In cautarea drumului care ducea spre Orient, marinarii europeni s-au aventurat cu indarjire pe oceane si au schimbat cursul istoriei. Pe vapoarele lor mici si fragile au cutreierat toate tarile Pamantului, punand capat izolarii dintre continente.In secolul al XV-lea in Europa erau deja multi marinari experimentati si multe corabii. Cu toate acestea, navigatorii se departasera doar in cazuri exceptionale de apele mai sigure ale Marii Mediterane si cele din aproprierea tarmului Oceanului Atlantic. Schimburile comerciale cu Orientul se desfasura mai ales pe uscat. Marfa trecea de la un negustor la altui, unii dintre occidentali ajungand pana in "Indii"; astfel era denumita India si Asia Orientala de catre europeni. In constiinta europenilor Asia, Africa si oceanele erau invelite in mister. In imaginatia lor aceste regiuni erau populate de monstri, fiinte din basme, de oameni fara capete si figuri legendare. Ei credeau ca in Africa domneste un imparat crestin, popa Ioan.Prin anii 1400, negustorii arabi, care navigau pe drumul maritim ce lega India de Africa de Est, deci pe oceane "adevarate", se pare ca stiau mai multe despre lumea reala decat navigatorii europeni, dar nu peste mult timp a inceput secolul expeditiilor extrem de indraznete.Henrik marinarulPortugalia intinsa de-a lungul coastei Oceanului Atlantic, era evident un punct de pornire extraordinar de bun pentru navigatia oceanica, dar portughezii nu ar fi realizat prea multe fara talentatul print Henrik (1394-1460). De obicei este pomenit ca Henrik marinarul, cu toate ca nu a participat niciodata la vreo expedite organizata de el. In 1415 a fost prezent la cucerirea teritoriului marocan Ceuta, dandu-si seama ca prin extinderea in Africa pot obtine un rol de conducere in comertul cu aur, sclavi, fildes de elefant si vin. A sperat probabil, ca va putea incheia o alianta cu popa Ioan. A pornit mai multe expeditii spre sud, pe coastele de vest ale Africii, iar in Sagres a infiintat un centru de cercetare, pentru a aduna datele despre navigatie si pentru a perfectiona construirea corabiilor.In saptezeci de ani, navele portugheze au ajuns din ce in ce mai departe de-a lungul tarmurilor Africane. La inceput au atins Capul Num, apoi Capul Bojador, iar mai tarziu Capul Blanco si Verde. Avansand pas cu pas de-a lungul coastei au descoperit si au colonizat insulele Madeira, Canari, si insulele din Capul Verde; acestea au devenit mai tarziu centre de aprovizionare si refugiu pentru marinari. Armele, in special armele de foc le-au fost de mare folos in timpul cuceririi unor regiuni, iar atunci, cand si-au dat seama ca sursele de aur din Africa nu sunt atat de bogate pe cat se credea, au urmat exemplul arabilor si s-au apucat de una din cele mai respingatoare ramuri comerciale: au devenit negustori de sclavi.Drum in jurul AfriciiIn cursul secolului al XV-lea portughezii au fost din ce in ce mai preocupati de ideea de a ajunge in Indii, navigand de-a lungul Africii. Drumul pe uscat catre Orient era obositor si plin de pericole, deoarece turcii otomani ii atacau foarte des pe negustori. Din acest motiv pretul aurului adus din Indii era foarte ridicat. La fel era si pretul mirodeniilor, fara de care carnea europeana era practic de nemancat (In lipsa posibilitatii de racire, sararea, respectiv condimentarea, era singura metoda de conservare). Evenimentele de mai tarziu au demonstrat ca pana si drumurile lungi si soldate cu pierderea unor corabii puteau aduce niste profituri uriase, daca macar un transport de mirodenii ajungea la destinatie.Cu toate ca nimeni nu putea afirma cu certitudine ca Africa are o coasta sudica navigabila, portughezii nu au dat inapoi. Pe hartile din vremea respectiva, Africa se extindea adanc spre sud, pana in "fundul" lumii. Aceasta presupunere nu i-a putut linisti pe navigatorii portughezi. Pe vremea domniei lui Ioan al II-lea (1841-1495), un alt sustinator entuziast al expeditiilor, Bartolomeu Diaz, in anul 1487 a navigat mai spre sud decat predecesorii europeni, o furtuna puternica ducandu-l pana la punctul cel mai sudic al Africii. Diaz a intentionat sa mearga mai departe, insa echipajul l-a silit sa se intoarca. Cand la intoarcere a ajuns din nou la extremitatea sudica a Africii, a numit-o Capul Furtunilor. Mai tarziu, regele Ioan a schimbat numele in Capul Bunei Sperante.Debarcarea in IndiiTotul era pregatit pentru a ajunge in Indii, cu un ultim efort. Multumita unui curier portughez care a ajuns pana la coastele de vest ale Indiei, prin Marea Mediterana, s-a dovedit ca exista o cale maritima intre Africa si Asia. Astfel s-a adeverit presupunerea ca s-ar putea ajunge si din Portugalia in Asia. In anul 1497, sub conducerea lui Vasco de Gama, a pornit o noua expedite. Da Gama a planuit sa iasa cu corabiile in largul Oceanului Atlantic si sa le lase pe seama vanturilor de vest; totul a iesit precum se astepta. Vanturile l-au dus direct la Capul Bunei Sperante; a reusit sa evite curentii din apropierea tarmului. L-au asteptat insa destule pericole pe drumul ce ducea in sus, de-a lungul coastei de est a Africii, inainte de a debarca in Calicut, strabatand Oceanul Indian. Intoarcerea lui Da Gama, in septembrie 1499, a fost sarbatorita ca un eveniment epocal, ca un pas care a facut ca Portugalia sa fie principalul intermediar intre Est si Vest.Portughezii isi pastrau toate secretele, vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili in a infrange monopolul portughezilor asupra comertului africano-asiatic. Probabil acesta a fost motivul pentru care domnitorii spanioli regele Ferdinand si regina Izabela au putut fi convinsi sa sprijine un barbat care afirma ca se poate gasi un drum mai scurt spre Indii. Acest barbat a fost Cristofor Columb, un capitan de vas italian, care in urma studiilor sale s-a convins ca Indiile sunt la doar 3500 de mile peste Oceanul Atlantic. Calculele sale erau acceptabile pentru oamenii invatati din acele vremuri care stiau deja ca Pamantul este sferic, dar habar nu aveau de existenta Americii. Evident, Columb a gresit, dar aceasta a fost una din cele mai norocoase greseli ale istoriei.Dupa ani de asteptare, Columb a primit pana la urma 3 nave spaniole: Santa Maria, Nina si Pinta. In 3 august, 1492 a pornit din portul Palos al Oceanului Atlantic. Cu noroc, sau datorita experientei a apreciat bine unde bat elizeele, navigand usor in fruntea lor. Echipajul, la 30 de zile dupa parasirea insulelor Canare, a devenit nelinistit, si a incercat sa-l convinga pe Columb sa se intoarca. Columb le-a promis pana la urma ca in cazul in care nu vor ajunge in apropierea tarmului in cateva zile, se vor intoarce. Dupa doua zile, in 12 octombrie, la ora doua in zori, santinela a observat o mica insula la lumina lunii. Ziua, Columb a trimis in San Salvador, o insula din Bahamas, un mic detasament de recunoastere. Primii europeni ajunsi in Lumea Noua au fost impresionati de bijuteriile purtate de bastinasii prietenosi, dar nici in Cuba, nici in Hispania nu au dat de mult visatele bogatii.Columb nu mai stia exact in ce loc al Indiilor se afla, dar niciodata nu s-a indoit de faptul ca au ajuns in Indii. In urma acestei erori, insulele Caraibe sunt cunoscute pana in zilele noastre sub denumirea de insulele Indiei de Vest, iar bastinasii americani sunt numiti indieni. Columb nu a avut noroc nici in privinta denumirii continentului gasit de el. Cativa ani mai tarziu, un navigator pe nume Amerigo Vespucci a adus argumente convingatoare in sprijinul faptulul ca aceasta zona din oceanul Atlantic este de fapt un intreg continent si ca cel mai corect ar fi sa se numeasca Lumea Noua. Rationamentul acestuia l-a impresionat in asa masura pe Marin Waldseemuller, un tipograf german, incat la editarea unei noi harti a lumii, in cinstea lui Amerigo Vespucci, a denumit noul continent America.Columb a mai facut trei drumuri peste ocean, crezand de fiecare data ca a debarcat in Indii, dar nu a gasit nici aurul, nici mirodeniile promise lui Ferdinand si Izabellei. Intre timp portughezii au ajuns in Indii, gasind mult ravnitele comori, dupa care descoperirea Lumii Noi nu a mai parut atat de promitatoare. Spaniolii, si in curand portughezii, au continuat expeditiile, au cucerit si au pus stapanire pe noile Indii. In 40 de ani Cortez a intarit stapanirea spaniola in Mexic, iar Pizarro in Peru, adunand cu sarguinta bunurile carora bietui Columb nu le daduse de urma.Dupa greseala lui Columb, navigatorii au cautat in continuare celalalt drum spre Indii catre vest, incercarile continuand si dupa 1523, cand Vasco Nunez de Balboa a strabatut stramtoarea Panama, si a zarit o intindere imensa de apa, un alt ocean, care ii despartea pe spanioli de Indii. Cu sase ani mai tarziu, un aventurier portughez, Magellan (Pernando de Megalhaes), in fruntea unei expeditii spaniole, a incercat sa gaseasca extremitatea sudica a noului continent si sa treaca apoi spre est. Trecand prin stramtorea denumita ulterior cu numele sau, Magellan a ajuns in Oceanul Pacific. Si-a pierdut viata in urma unor altercatii in insulele Filipine, dar una dintre corabiile sale a reusit sa scape si sa ajunga prin capul Bunei Sperante, apoi in Spania. Practic, aceasta a fost prima corabie care a inconjurat Pamantul. Desi aceasta performanta a fost repetata de mai multe ori intre anii 1577 si 1580 de catre Francis Drake, cu scopul de a face piraterie, navigatorii care l-au urmat pe Magellan si-au dat seama la timp ca navigarea in jurul Capului Horn este periculoasa si din punctul de vedere al comertului, dificil de realizat.Orase de aurSpaniolii au fost prea ocupati de cautarea celor sapte Orase de Aur, iar intre timp si alte natii europene au pornit in cautarea drumului spre Orient. In 1454 conventia din Tordesillas a facut ca toate tentoriile descoperite sa ajunga sub stapanirea spaniolilor si a portughezilor; linia trasata peste Oceanul Atlantic a dat pe mana spaniolilor aproape intregul continent American, iar portughezii au primit Africa si Brazilia, care era in curs de a fi descoperita. Dar nici Anglia, nici Franta nu au fost dispuse sa accepte autocratia spaniolo-portugheza asupra teritoriilor noi. In 1497 un marinar italian angajat de catre englezi, Giovanni Cabato (sau in engleza John Cabot) a fost insarcinat cu misiunea de a ajunge prin teritoriile deja descoperite de catre spanioli mai spre nord, in Cathay, adica in China. Cabot insa, in loc de China, a dat de Canada. La fel a patit si francezul Jaques Cartier, cu expeditia condusa de el in 1535, respectiv Martin Frobisher si Henry Hudson.Pana la urma, doar portughezii au gasit ceea ce au cautat. Navigatorii europeni insa, pe langa faptul ca au descoperit Lumea Noua, care s-a dovedit a fi cea mai bogata sursa de bogatie a tuturor timpurilor, in sapte secole au ajuns pe toate oceanele si continentele - cu exceptia Australiei, insulelor Marii Sudice, si a Antarticii. Navele lor au infiintat pentru prima oara in istorie o refea de talie mondiala a comunicatiilor si comertului - cu consecinte care dainuie si in prezent.DATE IMPORTANTE- 1415 - Prin cucerirea teritoriului Ceuta, aflat inainte sub stapanirea marocanilor, incepe expansiunea portugheza - 1418 - Henrik, marinarul isi muta sediul la Sagres - 1434 - Portughezii inconjoara extremitatea sudica a lumii cunoscute, Capul Bojador - 1441 - Portughezii ajung la Capul-Blanco - 1445 - Portughezii ajung la Capul Verde - 1473 - Lopo Goncalves trece peste Ecuator - 1487 - 88 - Expeditia lui Bartolomeu Diaz inconjoara capul Bunei Sperante - 1492 - Primul drum al lui Columb; descoperirea insulelor Bahamas, Cubei si Hispaniei - 1494 - Conventia din Tordesillas imparte noile teritorii intre Spania si Portugalia - 149798 - Vasco da Gama ajunge in India inconjurand Capul Bunei Sperante - 149798 - Fiind insarcinat de catre regele englez Henrik al Vll-lea, John Cabot organizeaza doua expeditii, descoperind Terra Nova si Noua Scotie - 1500 - Pedro Alvarez Cabral descopera Brazilia si o pune sub jurisdictia Portugaliei - 150913 - Victorie portugheza asupra arabilor. Infiintarea unor statii portugheze in India si insulele Indiei de Est - 1513 - Balboa zareste Oceanul Pacific - 1521 - Cortez cucereste Mexicul - 151922 - Magellan inconjoara lumea - 1532 - Pizzaro cucereste Peru pentru spanioli - 1535 - Cartier descopera raul Canadian Sfantul-Laurentiu - 1549 - Portughezii ajung in Japonia - 1553 - Sir Hungh Willoughby dispare in expeditia care cerceta trecatoarea de Nord-Vest - 1565 - Spaniolii incep colonizarea insulelor Filipine - 1569 - Mercator editeaza o noua harta a lumii - 1594 - Wilhem Barents, explorator olandez, descopera Novaia Zemlia - 1608 Champlain pune bazele unei colonii in Quebec - 160711 - Navigatorul englez Henry Hudson cerceteaza trecatori de nord-est si nord-vest - 1607 - In Jamestown, Virginia, apar primii colonisti englezi
EXPEDITII
label
Divertisment
calendar_month
2005-11-09, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:53
history_edu
studentie.ro