MIGRENA

8/823
label Sanatate autorenew 2025-09-29, 16:53
Migrena este o maladie cu manifestari paroxistice de cefalee cu durata de la 4 la 72 ore, deseori unilaterala la debut, cu caracter pulsatil, de intensitate moderata sau severa, care altereaza frecvent activitatea cotidiana si se amplifica la efort fizic. Cefaleea este asociata cu greturi, vome, fonofobie si fotofobie.Migrena este o durere de cap episodica, de obicei unilaterala, caracterizata prin multiple modificari neurologice, gastrointestinale, autonome. Recent, episodul de migrena a fost impartit in cinci faze: 1 - Premonitorie (prodromala): consta in modificari de comportament, emotionale, ce apar cu una sau doua zile inaintea cefaleei.2 - Aura este a doua faza, care daca este prezenta, precede cu 15-60 minute cefaleea. 3 - A treia faza este cefaleea propriu-zisa.4 - Rezolutia cefaleei este a patra faza. 5 - Ultima faza persista cateva zile si este caracterizata prin slabiciune si stare de confuzie.Este de retinut faptul ca, la anumite persoane, medicamentele vasodilatatoare (nitroglicerina, dipiridamolul) pot induce cefalee. De asemenea, trebuie tratate anxietatea si depresia. La femeile care iau anticonceptionale orale, o pauza in tratament poate duce la ameliorarea migrenei. Ca tratament medicamentos util in preventia migrenei, exista variate clase de medicamente ce s-au dovedit utile. Acestea sunt: beta-blocante (propranolol, nadolol, atenolol), antidepresive triciclice (amitriptilina, imipramina), inhibitori ai recaptarii serotoninei (fluoxetina), antiinflamatorii nesteroidiene (aspirina, ibuprofenul), anticonvulsivante (valproat, fenitoin) si blocante de calciu (verapamil).Pentru ameliorarea simptomelor din episodul acut (din timpul crizei) exista, din pacate, doar cateva medicamente disponibile (anumiti derivati de ergot si triptani). Acestea sunt extrem de eficiente si trebuie administrate la cei cu migrena clasica (cu aura) in faza premonitorie, iar la cei cu migrena comuna (fara aura) imediat ce incepe cefaleea. Preparatele sunt disponibile in forme injectabile (intravenos sau subcutanat), sub forma de tablete si supozitoare. Trebuie insa tinut intotdeauna cont de faptul ca aceste medicamente au importante reactii adverse si contraindicatii de administrare (le gasesti prezentate in prospect). De aceea, e important ca strategia terapeutica sa fie stabilita numai de catre medicul neurolog, in functie de particularitatile fiecarui caz in parte.Forme clinice -mai frecvent se ntlnesc doua forme de migrena:- migrena fara aura (comuna)-este cea mai frecventa forma. Ea poate afecta o singura jumatate de cap sau tot capul. Cu o zi inainte de a se declansa apare o stare de oboseala sau o schimbare de dispozitie. Dureaza, de regula, 3-4 zile.- migrena cu aura (mai rar - 20%) - clasica sau asociata-este precedata de aparitia unui fenomen neurologic cunoscut sub numele de "aura" cu 15-60 minute inainte de declansare. Majoritatea aurelor sunt vizuale si sunt descrise ca flash-uri luminoase, linii in zig-zag sau imagini distorsionate; unele persoane acuza chiar pierderea temporara a vederii. O astfel de criza poate dura o zi sau doua.Sistemele afectate: trunchiul cerebral, vasele cerebrale.Ereditatea: n 1/2 cazuri predispunere genetic.Prevalenta: maladie frecventa, se ntlneste la 15% populatie matura.Predominanta de vrsta: mai frecvent ntre vrsta de 25-55 ani.Predominanta de sex: femeile sufera n mediu de 2 ori mai frecvent ca barbatii.Semne si simptomeCefaleele survin periodic sub forma de atacuri de migrena cu durata (daca nu sunt tratate) de la 4 la 72 ore.Durerea are urmatorii parametri:- unilaterala (mai frecvent);- pulsatila (mai rar surda, apasatoare);- intensitatea - moderata sau severa;- efortul fizic amplifica durerea.Cefaleea se asociaza frecvent cu:- greata, voma;- fotofobie, fonofobie.In cazul migrenei cu aura, simptomele de mai sus se asociaza cu urmatoarele fenomene, care, de regula, preced cu 20-60 min. atacurile de migrena:- sclipiri, luminite, stelute, sfere stralucitoare, filamente luminoase etc. (aura oftalmica);- furnicaturi, amorteli n diverse zone ale corpului (aura senzitiva);- tulburari de motilitate ale globilor oculari (migrena oftalmoplegica), pareze si plegii (migrena hemiplegica).Cauze -tulburarile cerebrale sunt primare, iar vasele cerebrale sufera secundar.Activarea patologica a sistemului trigemino-vascular cu eliminarea aminelor vazogene.Schimbarile meteorologice si modificarile hormonale din timpul ciclului menstrual pot fi cauze comune care pot declansa un acces de migrena.Tulburari biochimice ale scrotoninei, opioidelor, prostaglandinelor.Durerea migrenoasa rezulta dintr-un lant de factori neurogeni, vasculari si biochimici, declansati n mod ciclic.Factori de risc - factorul genetic.- migrena - factor de risc la femeile tinere, care fumeaza si utilizeaza contraceptive hormonale.Diagnostic -nu exista criterii paraclinice de diagnostic ale migrenei. Doar n cazul unui prim acces survenit dupa 40 ani sau prezentei semnelor de focar, se cer investigatii suplementare. Migrena simptomatica se ntlneste rar (tumoare, malformatie vasculara). Ea poate fi un simptom n maladia CADASIL, n sindromul anticorpilor antifosfolipidici etc. Diagnostic diferential- cefaleea cluster;- cefaleea conditionata de HTA paroxistica;- cefaleea n cadrul hipertensiunii intracraniene paroxistice (chist coloid al ventricolului III);- cefaleea cauzata de patologii locale (oftalmologice, stomatologice, ORL).Investigatii de laborator - nu sunt necesare.Schimbari morfologice - nu se constata.Teste speciale - nu exista.Investigatii instrumentale - Doar pentru a exclude o migrena simptomatica sunt necesare o serie de investigatii: - fundul ochiului; EEG; tomografia computerizata; rezonanta magnetica nucleara.Procedee diagnostice - procedee diagnostice speciale nu exista.Masuri generale -tratamentul crizelor (gesturi simple): - comprese reci sau calde ale tmplei; frectia tmplei; cafea puternica; o bucatica de zahar; pozitie orizontala ntr-o camera linistita, ntunecoasa.Tratamentul profilactic (nonmedicamentos): - relaxare; biofeed-back (retroactiune biologica); acupunctura; psihoterapie.Evitarea anumitor produse ce contin tiramina (vin rosu, cascaval,branza maturata, nuci, citrusi, ciocolata etc.), care are efect vasoconstrictor si poate provoca accese migrenoase.Evitarea consumului excesiv de aspartam, fumatului, glutamatului monosodic (folosit in mancarea chinezeasca), anumitelor medicamente, sevrajului la cofeina,carnii cu nitrati - mezelurile, in special.Masuri generale - nu sunt indicate.Regim - n caz de acces migrenos se evita activitatile, care amplifica cefaleea. n perioada dintre accese se evita factorii provocatori (stresul, oboseala, insuficienta somnului, anumite produse alimentare)Dieta - se evita produsele alimentare, care eventual ar putea provoca criza migrenoasa (vezi - tratament: masuri generale).Informarea pacientului despre:- caracterul maladiei, necesitatea evitarii factorilor declansatori.- modul de administrare al medicamentelor, riscul abuzului medicamentos.- necesitatea tratamentului sistematic pentru a evita complicatiile migrenei: statusul migrenos, ictusul migrenos.Masuri de preventie a exacerbarilor- respectarea regimului somn-veghe.- evitarea suprasolicitarilor psihice si fizice.- evitarea alimentelor ce provoaca criza.- tratamentul profilactic sistematic.Complicatiile posibile - cefaleea cronica cotidiana, statusul migrenos, infarctul migrenos, ictusul ischemic cerebral.Prognosticul si evolutia- n majoritatea cazurilor - evolutie benigna cu acutizari si remisiuni de diversa durata.- migrena hemiplegica si migrena la femei tinere, consumatoare de tutun si contraceptive hormonale, prezinta risc sporit de ictus ischemic cerebral.Stari patologice asociate - depresia, anxietatea, tulburarile vegetative suprasegmentare, epilepsia.Factori legati de vrsta - Pediatrici: la copii frecventa migrenei este n medie de 5%. Geriatrici: Noi cazuri de migrena, de obicei, nu apar. Atacurile migrenoase devin mai rare cu vrsta.Sarcina - determina remisiuni n 70% cazuri.