Mitul cautarii nemuririi si al eroului arhetipalCapodopera a literaturii universale, Epopeea lui Ghilgames are drept tema centrala cautarea nemuririi. In esenta, legenda ne plaseaza intr-un univers mitic incarcat de simboluri si incercari initiatice, o veritabila radiografie a conditiei umane ce trebuie sa accepte destinul harazit de zei, inevitabilitatea mortii si incapacitatea umana de a fi ,,asemenea zeilor.Ghilgames, regele Urukului, fiu de zeita si mare preot, o treime om doua treimi zeu, este primul protagonist dintr-o lunga serie de eroi ai umanitatii care incearca sa-si depaseasca statutul de creatie a Divinitatii, iar incercarea sa de a dobandi nemurirea apare, asa cum spunea Mircea Eliade ca ,,povestea dramatica a unei initieri ratate.Mitul mortii si al coborarii in InfernInscriindu-se pe aceleasi coordonate existentiale majore, textele mesopotamiene ce relateaza povestea cuplului Innana si Dumusi sau versiunea akkadiana a Cobordrii zeifei Istar in Infern, abordeaza inca o data esentialele modalitati cosmice: viata si moarte, Haos si Cosmos, iubire si ura etc. Incercarile initiatice ale zeitei Istar de a aboli moartea se soldeaza cu esec; coborarea in Infern dezvaluie o alta lume, guvernata de legi implacabile, unde nici viata, nici dragostea, nici fertilitatea nu pot schimba nimic. Singura consolare In viziunea babiloniana este acceptarea legilor divine, a alternantei viata moarte si a eternei sperante de a apropia cele doua lumi, cea divina si cea umana prifl atat de sugestivul proces al ritualului religios. Speranta exista, pentru ca, fiind plamadit de zei, omul are un ,,spirit (ilu), iar universul pe care omul si-l creeaza se vrea a fi o proiectie a lumii divine, templele si zigguratele sunt ,,centrele lumii, iar toate cetatile si sanctuarele erau numite ,,legaturile cerului cu pamantul sau porti deschise de pamant spre cer (Babilonul era denumit Bab-ilani = ,,Poarta Cerului, adica locul de unde oamenii puteau sa ,,urce la cer. Dar divinitatea cautata prin aceasta Poarta, in sensul spiritului s-a pervertit in OM, emanand ceea ce fiinta umana are mai josnic: mandria, dorinta de dominare si desfraul, toate ridicate la rangul de valori absolute ale unei lumi materiale; Babilonul devine astfel simbol al unei splendori viciate ce l-a indepartat pe OM de vocatia sa spirituala apropiindu-l de Imparatia mortii...) De asemenea, toate cetatile babiloniene aveau analogii, proiectii in constelatiile stelare (Ninive avea corespondentul in Carul Mare).
MITURI
label
Divertisment
calendar_month
2005-06-23, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:53
history_edu
studentie.ro