CREDIT DOAR CU COMISIONUL

label Financiar autorenew 2025-09-29, 16:53
Cnd bancile se bat care mai de care sa dea credite, nu pare a fi o tragedie daca se ridica una singura mpotriva curentului. Din pacate pentru cei care nu si-au schimbat televizorul Cromatic, contra creditarii se pronunta taman cine conteaza: Banca Nationala. De 15 ani, colaborarea dintre Finante si Banca merge ca si ceasul: cnd cnta cucul la BNR, ministrul se trezeste cu o noua lege n brate. Unii dau vina pe Isarescu pentru austeritatea impusa romnilor, altii lauda prudenta sa, care a ferit economia de crize. Daca politicile macroeconomice i lasa reci pe romni, microundele i nfierbnta. Vizita la hipermarket a fost, o vreme, ca o plimbare prin parc: n Herastrau lasai buletinul garantie si luai o hidrobicicleta. Din angro, cu buletinul iei un aragaz. nasprirea conditiilor de creditare ar putea transforma, din nou, magazinele n muzee, n care intri, privesti si pleci, njurnd preturile. Ce-o doare grija pe Banca de firmele creditoare, si spune lumea? Marile retele de electrocasnice sau dealerii auto s-au mprumutat pe afara, au gasit surse de finantare, e riscul lor cnd dau credite n loc sa stea cu marfa pe stoc. Pesimistii vad n pachetul anticreditare somaj si temperarea cresterii economice, odata ce aragazuri, frigidere si mobila produse n tara vor ramne fara clienti.De cealalta parte, autoritatile spun ca sistemul poate iesi n decor, daca nu se apasa frna. Un accident n lant ar afecta bancile, economiile populatiei si cine mai stie ce indicatori "macro". Principala temere este nsa deficitul balantei comerciale. Consumul nseamna importuri mari, iar diferenta dintre importuri si exporturi a ajuns la un nivel ngrijorator. O tara poate consuma mai mult dect produce doar daca ia credit. Iar pretul creditului creste cnd "deficitul" pe care l ai de acoperit e mai mare. Pna la urma, toti vom plati dobnzi mai mari la creditele pe care le ia Romnia. Asa o fi, dar daca se recunoaste ca problema nu e creditarea n sine, ci diferenta dintre exporturi si importuri, atunci masurile propuse nemultumesc mult si rezolva putin. Ideal ar fi fost sa creasca exportul prin masuri fiscale sau politici economice sanatoase. Nici investitiile n infrastructura nu sunt de neglijat. O autostrada, daca se construia, aducea turisti, deci "exporta" servicii. Fondurile private de pensii si proiectele imobiliare, gen ANL, "deturneaza" banii din consum spre investitii. Astfel de proiecte erau necesare, dar greu de realizat pe termen scurt. ntre timp, poate nu ar fi stricat descurajarea importurilor de lux. Un Hummer creste deficitul ct o mie de aragazuri, iar proprietarul si ia creditul cu goldencardul, nu cu buletinul. Statul ar trebui sa se uite si n oglinda cnd acuza cresterea deficitului. Comenzile publice s-au dedulcit doar la marfa "made in CE". Primariile nu vor dect pubele nemtesti, pe sosele se pun garduri de plastic suedez, iar asfaltul se aduce din Vest, desi producem ciment n tara. Asa ca, pna la creditul cu buletinul, sa se ocupe guvernul de comanda cu comisionul!