Interviu cu un student: Laura Becheru - "Interactiunea dintre mediul academic si cel profesional este mult mai intensa decat in Romania"
3/33804
calendar_month 30 Iun 2014, 00:00
Laura Becheru este urmeaza un program de Master of Science in Business, cu specializare in Strategie, la BI Norwegian Business School din Norvegia. Lucreaza in cadrul universitatii ca Student Assistant in departamentul Master of Science si, in acelasi timp, face voluntariat in Liga Studentilor Romani din Strainatate, filiala din Norvegia. S-a acomodat usor, acest lucru si datorita experientei capatate in urma bursei Erasmus pentru un an in Marea Britanie, la Nottingham Trent University. Haideti sa descoperim impreuna cum este viata de student strain in Norvegia, prin ochii Laurei Becheru.

1. Laura, cum te-ai hotarat sa pleci si in ce colt al lumii?
Inca din timpul liceului planuiam sa studiez la un moment dat in strainatate. Am inceput studiile de licenta in tara, la Academia de Studii Economice din Bucuresti, Facultatea de Relatii Economice Internationale. Cursurile le-am urmat insa in limba engleza, ceea ce m-a ajutat sa imi mentin orientarea internationala. In anul al II-lea am obtinut o bursa Erasmus pentru un an in Marea Britanie, la Nottingham Trent University. M-am intors cu decizia de a pleca din nou, in alta parte, la masterat: in momentul de fata sunt masteranda in Oslo, Norvegia.

2. De ce ai ales Norvegia?
Eram destul de curioasa cu privire la stilul de viata al nordicilor, modelul economic al acestor tari este faimos si voiam sa am ocazia sa il inteleg mai bine. M-a convins si reputatia foarte buna a scolilor de business din Norvegia. Studiile sunt foarte practice, iar interactiunea dintre mediul academic si cel profesional este mult mai intensa decat in Romania.

3. Cum ti s-a parut procesul de admitere acolo?
Procesul de aplicare a fost destul de simplu. Notele din timpul facultatii au fost foarte importante in evaluarea aplicatiei. In plus, am trimis un CV si o scrisoare de intentie in limba engleza. In general, cerintele de admitere mai includ si un test de limba engleza (TOEFL/ IELTS/ Cambridge) si un test al abilitatilor analitice (de exemplu GMAT). Faptul ca studiasem doar in engleza a echivalat cu testul de limba, iar de GMAT nu a fost nevoie datorita parteneriatului dintre ASE si universitatea norvegiana.

4. Ce facultate urmezi in Norvegia si de ce?
In prezent urmez un program de Master of Science in Business, cu specializare in Strategie, la BI Norwegian Business School. Am inceput sa imi cultiv interesul pentru management strategic si consultanta inca din anul petrecut la Nottingham Trent University, iar ulterior am participat la diverse competitii si cursuri care sa ma pregateasca pentru o cariera in acest domeniu. Un masterat in management strategic a parut pasul firesc.
Universitatea la care sunt acum imi era cunoscuta datorita parteneriatului pe care il avea cu ASE: cunosteam foarte multi studenti care participasera la un program de schimb de experienta in cadrul BI Norwegian Business School si fusesera foarte incantati. Este o universitate buna, care are conexiuni puternice cu mediul de afaceri norvegian.

5. Ce poti sa ne spui despre exigentele profesorilor de acolo fata de cele din Romania?
Din experienta mea, pregatirea pentru un examen presupune, in general, mai multe ore de munca aici decat in Romania (cel putin la nivel de master). In plus, profesorii se asteapta ca studentii sa acorde o mare atentie pregatirii individuale, asa incat studentii nu trebuie sa vina niciodata nepregatiti la cursuri. In timpul cursurilor, profesorii nu repeta informatia din carti sau articole, ci o discuta impreuna cu noi; avem dezbateri, prezentari, discutii in jurului conceptelor – totul este mult mai dinamic si mai solicitant. Cred ca este mai degraba o chestiune de consecventa, decat de exigenta: trebuie sa ne pregatim constant pe parcursul semestrului, nu doar in sesiune.
"Studentii romani sunt in general foarte apreciati, iar profesorii au asteptari mari de la noi"
6. Ce poti sa ne spui despre cazare? Ai primit o camera de camin, in ce conditii ti se repartizeaza si care sunt cheltuielile lunare?
Studentii internationali sunt ajutati de universitate sa isi gaseasca o camera de camin, iar repartizarea nu depinde de medie, ci de respectarea unui deadline de aplicare. Cazarea la camin este cea mai ieftina varianta in Oslo, iar camerele sunt doar pentru o persoana. Baia si bucataria in general sunt impartite cu cateva persoane (maxim 7). O camera la camin costa intre 350 si 500 de euro pe luna, cu toate utilitatile incluse.

7. Cum este viata de student acolo? Spune-ne cate ceva despre costurile de trai in ceea ce priveste chiria, transportul, mancarea.

Norvegia este o tara foarte scumpa comparativ cu Romania. Chiria variaza intre 3.000 NOK (coroane norvegiene; 1 NOK=0.52 RON) la camin si undeva la 10.000 NOK (chiar si mai mult) pentru o camera in apartament cu chirie.
Mancarea, de asemenea, este destul de scumpa. Cea mai ieftina paine este 9 NOK, laptele este 16 NOK/litru, carnea de pui in jur de 80 NOK/kg. Mesele la restaurant sunt foarte rare pe buget studentesc. Iar probabil cel mai scump lucru din Norvegia este alcoolul, a carui vanzare este monopol de stat.
La transport, totusi, studentii au parte de reduceri semnificative. Un abonament de o luna pe toate mijloacele de transport in Oslo este 390 NOK pentru studenti, comparativ cu aprox. 650 NOK pentru adulti. Si include chiar si transport cu feribotul pe insulele din fjordul Oslo!
Chiar daca preturile sunt mari, socul initial se atenueaza treptat. Studentii invata de unde sa isi cumpere mancare mai ieftina, pentru a se incadra intr-un buget mai restrans. In plus, daca ai un job part-time ca student, este de ajuns sa te intretii intr-un mod decent.

8. Ai simtit in vreun moment ca esti discriminata?

In mediul academic nu m-am simtit niciodata discriminata. Studentii romani sunt in general foarte apreciati, iar profesorii au asteptari mari de la noi, deoarece au avut colaborari frumoase cu romani. In Norvegia si in universitatea mea exista povesti ale unor romani de success, cu care toata lumea se mandreste. Daca in alte contexte am intalnit oameni care sa aiba prejudecati referitoare la romani, acestea veneau din lipsa de informare, iar partea buna este ca norvegienii sunt dispusi sa asculte si sa inteleaga un punct de vedere contrar.
Totusi, ca si student strain in sens larg, este mai greu sa obtii un job daca nu cunosti limba norvegiana. Angajatorii prefera vorbitori de norvegiana, ceea ce, trebuie sa recunoastem, este destul de normal.



9. Cat de mult va implica facultatea in activitati de practica in domeniu?
In cadrul programului meu de Master, poti sa optezi pentru un internship de un semestru, ca parte a curriculei. De asemenea, avem un departament de Carreer Service care ne poate ajuta in cautarea unui job si in procesul de aplicare. Un alt aspect este faptul ca de doua ori pe an, facultatea organizeaza un targ de joburi la care participa foarte multe companii norvegiene, deci ne este usor sa intram in contact cu angajatorii. Depinde totusi de noi daca suntem dispusi sa mergem “the extra mile”, in asa fel incat sa profitam de oportunitatile oferite.

10. Cu ce te-ai acomodat cel mai greu? Ce ti s-a parut cel mai dificil?
Faptul ca nu cunosc inca limba mi-a creat cele mai multe dificultati in adaptare pana acum. Este dificil sa fii langa un grup de persoane si sa nu ai idee despre ce vorbesc, mai ales la job sau la intalniri cu clasa. Acum deja am inceput sa inteleg conversatiile din jurul meu intr-o oarecare masura, ceea ce face o diferenta enorma pentru ca ma simt mai in largul meu.
"Norvegia are cel mai ridicat nivel de trai din Europa, salariile sunt extrem de atractive, somajul scazut"
11. Iti permite orarul sa lucrezi in acelasi timp? Si daca lucrezi, cum sunt angajatorii?
Da, orarul imi permite sa lucrez in acelasi timp, desi uneori este mai dificil sa imi organizez programul (de exemplu in sesiune). Pentru ca o mare parte a activitatii noastre la Master se bazeaza pe studiul individual, depinde de mine cum imi organizez timpul pentru a le face pe toate. Exercitiul de time management este util in sine.
In primul rand, fac voluntariat in Liga Studentilor Romani din Strainatate (LSRS). LSRS este o organizatie cu fililale in peste 30 de tari. Una dintre filiale este si in Norvegia, unde ma implic in organizarea de proiecte pentru comunitatea de studenti romani. In plus, fac parte din Departamentul Filiale al LSRS, deci sunt tot timpul in contact cu studenti romani de pretutindeni.
In al doilea rand, lucrez in cadrul universitatii ca Student Assistant in departamentul Master of Science. Asadar, sunt norocoasa pentru ca am activitati care ma ajuta, in mod indirect, si cu studiile. Este un job part-time cu program flexibil in functie de cursuri. In acest job, am ocazia de lucra direct atat cu actualii studenti ai universitatii, cat si cu potentiali studenti. Eu si colegii mei ajutam coordonatorii de programe in diverse chestiuni administrative si uneori mergem la targuri educationale pentru a prezenta universitatea. Jobul ma ajuta mult, atat financiar, cat si pe partea de adaptare la mediul de lucru din Norvegia. Este foarte important sa inveti sa iti creezi o retea de prieteni, cunostinte, colegi, profesori, eventuali angajatori.

12. Ce avantaje in plus iti ofera sistemul de invatamant de acolo fata de cel din Romania?
Sistemul educational Nordic este mult mai aplicat decat cel din Romania, in special la nivel de masterat. Avem in fiecare saptamana diverse studii de caz, facem analiza reala de business, folosim aceleasi instrumente de software pe care le utilizeaza companiile. In ultimul semestru, vom avea un proiect real de consultanta la o companie norvegiana. Un alt avantaj important la universitatea mea este legatura puternica pe care o are cu mediul de business. Avem frecvent invitati speciali la cursuri: manageri, consultanti, chiar CEOs. Iar contactele acestor persoane sunt disponibile pentru noi, in cazul in care vrem sa le punem intrebari ulterioare. Societatea norvegiana nu este la fel de ierarhizata precum cea romaneasca. De aceea, este mult mai usor sa comunici cu oricine, sa iti sustii punctul de vedere, sa te simti relevant in domeniul tau.

13. Ce asteptari ai dupa terminarea facultatii?
Ca si planuri pe termen scurt si mediu, imi doresc un job in care sa pot aplica ceea ce invat acum... poate un job in consultanta sau ca trainee in management. Sunt constienta ca absolvirea masteratului nu inseamna ca am terminat de invatat, asa ca probabil voi cauta un job unde pot continua sa invat ceea ce imi place.

14. Te-ai gandit vreodata sa ramai acolo dupa terminarea facultatii?

Bineinteles, este o varianta pe care nu o exclud. Norvegia are cel mai ridicat nivel de trai din Europa, salariile sunt extrem de atractive, somajul scazut. De asemenea, din punct de vedere social, Norvegia are un sistem care incurajeaza viata de familie, mentinerea unei existente active si sanatoase. Chiar si Oslo este o capitala atipica, mai linistita si mai nepoluata decat multe altele.
Pe de alta parte, mi-as dori oricum ca la un moment dat sa ma intorc in tara. Profesional, sunt multe oportunitati in Romania: o piata emergenta care reprezinta o provocare pentru orice om de afaceri/consultant. De asemenea, perspectiva de a fi alaturi de familie si prieteni va cantari mult in decizia mea.

15. Ce sfaturi ai pentru cei care doresc sa studieze in strainatate?
La un nivel concret, le recomand sa faca o cercetare solida inainte sa plece la studii, eventual sa obtina pareri pro si contra de la cei de dinaintea lor. E important sa stii si aspectele negative pe care le poti intalni, pentru a le putea depasi cu usurinta.
Pentru mine, anii de studiu in strainatate m-au ajutat sa ma definesc mult mai bine ca persoana si ca viitor profesionist. Am capatat incredere in fortele proprii si, in acelasi timp, am invatat sa fiu mai realista. Paradoxal, atunci cand trebuie sa te adaptezi intr-un loc nou, te identifici mai bine pe tine insuti. De aceea, in concluzie, recomand tinerilor sa nu le fie teama de experienta studiului in strainatate, chiar daca expunerea la un mediu nou aduce cu sine multe provocari.

Andreea Catan
Interviu realizat cu sprijinul Ligii Studentilor Romani din Strainatate, in cadrul proiectului "Interviuri cu studenti"