Marile valori nu sunt recunoscute si aclamate asa cum au meritat poate o viata intreaga, decat atunci cand ne parasesc. Este nevoie oare de un pret atat de crud pentru a realiza asemenea pierderi? Pe 5 august a plecat dintre noi unul dintre cei mai iubiti, adulati si apreciati artisti romani ai tutoror timpurilor, adevarata flacara a spiritualitatii romanesti.

Trupul sau neinsufletit s-a odihnit si ieri in sala Teatrului Bulandra, primindu-i pe cei care l-au simtit in sufletul lor toata viata. Au venit pe rand sa-si ia ramas bun de la Motu, in tacere deplina, in foaierul Salii Izvor a Teatrului Bulandra, acolo unde a fost depus trupul neinsufletit al artistului. La teatru au venit actori, muzicieni si prieteni. Nu s-a mai cantat, nu s-a mai recitat si nu s-a mai aplaudat de data asta, chiar daca au fost Ducu Bertzi si Nicu Alifantis, chiar daca mai erau Virgil Iantu, Peter Imre sau Mircea Diaconu.

Este locul in care Pittis a lasat o parte din sufletul sau de-a lungul anilor, alaturi de gloria marilor succese. Decor mut, scena plina de flori si lumanari. Ultime omagii i-au adus si colegii de la Radio3net, „puiul” lui Florian Pittis, care ii va purta pe viitor numele. Hotararea a fost luata de Consiliul de Administratie "pentru a ramane in memoria celor care l-au iubit". Propunerea de schimbare a denumirii Radio3net a venit din partea lui Bogdan Ghiu, membru in CA al SRR. Radio Romania a deschis si o carte de condoleante pentru toti cei care doresc sa-si exprime gandurile si sentimentele fata de cel care a fost Florian Pittis.

Cortegiul funerar il va purta astazi pe Florian Pittis catre Cimitirul Bellu si va trece prin fata Casei Radio. Il vor putea omagia fostii colegi, prietenii, insa si ascultatorii care i-au indragit prezenta radiofonica.

Florian Pittis se va retrage din lumea noastra pe Aleea Actorilor de la Bellu pentru ultima reprezentatie, de aceasta data fara cuvinte, pentru toti cei care doresc sa isi ia ramas bun. Familia, prietenii, colegii, admiratorii de toate varstele, de ieri si de azi, pentru care, oricat de lung ar avea parul, Pittis va ramane mereu un simbol spiritual al istoriei noastre culturale. Drum bun, Motule!