INTOLERANTA ALIMENTARA

7/707
label Sanatate autorenew 2025-09-29, 16:53
Intoleranta alimentara Intoleranta la un anumit aliment nu este legata de reactia sistemului imunitar al organismului, ci este cauzata de lipsa (transmisa genetic sau indusa de stres, boala) unei anumite substante (enzime) necesare digestiei. Intoleranta alimentara este un raspuns lent, de tipul unui proces inflamator cronic, la un aliment pe care il consumi in mod frecvent (spre deosebire de alergie, care este o reactie imediata si mult mai evidenta). Uneori, simptomele intolerantei alimentare sunt vagi si includ o combinatie de probleme gastrointestinale (diaree, probleme de digestie, stari de voma sau lipsa poftei de mancare, colon iritabil), dar si agravarea unei eczeme sau a unei crize de astm, dureri de cap, oboseala si iritabilitate, chiar dureri articulare. Intoleranta alimentara se confunda adesea cu alte probleme de sanatate si nu poate fi identificata si tratata decat cu ajutorul medicului. ALIMENTE CARE POT PROVOCA INTOLERANTA DIGESTIVA. Cele mai des intalnite substante care determina intoleranta sunt lactoza (laptele de vaca) si glutenul (faina de grau), dar si soia, merele, carnea de porc sau de pui, ciupercile, unele substante naturale care se gasesc in fructe, legume, nuci si mirodenii, precum si aditivii alimentari (conservanti, coloranti, arome). De exemplu, daca painea iti face rau, s-ar putea sa nu tolerezi oricare dintre ingredientele: faina de grau, conservanti, drojdie de bere sau agenti de afanare. Intoleranta alimentara poate aparea la orice varsta. Poate determina suferinte de scurta durata sau pentru toata viata. Daca nu sunt diagnosticate la timp, intolerantele alimentare pot duce la aparitia ulterioara a unor probleme serioase de sanatate: de exemplu, un copil cu intoleranta (neluata in seama) la lapte poate dezvolta boala Crohn, la maturitate. Singurul mod de a diagnostica o intoleranta alimentara este acela al eliminarii din alimentatie, intre sapte zile si trei saptamani, a tuturor alimentelor suspectate de a fi provocat simptomele si reintroducerea lor pe rand, in cantitati mici. Daca simptomele reapar, intoleranta este confirmata. In cazul riscului unor reactii severe, reintroducerea alimentelor se face sub stricta supraveghere a unui medic. "Dieta eliminatorie" poate fi un proces indelungat si frustrant. Primele simptome ale intolerantei alimentare apar la consumul progresiv de aliment, spre deosebire de alergii, care se declanseaza chiar si la cele mai mici cantitati. Gradul de intoleranta difera de la o persoana la alta si depinde de cantitatea ingerata, ceea ce face foarte dificila stabilirea acesteia. Singura exceptie de la regula este celiachia (intoleranta la gluten), care nu admite nici cea mai mica urma de substanta.Intoleranta la lactoza Mai mult de jumatate dintre adulti prezinta intoleranta la lactoza. Populatia adulta de culoare si cea asiatica au o capacitate mai mica de a metaboliza lactoza in comparatie cu europenii. Simptomele apar ulterior ingestiei de lapte (de vaca) si constau in greata, balonari si diaree. Acestea pot sa nu apara si in cazul produselor lactate de tipul iaurtului, de exemplu. Inlocuitori pentru cei care nu tolereaza laptele de vaca sunt laptele de orez, de soia sau de migdale. Intoleranta la gluten (celiachia)Intoleranta la gluten (din faina de grau) se numeste "celiachie" si afecteaza cam unul din 200 de oameni. Boala este cauzata de intoleranta la glutenul prezent in grau, secara, orz, mei si ovaz.Simptomele acesteia variaza de la cele clasice (diaree, dureri abdominale, pierdere in greutate), pana la cele care nu au legatura cu traiectul gastrointestinal.