Invitati:
- Gheorghe Vladutescu, Prof. Univ. Dr. Facultatea de Filozofie
- Andrei Pippidi, Prof. Univ. Dr. Facultatea de Istorie
- Varujan Vosganian, Presedinte Uniunea Armenilor din Romania
- Moderator: Vlad Doroican - PR, Editura Herald
- Gazda: Bedros Horasangian, scriitor Observator Cultural
La eveniment vor mai participa:
- Nicolae-serban Tanasoca, Director Institutul de Studii Sud-Est Europene
- Liviu Franga, Decan al Facultatii de Litere
- Nicolae Balta, traducator
- Aurelian Scrima, Director Editura Herald
- alte personalitati din domeniul culturii.
In continuarea evenimentului va fi organizata o sesiune de intrebari si raspunsuri.
Despre carte:
In “Lumea homerica” Aram M. Frenkian nu are in vedere poemele homerice ca o preistorie, ci prefera sa vorbeasca de "protofilosofie". Aceasta indica si anterioritatea temporala (proton - ceea ce este mai inainte, in timp), dar si pe aceea de intemeiere (prothesis, ca proiect, protasis, ca premisa majora in silogism). Ca "protofilosofie" asadar, "lumea homerica" nu este doar ceea ce precede, dar si ceea ce intemeiaza, fiind astfel, in dispunere verticala, ca substrat care, asemenea subconstientului colectiv de care avea sa vorbeasca Blaga, personeaza continuu.
S-a explicat "minunea greaca", adica filosofia in felurite chipuri, unele mai apropiate de adevar, altele mai indepartate. Frenkian alegea limba ca paradigma, poate ca nu singura, dar, oricum, cea mai tare, fiind cea mai apropiata de mentalitate. "Evolutia limbii si evolutia gandirii", in pereche, sunt astfel de nedesfacut. Reconstituirea "lumii homerice" asa cum o facea Frenkian, o probeaza indeajuns.
Aparuta in 1934, “Le monde homerique” din cine stie ce motive n-a avut, la noi, "soarta" pe care ar fi meritat-o. Rara si in reteaua publica (biblioteci) de ea vor fi luat cunostinta putini. Adusa acum "acasa", prin traducere, poate sa devina o carte pentru toti. Merita! ( Gheorghe Vladutescu )
Despre autor:
Aram M. Frenkian (1898-1964). Dupa incheierea studiilor universitare (Cernauti), studiaza filosofia si limbile clasice in Franta (Sorbona si l' Ecole des Hautes Etudes). Doctor in filosofie cu teza „Cosmologia lui Heraclit din Efes” (1931). Din 1945 este profesor de elina la Universitatea din Bucuresti. Membru al Societatii de stiinte istorice si filologice, sectia de studii orientale; vicepresedinte al Societatii de studii clasice; din 1964 este seful sectiei de istorie la Institutul de logica din Bucuresti.
Opera (selectiv): Etudes de philosophie presocratique I. Heraclite d΄Ephese (1933); Le monde homerique. Essai de protophilosophie greque (1934); Etudes de philosophie presocratique II. Empedocle d΄Agrigente - Parmenide d΄Elee (1938), Le realisme grec (1939); Le postulat chez Euclide et chez les modernes (1940); Despre batranete (1956); intelesul suferintei umane la Eschil, Sofocle si Euripide (postum, 1969). La aceasta se adauga studii de specialitate si traduceri din Sextus Empiricus.