Cercul stiintific ?Afaceri, etica si responsabilitate sociala?

1/16881
label Evenimente autorenew 2025-09-29, 16:58
Joi, 3 iunie 2010, Facultatea de Administratie si Afaceri a Universitatii din Bucuresti a organizat cea de-a treia intalnire a cercului stiintific studentesc "AFACERI, ETICA SI RESPONSABILITATE SOCIALA" (AERS). Invitatul special al seminarului a fost prof. Hiroyoki Oba de la Universitatea Reitaku, Kashiwa, Japonia, care a sustinut in fata studentilor prezentarea cu tema: "Does our management style matter? - A lesson from Japanese style of management".

In perspectiva profesorului Oba, managementul japonez ar trebui sa reprezinte astazi o oglinda in care sa se recunoasca toate stilurile particulare de management. Managementul japonez poate fi astfel eficient si placut in acelasi timp.

O idee noua care doreste sa fundamenteze un bun stil de management este redata prin conceptele japoneze GAKUMON si RYOKU. Acestea se refera la o filosofie mai larga, care ar putea fi sintetizata prin trei activitati: a invata de la altii, a se intreba pe sine si a-si lua angajamente ferme. Conditia umana a trecut in istorie printr-o succesiune de etape care in final au condus la un cerc vicios. Umanitatea, aflata initial intr-o stare de dependenta si supunere, a ajuns la conditia de libertate. Au urmat abundenta si satisfactia, care au generat insa apatie si indiferenta, readucand in actualitate starea de dependenta. Prin aplicarea ideilor GAKUMON si RYOKU, acest cerc vicios poate fi spart, iar omul poate fi din nou liber. Instrumentul prin care se poate analiza acest proces este matricea D-CAB (Development Co-creative Alive Being).



Matricea D-CAB consta in pozitionarea propriei opinii intr-unul din cadranele create de un sistem de doua axe perpendiculare pe care sunt reprezentati cate doi parametri. De exemplu, daca parametrii sunt good-bad si loving-hating, iar realitatea analizata este stilul de management japonez, europenii situeaza acest stil in cadranul good-loving. Aceasta opinie generala a fost demonstrata si practic in cadrul seminarului, cand, provocati de profesorul Oba sa completeze aceste matrici, studentii au optat pentru un stil good-loving al managementului japonez. Japonezii, insa, isi considera propria abordare asupra managementului ca situandu-se in cadranul bad-hating. Matricea D-CAB pune in evidenta aceste diferente de perspectiva.

Aplicata in domeniul economic, matricea D-CAB permite managerului sa determine care sunt adevaratele probleme ale companiei, iar acest demers reprezinta un aspect universal al stilului de management japonez. Printr-o abordare culturala si psihologica, metoda japoneza se particularizeaza ca o alternativa viabila pentru practicarea unui management eficient si placut.

Sursa: Unibuc