STUDENTII LA NOI SI LA EI
5/5208
calendar_month 05 Nov 2007, 00:00
Secolul vitezei incepe sa prinda si mai mult avant. Liceeni temina studiile si se indreapta negresit catre admitere la facultate. Insa nu peste tot este asa.

Desi am putea sa credem ca peste tot se intampla asa, totusi `la noi` nu este ca `la ei`.


Dupa ultimele date ale OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) Regatul Unit a cazut de pe locul trei pe 10 in ceea ce priveste proportia studentilor din universitati. O parere des intalnita in Anglia este ca nu este nevoie de asa multi absolventi de studii superioare.

Tinerii au indoieli asupra beneficiilor frecventarii cursurilor universitare, iar uneori primesc mesaje din tot felul de surse ca este mai bine sa te angajezi imediat.

Pentru unii ar putea sa fie valabila acesta optiune, insa sa o iei pe cont propriu cand inca mai ai in fata 30-40 de ani de munca poate fi destul de dificil.

Lipsa din anii trecuti de electricieni si instalatori sau nevoia de alte tipuri de meserii a fost satisfacuta de imigrantii din Europa de Est. Intr-o piata a muncii ce evolueaza rapid, angajarile viitoare trebuie sa asigure o flexibiliate a abilitatilor si o dorinta de a invata ceva nou.

Datele statistice ale OECD confirma insa ca studiile superioare asigura un venit mediu mai mare si un risc mai scazut de somaj.

Tarile care au avut mai multi absolveni de studii superioare au depasit mai repede pragurile critice nationale de somaj din anii `90.

Media europeana a elevilor cu varste intre 15-19 ani este de 85.2% din totalul tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani.

Potrivit unei statistici publicate recent de EUROSTAT, varsta medie a studentilor romani este printre cele mai mici din Europa. Astfel, conform EUROSTAT, in 2003 varsta medie a studentilor romani a fost de 21,2 ani, in crestere fata de anul anterior, cand a fost de 20,8 ani, dar sub media de 22,1 ani inregistrata in cele 25 de state membre ale Uniunii Europene.

Evolutia studentilor si a absolventilor in Romania este crescatoare: de la 192.810 studenti in anul 1990 la 650.335 in anul scolar 2004-2005. Cea mai mare crestere a numarului de studenti a fost in anul universitar 1995-1996 de la 255.162 la 336.141, adica cu 31,7% mai mult, doar in decursul unui an. Un factor major in evolutia crescatoare a cererii de studii superioare a avut-o mai ales aparitia facultatilor particulare (creste numarul facultatilor de la un total de 48 de institutii in 1990 la 117 in 2005, cu un numar maxim de 126 in 2000-2002). Cresterea numarului de studenti nu poate fi pusa pe seama cresterii natalitatii din 1974-1975 fata de doar cativa ani mai tarziu.

Evolutia cea mai surprinzatoare in perioada 1990-2005 este ce a proportiei elevilor si studentilor la 10.000 de locuitori, acest indicator fiind cel mai concludent deoarece ia in calcul populatia totala, creandu-se astfel o viziune de ansamblu asupra imaginii pe care o are invatamantul in randul romanilor, al asteptarilor viitorilor studenti, dar si al largirii posibilitatilor de alegere a facultatii.

Numarul elevilor la 10.000 de locuitori a scazut constant de la un an la altul, ajungandu-se astfel ca de la 1.776 elevi la 10.000 locuitori in 1990 sa se ajunga la 1.434 elevi( unul din 6 locuitori era elev in `90 - 16.7% din populatie, fata de 1 din 7 cincisprezece ani mai tarziu - 14.28% din populatie).

In cazul studentilor acest trend a fost invers: desi se tineau de scoala din ce in ce mai putini elevi (creste abandonul) se inscriau din ce in ce mai multi studenti: de la 83 studenti la 10.000 de locuitori in `90 la incredibila crestere de peste 3 ori la 300 de studenti la 10.000 de locuitori in 2005 ( de la 0.83% la 3%).



Si aflam ca desi in erau mai multi baieti care se duceau la scoala in 1990 decat fete (51.21% baieti si 48.79% fete) in cazul studentilor ele reprezentau 47.2% si ei 52.8%. In 2005 situatia se schimba: 50.01% fete si 49.99% baieti.