UNIVERSUL

label Divertisment autorenew 2025-09-29, 16:53
Universul cuprinde tot ce exista - materie, spatiu, energie si timp. Include orice stea, planeta sau corp ceresc.Intinderea uriasa a Universului e de neconceput pentru mintea omeneasca. Partea vizibila a Universului se intinde pana la 1,6 cvadrili de kilometri, si nimeni nu stie cat si ce este in afara acesteia.Despre nasterea si evolutia Universului s-au elaborat numeroase teorii. Cea mai acceptata dintre acestea este teoria marii explozii (Big Bang), care presupune ca Universul a luat nastere intr-o explozie uriasa, acum circa 15 miliarde de ani. Acest eveniment unic a dat nastere nu numai materiei, ci si energiei, spatiului si chiar timpului. Nu are sens sa vorbim despre evenimente sau timpuri dinaintea marii explozii: n-a existat nimic inaintea ei.Parerea astronomilor este ca dupa explozia uriasa Universul a fost inimaginabil de fierbinte, si s-au produs radiatii puternice. Dupa circa 10 secunde s-au materializat particulele componente ale atomilor - protonii, neutronii si electronii. Atomii in sine - in principal hidrogenul si heliul - s-au format cu milioane de ani in urma, cand a scazut temperatura si masa universului a crescut enorm.Radiatia de fondDaca marea explozie s-a produs acum 15 miliarde de ani, Universul ar trebui sa aiba temperatura de circa 3K, adica trei grade peste temperatura O absoluta - exact ceea ce cred astronomii. Prin intermediul radiotelescoapelor s-a receptionat o radiatie de fond din orice directie, ce corespunde unei O. Se presupune ca acesta reprezinta efectul intarziat al marii explozii. In Univers, toate corpurile prezinta o putere de atractie, numita forta gravitationala. Aceasta forta este o caracteristica de baza a fiecarui corp, si este direct proportionala cu masa lui.Gravitatia este forta care mentine pe orbita corpurile astronomice. Luna sta pe orbita in jurul Pamantului in loc sa se deplaseze liber in spatiu. Forta gravitationala a Soarelui tine pe orbita planetele sistemului solar, iar Soarele la randul lui este tinut in pozitie fixa fata de alte stele, cu o forta de intensitate mult mai mare.Soarele este de fapt o stea obisnuita de marime medie. La fel ca toate stelele, Soarele este o sfera de gaze incandescente. Acest cuptor nuclear gigant emite o cantitate uriasa de lumina, caldura si energii de alta natura. Soarele, impreuna cu planetele din jurul lui, formeaza sistemul solar. Restul stelelor par foarte mici fata de Soare, dar aceasta se datoreaza faptului ca sunt mult mai indepartate. Exista stele care au diametrul de sute de ori mai mare decat al Soarelui.Galaxii si steleAstronomii stabilesc pozitia stelelor in functie de constelatii. Constelatia este un grup de stele, care se poate vedea noaptea intr-o anumita zona a cerului. Ele nu sunt neaparat apropiate intre ele.Galaxiile - adevarate insule de stele - reprezinta grupari de stele de ordin superior. Sistemul solar face parte din galaxia numita "Calea Lactee". Calea Lactee nu este nici pe departe cea mai mare galaxie, mai degraba una mijlocie, totusi intinderea ei este inimaginabil de mare. In astronomie distantele se masoara pe baza vitezei luminii (300.000 km/s), care este cea mai mare viteza cunoscuta. Unitatea de masura utilizata de astronomi este anul-lumina, adica distanta parcursa de lumina intr-un an. Acesta este de circa 9,46 mii de miliarde de kilometri. Cea mai apropiata stea este Proxima Centauri. Distanta ei fata de sistemul nostru solar este de 4,3 ani-lumina, adica noi o vedem cum era ea acum peste patru ani. Chiar si lumina Soarelui are nevoie de opt minute si douazeci de secunde pentru a ajunge la noi.Calea Lactee arata ca o roata uriasa cu butuc proeminent. Contine sute de miliarde de stele. Soarele se afla la extremitatea ei, la circa 25 000 ani-lumina de centru, si are nevoie de circa 250 milioane de ani ca sa parcurga odata orbita in intregime.Galaxiile se indeparteaza intre ele si totodata de noi, de parca Universul ar fi in extindere. Acest fapt a inspirat teoria marii explozii.Tipuri de steleStelele pot fi de multe tipuri. Aparitia si stingerea lor se masoara in milioane de ani. Soarele nostru are circa 5 miliarde de ani, si dupa parerea astronomilor, mai are de trait inca atat pana sa inceapa sa moara. Soarele este o stea singulara, dar exista stele duble, formate din doua stele ce se invart una in jurul celeilalte. Exista si stele triple sau multiple.Cele mai mari stele se numesc super-uriase. De exemplu, diametrul Antares-ului este de 330 ori mai mare decat diametrul Soarelui. Super-uriasele au densitati foarte reduse. Urmeaza, ca ordine de marime, stelele uriase, care au diametrul de 10 sau 100 de ori mai mare decat cel al Soarelui. Si acestea au densitati reduse, dar nu ca super-uriasele. Majoritatea stelelor vizibile sunt de categorie mijlocie, cum este si Soarele. Acestea se mai numesc stele de serie principala. Marimea lor poate fi de zece ori mai mare sau mai mica decat cea a Soarelui. Cele mai mici stele din seria principala sunt piticii rosii. Piticii albi, care reprezinta a doua categorie a stelelor mici, nu mai fac parte din seria principala. Acestia sunt de marimea Pamantului si au lumini foarte palide. Densitatea lor este extrem de mare -de la 100000 la 20 milioane de ori mai dense decat apa. Astronomii sunt de parere ca numarul lor poate atinge 5 milioane numai in Calea Lactee. S-au identificat pana in prezent doar cateva sute dintre acestia.Viata unei steleFiecare stea incepe viata ca nor de praf si hidrogen. Exista un numar foarte mare de astfel de nori in Univers. Formarea unei stele incepe, cand, dintr-o oarecare cauza (nu se stie exact care), acest nor incepe sa se contracte datorita gravitatiei, in timp ce norul se contracta, incepe sa se invarta si centrul lui se incalzeste. Cand temperatura nucleului central se incalzeste suficient - vorbim de ordinul milioanelor de grade - iau nastere reactii nucleare.Noua stea este inconjurata cu ramasite de gaze si praf. In cazul Soarelui, din aceste ramasite s-au format planetele. Este aproape sigur ca si in jurul altor stele s-au format planete, pe care s-ar putea sa existe o oarecare forma de viata. Acesta in sine reprezinta o posibilitate extraordinara.SupernoveSoarta unei stele depinde in mare masura de masa ei. Daca o stea ca Soarele isi consuma "combustibilul" de hidrogen, nucleul de heliu se contracta, iar straturile exterioare se extind, in aceasta stare, stelele se numesc uriase rosii. Straturile exterioare dispar cu timpul, si ramane doar nucleul mic alb - acesta este piticul alb. Steaua se raceste treptat, devine eventual pitic negru - o bucata mare de carbon.Stelele care au masa mult peste masa Soarelui sfarsesc mai dramatic. Pe masura ce isi epuizeaza combustibilul nuclear, devin super-uriase cu volumul mult mai mare decat cel al uriasilor rosii. Apoi, sub efectul gravitatiei are loc colapsul nucleului, iar energia degajata fragmenteaza steaua printr-o explozie imensa. Acesta este starea de supernova. Supernovele stralucesc o vreme de miliarde de ori mai puternic decat Soarele, in februarie 1987, pe Pamant a fost vizibila si fara telescop o supernova dintr-o galaxie vecina. De 383 de ani nu se mai vazuse un fenomen asemanator. Dupa starea de supernova, in functie de masa initiala, ramane un corp ceresc de dimensiuni reduse, numit "stea de neutron". Diametrul sau este de ordinul zecilor de kilometri, si se compune dintr-o masa compacta de neutroni. Densitatea acestor stele depasesc cu mult pe cea a piticilor albi.Gauri NegreUneori nucleul supernovelor se prabuseste cu o forta atat de mare incat materia dispare complet. Ce ramane este doar un spatiu cu gravitatie imensa. Puterea ei este atat de mare incat nimic nu-i poate scapa, nici razele de lumina. Aceste spatii se numesc Gauri Negre.Din cauza naturii lor, gaurile negre nu sunt vizibile, dar astronomii cred ca au reusit sa localizeze cateva exemplare. Se cauta stele duble sau multiple cu emisii puternice de radiatii X (Roentgen). Se presupune ca materia se scurge din stea in gaura neagra pe o orbita in forma de spirala. Fenomenul s-a detectat de exemplu in constelatia Cygnus (Lebada), care poarta numele de Cygnus X-l. Unii oameni de stiinta cred si in existenta golurilor "albe". Se crede ca acestea sunt locuri de unde materia iese spre a incepe o viata noua.In Univers exista si alte corpuri ceresti misterioase, de exemplu cuasarii. Acestia par a fi centrii foarte luminosi ai unor galaxii. Unii dintre ei sunt obiectele cele mai indepartate din Univers. Lumina lor a pornit spre noi cu putin timp dupa nasterea lumii. Se crede ca energia emisa de cuasari ar putea proveni numai de la gaurile negre.Pulsarii sunt la fel de fascinanti. Ei emit periodic impulsuri de energie la intervale regulate. Se presupune ca acestea sunt stele neutronice cu revolutie rapida. Nimeni nu stie care va fi soarta finala a Universului. Dupa teoria Universului deschis, expansiunea va continua pana cand toate stelele vor muri si toata energia va fi imprastiata in spatiu. Teoria Universului inchis presupune ca la un moment dat Universul va incepe sa se contracte si pana la urma o sa dispara intr-un eveniment numit Big Crunch (Marea contractie), opusul lui Big Bang. Aceasta stare poate provoca o noua explozie, ce ar putea crea un Univers nou, si astfel se poate genera un sir infinit de explozii si contractii - un Univers oscilant.