Dupa ce am terminat cu mult sprijin din partea celor de acasa o facultate la Cluj-Napoca si una in Marea Britanie fara nicio restanta am inceput sa ma gandesc serios la ceea ce am pierdut atunci cand mi-am luat foarte in serios studiile.
Dar mi-am zis ca inca nu e totul luat de celebra apa a sambetei si vreau si eu sa gust in continuare din bucuriile si chinurile unui student model. In primul semestru al masteratului pe care il fac la Universitatea Bucuresti (Fac. de Stiinte Politice) am fost luat de valul trecerii intr-un alt mediu universitar si am uitat de promisiunea initiala de a avea si eu cel putin o restanta.
Da, stiu, v-am plictisit deja cu ambitiile mele de scolar model, dar nu ma abandonati propriei mele interioritati pentru ca trebuie sa va impartasesc faptul ca zilele trecute am fost la examenul de restanta. Desi in viata studentului poate interveni o anumita rutina atunci cand vine vorba despre sustinerea zecilor de examene, va spun ca m-am prezentat in sala de examinare mai mandru ca niciodata.
Iar uimirea cititorilor mei nu ar trebui sa se opreasca aici. M-am dus la examenul scris cu ambitia de a lua maxim nota 5. M-am saturat de atata egoism si de intrebarile “Cat ai luat?". Poate nu v-a trecut inca prin minte, dar la restante singurul interesat de nota este probabil cel care sustine restanta respectiva si probabil parintii si cei mai apropiati prieteni ai lui.
In rest, nu mai exista colegi care sa te intrebe obsesiv “Cat ai luat?", ci probabil numai daca “Ai luat?"
Un articol de Studentul Anonim
MARTURIE DE STUDENT: AM VRUT SA AM O RESTANTA SI MI-A IESIT
label
Studentesc
calendar_month
2009-09-07, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:56
history_edu
studentie.ro