Pretutindeni pe Pamant linia tarmurilor se schimba permanent, marea creaza uscat in unele locuri, iar in altele il face sa dispara. Chiar si nivelul marilor variaza des, cauzand schimbari si mai dramatice pe harta lumii, in liniile coastelor. Tarmul pare sa fie marginea continentelor, linia de demarcatie dintre apa si uscat. Dar de cele mai multe ori continentele continua si sub nivelul marii, aceasta banda de pamant din jurul tarmurilor se numeste platou continental (self). Aria acoperita de mare a platoului continental depinde de nivelul marii, iar acesta la randul sau de cantitatea de gheata existenta la cei doi poli: Polul Nord si Polul Sud.Cu aproximativ 10.000 de ani in urma, la sfarsitul ultimei perioade glaciare, straturile de gheata contineau o uriasa cantitate de apa. Din aceasta cauza, nivelul marilor era mult mai scazut, astfel ca uscatul era mult mai intins decat in prezent. De exemplu Anglia era legata de Europa prin uscat, ca si Siberia de Alaska.Cand stratul de gheata a inceput sa se topeasca, nivelul marilor a inceput sa creasca anual cu circa 7 mm. Aceasta nu pare mult, dar in 10.000 de ani inseamna 70 de metri.Partea cea mai ingusta a Canalului Manecii, stramtoarea Dover, a fost acoperita de apa cu 8.000 de ani in urma. Cea mai mica adancime este de 36 de metri. Stramtoarea Bering, dintre Siberia si Alaska, are adancimea minima de 45 de metri.In istoria Terrei, toate tarmurile au trecut prin schimbari asemanatoare. Linia coastelor este determinata si de miscarea placilor tectonice, care se afla in cele mai multe cazuri sub apa, si pe care se afla continentele. Placa Pacificului, de exemplu, intra in continuare sub placa vecina, placa Sud-americana. (Acest proces este numit subductie). In punctul de intalnire al placilor este o groapa adanca in ocean, langa tarm. Muntii coboara pana foarte aproape de tarm, si in unele locuri nu exista coasta.Aceste schimbari uriase se produc foarte lent, pe parcursul milioanelor de ani. Ele pot fi deduse doar in urma cercetarilor geologice. Dar unele schimbari se pot vedea de la an la an. Ele sunt cauzate de valuri.Valurile si mareeaValurile marii sunt produse de vanturi si sunt influentate de maree. Mareea este cauzata in principal de forta gravitationala a Lunii. Luna atrage masa de apa care se afla sub ea; astfel ia nastere fluxul. Refluxul apare in acele regiuni ale lumii unde atractia Lunii nu se manifesta asupra apelor din acea zona. Diferenta dintre nivelele fluxului si refluxului (inaltimea fluxului) poate fi foarte mare la Luna Plina si la Luna Noua, cand Luna si Soarele se afla pe aceeasi parte sau pe partile opuse ale Pamantului, astfel fortele lor gravitationale se insumeaza. Acest nivel foarte mare al fluxului apare de obicei de doua ori pe luna. Aceasta inaltare este minima atunci cand forta gravitationala a Lunii inchide un unghi drept cu forta gravitationala a soarelui.Si acest fenomen apare de doua ori pe luna, in perioada cand Luna se afla in primul si ultimul patrar.De-a lungul celor mai multor tarmuri apar doua maree pe zi. Aceasta miscare a maselor de apa este influentata concomitent de rotirea Lunii in jurul Pamantului, dar si de rotirea Pamantului in jurul axei sale. in unele regiuni ale lumii, de exemplu pe coastele Asiei de Sud-est apare doar o data pe zi fluxul. Marimea acestei miscari a maselor de apa are o legatura stransa cu perioada Lunii adica perioada de timp dintre doua Luni Pline. Aceasta perioada are lungimea de 29.5 zile.Mareea este foarte mica pe lacuri si marile inconjurate de uscat, de exemplu pe Marile Lacuri din America de Nord si pe Marea Mediterana este nesemnificativa. Marea Baltica nu are maree aproape deloc. Furtuni devastatoareIn timpul fluxului si refluxului valurile se lovesc de tarm si se retrag. Vanturile care "matura" marea produc valuri si mai mari. Uraganele si alte furtuni devastatoare produc valuri ucigase, insa cele mai devastatoare valuri sunt produse de cutremurele subacvatice. Numele japonez al valului cauzat de cutremur este tsunami. Daca acest tsunami ajunge in zona putin adanca a regiunii tarmului, inaltimea sa poate ajunge pana la 25 de metri, revarsandu-se pe uscat si distrugand aproape tot in calea sa. Curentii maritimi prelucreaza uscatul asemenea prafului de curatat la spalarea vaselor, doar ca in locul prafului este nisipul si pietrisul fundului marii. Cu aceste materiale valurile erodeaza incontinuu tarmul, distrugand baza de stanca.Rocile moi se distrug mai rapid. Daca baza coastei stancoase este roasa de valuri, partile superioare se prabusesc. Sfaramaturile rocii sunt luate de valuri. Valurile cele mai bune pentru a muta sfaramaturile sunt cele scurte si abrupte care apar in furtunile de iarna, aproape de tarm. Furtunile din timpul verii, departe de tarm, produc valuri lungi, intinse. Aceste valuri duc mai mult nisip si pietris pe mal decat poarta cu ele la intoarcere, astfel ca in loc sa distruga, ele construiesc tarmul.De multe ori procesele de distrugere si de construire a coastei au loc in puncte diferite ale aceluiasi tarm, ca de exemplu in sudul Angliei in apropierea orasului Hastings. Langa Fairlight se sfarama metri de stanca anual si ia nastere un golf nou sub presiunea valurilor. Cu cativa kilometri mai spre est, la Dungeness, din sfaramaturi s-a construit o peninsula avand forma unui nas aceasta intrand tot mai mult in mare. La fel se intampla si cu Cape Canaveral din Florida.Unghiul sub care ajung valurile pe mal are efect asupra modului de depunere a materialelor si a abrazivelor. Daca valurile ajung de regula sub un unghi de tarm atunci acestea depun aluviuni. Marea ia de pe un loc si depune in altul nisipul. Astfel creste lungimea tarmului Cape Cod din Massachusetts.Marea creaza forme impresionante prin slefuirea rocilor moi, prin corodarea partilor slabe ale peretilor de stanca. Scobeste pesteri, tunele in roca, iar daca plafonul acestora cade, atunci se formeaza suflatori, in alte locuri valurile scobesc incaperi in partile exterioare ale peninsulelor, acestea cu timpul se intalnesc, formand o poarta abraziva, sus fiind un pod spectaculos de stanca.Recucerirea uscatuluiOamenii care traiesc pe tarm sunt intr-o lupta continua cu marea. Cele mai mari batalii au fost purtate de olandezi. Ei au o zicala: "Lumea este opera lui Dumnezeu, dar Olanda a fost creata de olandezi".
TARMUL CONTINENTAL AL MARILOR
label
Divertisment
calendar_month
2005-11-28, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:53
history_edu
studentie.ro