englezi.
In prezent cca 40% din productia de scortisoara este data de China, India si Vietnam.




