CE-I AIA "SPECIALIZARE COMPLEMENTARA"?

label Studentesc autorenew 2025-09-29, 16:53
Conform procesului Bologna, invatamintul universitar a fost organizat pe trei cicluri: studii universitare de licenta, master si doctorat. Astfel, cei patru ani clasici de pina acum, au fost comasati in doar trei ani, in care studiile s-au organizat pe domenii. Acestea cuprind la rindul lor una sau doua specializari, pe care studentul le poate urma. La Universitatea Al. I. Cuza, conform ultimelor hotariri, studentul poate urma o specializare principala timp de trei ani sau poate opta pentru o specializare complementara, pe care o va frecventa numai in anul al III-lea. Cu alte cuvinte, daca isi alege Matematica specializare principala si Chimia, specializare complementara, in primii doi ani va trebui sa frecventeze 24 de cursuri la Matematica, insumind 120 de credite, iar in anul al III-lea va merge la 12 cursuri de la Facultatea de Chimie, unde, alaturindu-se studentilor de aici din anii I si II, trebuie sa obtina 60 de credite.In momentul absolvirii, pe diploma de licenta va scrie doar specializarea principala, cea complementara fiind mentionata in suplimentul de diploma, la capitolul informatii privind calificarea. Studentul nu va iesi specialist, acest statut fiind accesibil doar in urma frecventarii celui de-al doilea ciclu de studii masterale. Pina la sfirsitul lunii februarie 2006, bobocii trebuie sa decida daca vor sa urmeze aceasta specializare. Pentru ca locurile oferite de facultati celor care doresc sa urmeze specializarea complementara sint limitate, decizia trebuie luata cit mai repede.Prof. univ. dr. Luminita Iacob, prorectorul cu Probleme Studentesti explica ideea ce a stat la baza acestei decizii, care a stirnit deja confuzii si impotriviri: La celelalte universitati, o specializare complementara se poate lua dupa trei ani, daca statul te bugeteaza. Din aceasta nuanta a legii, s-a spus, de ce sa nu-i dam aceasta sansa in interiorul bugetului pe care il primeste in primii trei ani. In asta consta elementul de noutate maxim. Evident ca sint argumente pro si contra, pentru ca si realitatea are ambele valente. Ideea a fost imbratisata cu mult optimism de cei aflati la conducerea facultatilor.Eu as vrea sa fiu student acum, ca in doua cicluri sa imi realizez o specializare, sa am foarte multe posibilitati de mobilitate, sa ies cu doua specializari in doar trei ani. Studentii nu isi dau seama de posibilitatea asta, pentru ca ei nu au imaginea unui sistem de invatamint inchis, rigid, inflexibil, cu o singura posibilitate si cu un plasament obligatoriu intr-un anumit domeniu., a declarat decanul Facultatii de Filosofie, prof. univ. dr. Stefan Afloroaei. AlegereaStudentii care vor sa urmeze o specializare complementara trebuie sa isi exprime aceasta dorinta pina la sfirsitul primului semestru, in conditiile in care unii dintre ei nu au invatat inca nici drumul pina la salile de curs. Exista riscul ca decizia lor sa fie una neinspirata, din cauza lipsei de informare si orientare. Uite, am inceput sa vorbesc precum rectorul. De ce considerati dumneavoastra studentii mai prosti decit sint? Asa raspunde el. Eu sint mai sceptic. Aveti dreptate, dar daca este unul genial si vrea sa faca chestia asta, i s-a dat aceasta posibilitate., e de parere prof. univ. dr. Constantin Rusu, decanul Facultatii de Geografie. Prorectorul Luminita Iacob are o parere bine conturata in ceea ce-i priveste pe studenti: Daca tinem cont de capacitatea studentilor de a decide in privinta propriului traseu, e adevarat ca pare prea devreme. Constat ca studentii vin la universitate cu mentalitatea din liceu sau din gimnaziu si dupa ce se dau cu capul de pragul de sus afla ca nu se mai poate, pierzind ani, efort, resurse. Tocmai pentru ca decizia din anul I s-ar putea sa fie una pripita, studentul poate sa aleaga de trei ori. Prima optiune poate s-o faca la sfirsitul semestrului I. Cei care nu s-au hotarit, vor face optiunea la sfirsitul anului I. Iar pentru numarul de locuri ramase neocupate, vor putea face optiunea la sfirsitul anului II. Aceasta explica de unde vine graba luarii acestei decizii: Facultatile vor sa stie, in ce masura vor avea studenti de la alte facultati, sa stie cu cite cadre didactice vor lucra.Planificarea unui an universitar se incepe cu macar un an, un an jumate inainte.Avantajele Beneficiile alegerii specializarii complementare se concretizeaza numai pentru o parte dintre studenti, in concordanta cu modul in care a fost gindita aceasta specializare.Decanul de la Geografie explica situatia de la facultatea pe care o conduce: Daca un student de la Geografia Turismului isi ia de la ISE ceva de Management, se poate angaja in turism. Dar un student care vine de la Istorie la Geografie pentru specializarea complementara, va fi licentiat doar in Istorie. Il va ajuta probabil daca va ajunge la tara, profesor in invatamintul gimnazial. Daca nu va avea norma completa de Istorie, o va completa cu Geografie. Dar eu nu cred ca va fi cineva care sa il angajeze cu doi ani Istorie si unul Geografie, in alta parte. Va fi preferat unul care termina trei ani Istoria la Bucuresti, la Cluj. Luminita Iacob sustine ca un avantaj se prefigureaza si pentru studentii care doresc sa isi aleaga la master un alt traseu decit cel pe care l-au urmat la licenta. Daca el decide ca de fapt specializarea ti-o da masteratul si face o complementara pentru a merge la masterat, atunci isi ia complementara. Entuziasmul profesorilor scade atunci cind li se adreseaza intrebarea: ce poate face absolventul cu diploma de licenta, pe al carei supliment scrie ca a facut un an de zile o alta disciplina? Va avea statut de tehnician, nicidecum de specialist si risca sa se afle in inferioritate fata de colegii care au absolvit trei ani de specializare la orice alta universitate din tara. Problema este ca nu exista nici o lege in Romania care sa ii garanteze absolventului ca el va beneficia de cele doua specializari. Nu ii garanteaza nimeni ca, atunci cind va termina Facultatea de Matematica si face specializarea a doua, Sport, il va primi cineva la vreo scoala sa predea Sport. Iar pericolul cel mai mare e ca s-ar putea sa nu-l primeasca nici la Matematica. Noi spunem studentului multe, dar nu ii garantam nimic, se pronunta decanul de la Matematica, prof. univ. dr. Ovidiu Cirja.Conducerea Universitati Alexandru Ioan Cuza, prin vocea prorectorului Luminita Iacob, se arata constienta de aceste riscuri. Noi vrem sa le sugeram ca aceasta specializare complementara nu este una in virtutea careia pot ocupa un post, ci este o specializare care ofera si alte competente decit specializarea din domeniul lor si, in baza acestor competente, se pot angaja in domeniu privat. La stat deocamdata nimeni nu le garanteaza ca vor fi luate in calcul. Literatura nu suporta comprimariIntrebati cum anume vor fi prinsi patru ani de invatamint in doi, respectiv unul singur, profesorii au raspuns fara exceptie: nu e vorba de patru ani comasati in doi, ci de patru ani extinsi la cinci, pe durata ciclului de licenta si al celui de master. Singurul care nu isi poate imagina cum se va rezolva aceasta problema este decanul de la Facultatea de Litere, prof. univ. dr. Iulian Popescu. Ne aflam insa intr-un impas, avind in vedere complexitatea facultatii noastre. Cind se vor studia secolele de literatura, sintaxa, intr-un singur semestru? La Facultatea de Litere s-a plecat de la bun inceput pe studierea a doua limbi straine. Este greu sa opresti procesul de invatare dupa cel de-al doilea an, cind studentul va opta pentru o alta limba sau specializare. Exista chiar riscul sa se prezinte la lucrarea de diploma dupa o pauza de un an, cind studierea unei limbi straine cere continuitate, iar exercitiul limbii este necesar, esential. Initiativa la nivel central a fost aceea de a schimba indrumarea studentilor la nivel de an, la nivel de grupa. Ca unele facultati nu sint in stare sa o puna in practica, asta este vina facultatilor, sustine Luminita Iacob. Nici decanul Facultatii de Filosofie nu s-a aratat ingrijorat de cum vor invata studentii filosofia din patru ani in doar doi. Pericolul acesta exista si daca face zece ani de studii. Trei ani de studii pentru a-ti insusi cultura filosofica in linii mari, sint suficienti. Probabil ca vor fi unele probleme. Nu am cum sa prevad acum consecintele negative ale acestei schimbari. Prof. univ. dr. Constantin Rusu, decanul Facultatii de Geografie, crede ca socul schimbarii ar fi fost amortizat daca s-ar fi exersat pe sistemul trei ani de studii, avut in vedere initial de conducerea Universitatii si apoi s-ar fi trecut la varianta cu doi ani. Pina acum aveam trei-patru ani, pe care i-am comprimat in trei. Daca aveam experienta acestor trei ani intr-un timp mai indelungat, stiam daca se poate sau nu se poate. Acum, dintr-o data avem situatia cu trei ani care nu stim cum va functiona sidintr-o data vine si cea cu doi ani. De aici va rezulta o pregatire insuficienta pentru ambele specializari. Marea migratieDesi bulversati de situatie, mare parte dintre studenti au optat deja spre specializarea complementara. Fenomenul nu pare sa capete proportii ingrijoratoare pentru prorectorul Luminita Iacob: Noi avem senzatia ca macar jumatate din studentii de la Cuza vor dori complementara. Personal eu cred ca nu va fi un fenomen de masa. Pentru ca asta ar insemna ca studentii nu prea vin tintit, vin incercind marea cu degetul.Cu toate acestea, la Facultatea de Litere, optiunea s-a realizat inca de la inscriere. Urmeaza definitivarea optiunii acum. Marea majoritatea a optat, doar un procent infim de studenti, de 5%, a ales specializare unica, iar restul au optat pentru doua limbi straine, explica prof. univ. dr. Iulian Popescu. Sfatul medicului O intrebare pe cit de naiva, pe atit de fireasca a stirnit raspunsuri opuse din partea profesorilor: Ce sfatuiti studentul din anul I, sa opteze sau nu spre a doua specializare? Ovidiu Cirja, decanul de la Matematica: Sa se gindeasca bine inainte. Eu ii sfatuiesc sa nu mearga in alta parte. Stefan Afloroaei, decanul de la Filosofie: Este bine sa isi aleaga a doua specializare, pentru ca au mai multe sanse atunci cind vor fi pusi in fata optiunilor in profesia lor. Au mai multe posibilitati de a fi angajati. Luminita Iacob, prorectorul cu Probleme Studentesti al UAIC: Un sfat general nu exista. Inainte de a face un pas, sa stea sa cugete un pic si sa procedeze ca niste tineri adulti, pentru ca sint foarte multi studenti cu mentalitate de prescolari. Stiu ca e o decizie foarte grea, intr-o tara care si ea vrea ceva, dar nu prea stie ce vrea. Parerea Mariei C., studenta in anul I, la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, pina sa ajunga la ea sfaturile profesorilor: La noi la facultate, nu s-a omorit nimeni sa ne informeze. S-a pus la secretariat un afis mic, intr-un colt, in atentia studentilor de anul I. Eu am crezut la inceput ca-i obligatoriu sa-ti alegi specializarea complementara. S-a facut odata o intrunire, sa ni se explice, nici nu mai stiu.