REVOLUTIA LIMBII ROMANE

calendar_month 08 Aug 2007, 00:00
Adolescentii vorbesc in romana, dar le scapa periodic nu numai cuvinte, ci intregi fraze in alta limba, in special in engleza. Si nici nu sunt singurii, pentru ca si destui adulti o dau pe englezisme, frantuzisme si italienisme. E simplu, aceste expresii au intrat deja in vocabularul urban. De la „Hello”, „ceau”, „danke”, „ola”, „dunno”, „maybe” pana la „awesome”, ai sa le auzi pe toate, pentru ca e si o chestiune de stil si de impact social, de „a da mai bine” in fata altora.
Se poarta si regionalismele, pe motiv ca iti dau un aer mai cool. De la "multam", "servus", "no bine" si "fain" pana la simularea accentului...
In ceea ce priveste prescurtarile, ele sunt veterane. Articolul de la sfarsitul unui cuvant nu se aude mai niciodata, iar unele cuvinte sunt comprimate cu mult mai mult: “telu, calcu’” „dirigu’”, „compu”, „bicla”, „blogar”, „bloghist”, „titiu”(masina).
Mai sunt si cuvintele cu uz stradal, gen “Beton! Super! Meserie! Marfa! Smecher! Gege, Varza”, multe rasturnandu-si radical semantica. Regulile gramaticale devin facultative, prepozitiile sunt inghitite, acordul se face „la plesneala”, iar topica frazelor e rasturnata la libera inspiratie. Si asta pentru ca fiecare vorbeste asa cum „ii trazneste” iar expresia se perpetueaza instant.
Irinel Columbeanu in shimb are toate meritele pentru (re)introducerea in circulatie a atat de uzatului deja „misto...”.

Noutati




