Lansare volumele II si III din Antologia Noica

2/20600
label Evenimente autorenew 2025-09-29, 16:59
Editura pentru Literatura Contemporana, sub auspiciile Universitatii din Bucuresti, in colaborare cu Consiliul Britanic si Institutul Cultural Roman, a publicat recent volumele al doilea si al treilea ale Antologiei Noica, intitulate General Philosophy si Rostirea romaneasca de la Eminescu cetire. Antologia este editata de C. George Sandulescu.

In prima parte din General Philosophy sunt reunite, in traducerea engleza a editorului, fragmente din cartile scrise de Constantin Noica din anul 1934 pana in anul 1949 (cand i s-a dat domiciliu obligatoriu): Mathesis, De Caelo si Jurnal Filosofic.



Volumul incepe cu articolul Moartea omului de maine, publicat in ziarul Criterion in 1934. In introducerea volumului, imediat dupa eseul editorului, Jacqueline de Romilly, Membre de l’Académie Française, evoca personalitatea filosofului in "Du chemin de la vérité…" Partea a doua se ocupa de cartile scrise si publicate dupa ce Noica a iesit din inchisoare in 1964: Sase maladii ale spiritului contemporan si Devenirea intru fiinta. Volumul se incheie cu doua elemente foarte semnificative: (1) transcrierea unei conferinte tinute de Noica in fata elevilor unui liceu bucurestean in anul 1986, cu un an inaintea mortii; (2) un extras din The Observer Weekend Review din 18 mai 1961, care il include si pe Noica printre cei sase prizonieri politici discutati. Acestia au facut obiectul Apelului la Amnistie din 1961 al aceluiasi ziar londonez.

Volumul al treilea al Antologiei Noica – Rostirea romaneasca de la Eminescu cetire – este o marturie a luptei intelectuale a filosofului cu regimul, dupa ce a iesit din inchisoare. Preambulul volumului incepe cu Eminescu asa cum il vede Noica: "omul deplin", vesnic prezent, dar, din pacate, pana in ziua de azi, le mal connu. Urmeaza introducerea Eminescu-Noica: Axiological Linguistics, semnata de editorul cartii, unde este clarificata legatura secreta dintre cei doi. Cititorul gaseste aici canalul de comunicare dintre limbaj si filosofie la Noica, inca nediscutat de alti exegeti din perspectiva aceasta. Este vorba de o perspectiva care ia in considerare nu numai cuvantul ori ideea, ci si gandul de candva al cronicarului Miron Costin: "nu sunt vremile subt carma omului, ci bietul om subt vremi…" Volumul propriu-zis incepe cu pledoaria filosofului ca ar trebui – ar fi de fapt esential – sa avem cu totii acces la Caietele Eminescu. Pentru Noica, poetul roman este dureros de prezent printre noi. Infinit si infinitate sunt idei care ii leaga pe Eminescu si Brancusi. Amandoi ii apar filosofului ca inteligente ce au inteles universul asa cum prea putini o pot face si care au incercat din rasputeri sa impartaseasca viziunea lor, prin cuvant sau prin sculptura. Noica isi alege ca tema Rostirea Romaneasca. Acesta este, asadar, motivul pentru care volumul se incheie cu textele lui Noica despre rost si rostire (amandoua provenind din latinescul rostrum). Cartea are trei Apendice. Primul identifica sursa citatelor ce alcatuiesc introducerea semnata de Noica la Editia Princeps a Manuscriselor Eminescu. Aceste texte au fost scrise de filosof nu dintr-o suflare, ci pe tot parcursul vietii lui. Pe ultima pagina se gasesc zece intrebari hermeneutice, propozitii care contin in ele raspunsurile la toate semnele de intrebare ridicate de acest volum.

Sursa: Unibuc