EUROPENI IN LUMEA NOUA

label Divertisment autorenew 2025-09-29, 16:53
Descoperirea Americii, de catre Columb, a fost repede valorificata de catre spanioli si portughezi care si-au faurit imperii imense in America Centrala si de Sud, Stabilirea permanenta in America de Nord -in aparenta o zona mai saraca - a inceput mult mai tarziu.Columb nu a recunoscut niciodata pana la sfarsitul vietii sale, esecul sau de a atinge Indiile; curand alti spanioli si-au dat seama ca din intamplare, au dat peste pamanturi vaste, necunoscute, gata de a fi pradate, cucerite si transformate. Singurii rivali care luau parte la asemenea actiuni erau portughezii care, in 1500 au descoperit din intamplare Brazilia. Aflandu-se in partea estica a liniei de demarcatie, trasata ih 1494, care delimita orice noua descoperire a Spaniei si Portugaliei, Brazilia a devenit colonie portugheza. Restul Americii Centrale si de Sud, de la New Mexico pana la Tierra del Fuego, apartineau Spaniei la fel ca si, teoretic, pamanturile mai putin ospitaliere din partea nordica, carora le-au aratat mult mai putin interes.De la baza lor din insula Hispaniola (acum impartita intre Haiti si Republica Dominicana) spaniolii au ocupat, la inceput, partile cele mai accesibile si mai mari ale zonei Caraibiene. S-au stabilit multi spanioli aici, inca din 1501, devenind fermieri si importand sclavi din Africa. Bogatiile naturale, aur, argint, si pietre pretioase, s-au dovedit a fi insa, intr-o cantitate mult mai mica decat se asteptau. Nobili ambitiosi si altii mai putin nobili, care nu se imbogatisera inca, gaseau in permanenta si cu multa usurinta, noi recruti pentru expeditiile lor riscante, spre interiorul Americii.Acesti oameni - conducatorii si suita lor - au devenit faimosi, ei fiind azi, mult mai putin apreciati, sub denumirea generica de conquistadores ("cuceritori"). Ei erau duri, neinduratori, chiar aventurieri, cucerind astfel Imperiul Aztec si pe cel Incas, in numele Crestinatatii Catolice. Orice teritoriu ocupat devenea o noua proprietate a coroanei spaniole, dar expeditiile erau simple initiative private, realizate pe riscul si cheltuiala conducatorilor. Daca reuseau sa cucereasca noi teritorii, adesea, dar nu intotdeauna, ei prezentau o autorizatie regala, care parea sa le garanteze dreptul la putere si o anumita bunastare. De obicei, situatia se complica din cauza uneltirilor rivalilor invidiosi care aveau propriile lor armate sau dispuneau de o mare putere de influenta la curtea regala din Madrid. Depasiti numeric de uriasele armate indiene, conquistadorii isi petreceau cea mai mare parte a timpului, luptand sau urzind intrigi, unii impotriva celorlalti. Spre marele lor noroc, indienii nu au fost niciodata atat de razboinici pe cat pareau, purtandu-se de multe ori, de parca ar fi fost hipnotizati de ceata de straini aflata in mijiocul lor.Vestea despre un nou imperiuCele mai timpurii asezari importante au fost fondate incepand cu anul 1509, pe coasta nordica a Americii de Sud. In 1513, Vasco Nunez de Balboa a traversal istmul Panama (o fasie golasa de pamant ce leaga doua zone mai mari de uscat), devenind astfel primul european care a vazut Pacificul. El a revendicat prompt acest teritoriu in favoarea coroanei spaniole si a confirmat, astfel, convingerea ca o vasta intindere de apa despartea "Lumea Noua" de Indiile cautate de Columb. Acest continent a incetat sa mai fie doar un obstacol, devenind atractiv prin el insusi, din clipa cand indienii din Caraibe le-au transmis spaniolilor stirea existentei unui imperiu mare, fabulos si bogat, situat pe continent. Hernando Cortes, un aventurier ce a luat parte la infiintarea Cubei, a reactionat prompt la auzul vestii si a devenit primul dintre marii conquistadori.Cortes isi incendiaza imbarcatiunileCortes si-a infruntat superiorul, guvernatorul Cubei, in anul 1519 si a inceput sa navigheze spre coasta mexicana, avand doar o mica forta de asalt formata din numai 600 de oameni, 17 cai si 10 tunuri. Dupa debarcare, el a realizat doua lucruri importante: a pus bazele unui nou oras, Vera Cruz si si-a incendiat propria flota pentru ca oamenii lui sa inteleaga ca nu mai exista nici o cale de intoarcere.In timpul inaintarii lui Cortes spre interiorul continentului, imparatul aztec Montezuma i-a trimis mesaje prietenoase dar, in acelasi timp pregatea ambuscade. Din clipa in care acestea au esuat, Montezuma nu a mai incercat in mod serios sa impiedice fortele spaniole, in ciuda numarului lor mic de oameni. Un motiv poate fi chiar credinta imparatului ca Hemando Cortes era intruchiparea zeului cu fata alba Quetzalcoati, a carui intoarcere din est a fost prezisa cu mult timp in urma. Trupele spaniole li s-au parut aztecilor la fel de uimitoare ca imaginile propriilor zei.La randul lor si spaniolii au ramas foarte uimiti atunci cand, in Noiembrie 1519 au vazut orasul aztec Tenochtitlan, cel putin la fel de impunator ca orice mare oras din Europa. Primit cu multa cordialitate de catre Montezuma, Cortes a gasit repede o ocazie de a-l captura pe imparat. Montezuma a fost fatalist si a incercat sa coopereze. Fiind privit de catre supusii sai drept o fiinta divina, pierderea puterii sale i-a determinat pe acestia sa devina confuzi si foarte dezorganizati, Cortes a fost apoi obligat sa se indrepte spre coasta pentru a impiedica o incercare a guvematorului de a-l inlocui. La intoarcere, a descoperit ca aroganta propriilor lui locotenenti, a provocat o mare revolta a aztecilor. Montezuma, ranit intre timp, a incercat sa-si linisteasca poporul, dar a murit fie datorita ranilor, fie ucis de spanioli. Cortes impreuna cu oamenii sai, si-au croit prin lupta drumul inapoi spre siguranta. Mult intarit, Cortes a fost capabil sa inconjoare si sa cucereasca Tenochtidan, care a rezistat sase saptamani pana ce ultima rezistenta a fost infranta, in data de 13 August 1521. Puterea poporului aztec a fost infranta pentru totdeauna. Tenochtidan a disparut iar in locul lui a inceput sa se dezvolte pe aceleasi meleaguri, orasul Mexico City, pentru a devenii capitala "Noii Spanii". Religia sangeroasa, plina de sacrificii a aztecilor a fost inlocuita cu forta, astfel incat toate popoarele indiene au trecut la crestinism.Celalalt imperiu amer-indian a fost cucerit de un om care era la fel de curajos si de indraznet ca si Cortes, ba chiar mai nemilos. Francisco Pizzaro era un aventurier incult implicat in eforturile timpurii ale Spaniei de colonizare a continentului. Atras de povestile despre "imperiul de aur", in anul 1520, el a inceput sa exploreze coasta statului Peru, ajungand pana in orasul Tumbes, situat la marginea domeniilor incase. Fiind sigur ca exista aur in cantitafi mari, Pizzaro l-a convins pe regele Spaniei sa-l numeasca guvernator al inca necuceritului imperiu. Dupa debarcare, in anul 1531, si subjugarea unor suprafete intinse de pe coasta, el a inceput sa inainteze spre interiorul continentului, avand un contingent chiar mai mic decat cel al lui Cortes. Atahualpa, imparatul incas, i-ar fi putut distruge in orice moment dar, in loc de aceasta, el i-a trimis mesaje binevoitoare si a aranjat astfel incat ei sa se intalneasca. Inconjurat de o multime uriasa, venita la intalnire neinarmata, ca semn de prietenie, imparatul l-a intampinat pe Pizzaro. Spaniolii i-au masacrat pe incasii neajutorati, in decursul a numai catorva minute iar Atahualpa a fost luat prizonier. Din nou, incasii abandonati de conducatorul lor, au ramas fara nici o reactie. Atahualpa si-a negociat propria rascumparare - mari cantitati de aur si argint care au fost colectate de-a lungul mai multor luni. Cu toate acestea, Atahualpa a fost judecat de catre spanioli si condamnat la moarte; ca semn de mila, ca urmare a convertirii sale la crestinism, el nu a fost ars pe rug ci spanzurat.Dupa ce a inscaunat un imparat de "paie", in mare triumf, Pizzaro a patruns in capitala incasa Cuzco, la data de 15 Noiembrie 1533. Ulterior, incasii au mai incercat sa se revolte si aproape au reusit in tentativa lor, tacticile lor de gherila dandu-le mult de furca cuceritorilor, vreme de mai multi ani. Conflictele dintre Pizzaro si partenerii sai erau insa mult mai serioase. Pizzaro a fost, in cele din urma ucis, in anul 1541, de catre membrii unei fractiuni rivale.America LatinaAlti conquistadori au adus restul Americii Centrale si de Sud sub control spaniol si colonizarea a inceput cu adevarat. Noii legiuitori au devenit fermieri, foarte asemanatori cu latifundiarii, sub obladuirea unui sistem care ii numea protectori ai satelor indiene, in schimbul muncii bastinasilor.Munca silnica din mineAdesea, indienii erau tratati cu o brutalitate ingrozitoare la muncile campului, dar cel mai des se intampla acest lucru in mine. Mari zacaminte de argint, descoperite in Mexic si Patosi (ceea ce azi se este Bolivia), erau scoase la iveala si trimise peste Atlantic, finantand Spania de-a lungul campaniei europene de cuceriri, din timpul secolelor 16 si 17.Modul usuratic al coroanei spaniole de a-si satisface ambitiile a facut ca argintui sa se scurga in sistemul economic european.Impactul Europei asupra Americii era departe de a se fi terminat. America Latina s-a nascut, catolica in religie si spaniola sau portugheza in limba si cultura. Bolile europene aveau un efect devastator asupra populatiei bastinase, incurajand importul sclavilor din Africa. Europenii, africanii si indienii s-au amestecat, formand populatii mixte, in care nu prea existau prejudecati rasiale. Pe de alta parte, clasa dominanta din America Latina a ramas, in mare masura, cea spaniola, prin nastere sau descendenta si indienii cu sange pur formau grupul cel mai sarac, in tarile care cu putin timp in urma le apartineau in intregime.Spania a avut mai putin succes in a-si mentine monopolul in Indiile de Vest, unde tutunul, cafeaua si in primul rand zaharul, au general o bunastare de neimaginat; insulele au devenit tinta piratilor si locul de lupta al marilor puteri, pana la inceputul secolului al 19-lea.Expansiunea spre nordExistand o atat de mare oferta in America Centrala si de Sud, pamanturile situate mai la nord le pareau spaniolilor mai putin atractive. Alti europeni simteau si ei cam la fel, ceea ce a facut ca marea colonizare sa inceapa numai in secolul al 17-lea. Favoritul Reginei Elisabeta, Sir Walter Raleigh, a facut in anii 1580 doua tentative de a infiinta o colonie engleza in LU Roanoke si o alta pe o insula situata undeva pe coasta Virginiei (numita astfel in onoarea "Reginei Virgine"), dar ambele s-au dezintegrat curand. Prima colonie care a prins radacini, a fost infiintata in Jamestown, Virginia, m anul 1607. Mai spre nord, colonizarea din Noua Anglie a inceput in anul 1620, odata cu sosirea "puritanilor englezi", pe vasul Mayflower. Sase ani mai tarziu, olandezii, cu puterea pe care o aveau, au cumparat Manhattan Island de la indieni contra sumei de 24 dolari, cu intentia de a crea Noua Olanda. Francezii s-au stabilit in Canada, de-a lungul raului St. Lawrence. Ei erau condusi de Samuel de Champlain si au pus bazele orasului Quebec.Noii imigrantiDebarcarea puritanilor englezi, a asa numitilor pelerini, la Cape Cod, a devenit celebra deoarece ea simbolizeaza toate elementele distinctive din experienta de colonizare engleza. Colonizatorii din Jamestown erau disidenti fata de biserica anglicana, fiind mai tarziu numiti "independenti" sau "congregationisti". Ei au refuzat sa accepte doctrina bisericii Angliei si au traversal Atlanticul cu scopul de a-si putea practica propria religie. Incepand cu acele timpuri, coloniile americane au devenit un refugiu pentru persoanele persecutate in alte locuri din lume (Maryland, de exemplu, pentru catolici; Pennsylvania pentru quakeri).Comunitatea puritanaIn ciuda faptului ca au fugit pentru a scapa de intoleranta, acesti refugiati erau ei insisi intoleranti, incercand sa-si impuna propriile opinii in fata celorlalti; orasul Massachusets, care s-a dezvoltat pe fundatia vechii colonii Cape Cod, a devenit celebru ca fiind unul dintre cele mai puritane. Cu toate acestea, modul exclusivist de existenta a devenit din ce in ce mai greu de mentinut odata cu sosirea noilor imigranti, in special oameni care fugeau mai degraba de saracie decat de persecutie. Printre acestia erau numerosi muncitori necalificati care isi plateau costul calatoriei lucrand ca servitori, un anumit numar de ani. Ceea ce a contat cu adevarat a fost faptul ca aceste colonii erau populate cu oameni ce aveau credinte diferite dar care au invatat sa traiasca impreuna. Puritanii pelegrini au fost cei care au pus bazele traditiei autoguvemarii. In anul 1664, britanicii au cucerit New Amsterdam, colonia olandeza din Manhattan si au denumit orasul New York. Ulterior s-au mai pus bazele si altor colonii, iar in anul 1733, Georgia a devenit ultima dintre cele 13 colonii care au format nucleul viitoarei natiuni ce se va numi Statele Unite ale Americii. DATE IMPORTANTE1492Columb debarca in Bahamas1500 Cabral proclama Brazilia colonie portugheza1501 Primii sclavi africani sosesc pe vasul Hispanola1513 Cortes cucereste Mexic-ul 1531-33 Pizzaro cucereste Peru 1535-38Expeditiile spaniole cuceresc Argentina, Venezuela si Columbia 1565 Spania colonizeaza Florida 1584-87Tentative engleza nereusita de a fonda o colonie in insula Roonoke, Virginia1607 Prima colonie engleza permanenta pe continent american, in Jamestown1608 Champlain pune bazele Ouebec-ului1620Puritanii din Plymouth pun bazele primei colonii in New England 1625-26Olandezii cumpara Manhattan-ul 1699Francezii colonizeaza gurile raului Mississippi (Louisiana) 1733Se pun bazele ultimei dintre cele 13 colonii, Georgia