9/9202
label Evenimente autorenew 2025-09-29, 16:54
Icoanele praznicelor sunt - cu precadere - un Nou Testament in culori,
care, in fapt, contureaza iconografic momentele mari ale vietii
Mantuitorului si, implicit, ale istoriei mantuirii.



Istoria Praznicelor incepe inca din zorii crestinismului, cand,
potrivit datelor transmise, la inceput, pe cale orala, crestinii
comemorau evenimente din viata Mantuitorului.
Toate evenimentele
din viata lui Iisus Hristos sunt paradigmatice pentru viata omului si,
pentru ca sunt atat de importante, era necesar ca ele sa fie asezate in
culori, potrivit cuvantului scripturistic, pentru cunoastere, pentru
comemorare si pentru venerare. Inca de atunci, din primul secol al
crestinismului, se pastreaza elemente iconografice, bineinteles, intr-o
forma rudimentara, elemente care surprind aspecte din viata
Mantuitorului.
Cu timpul, iconografia "dezvoltandu-se" si
icoanele devenind tot mai actuale, in spiritualitatea rasariteana,
gratie pictorilor greci, iar apoi, prin excelenta, rusi, si tematica,
in functie, si de cerintele credinciosului de rand, s-a diversificat.



Ciclul praznicelor a ramas, insa, definitoriu pentru programul
iconografic al bisericilor ortodoxe, registrul celor douasprazece sau
patrusprezece icoane, deschizandu-se, din iconostasul altarului,
privirii celui care intra in biserica.
Totodata, in
biserici exista analogul, tetrapodul sau suportul icoanei de inchinat,
potrivita sarbatorii apropiate. De mentionat este ca fiecare mare
praznic are o perioada de patrusprazece zile de praznuire, pre si post
sarbatoare. Aceasta perioada se intinde intre ziua inaintepraznuirii si
odovanie.
Satul romanesc a fost intotdeauna un martor desavarsit
al praznicului, un pastrator al lui si "un condus" de el. Condus,
pentru ca anul agrar sau alte momente din anul social al satului se
petreceau conform sarbatorilor, chiar daca acestea, uneori, de la an la
an isi modificau datele.
Omul apartinand lumii satului
traditional nu a ramas strain de icoana praznicului, ducandu-si-o in
casa lui, praznicul marcandu-i, inca de la nastere, viata. In felul
acesta, pe intelesul lui, dar, sub nici o forma departat de traditia
autentic ortodoxa, taranul, inzestrat si cu talent artistic a devenit
creator de icoana deci "scriitor" - prin culoare - de teologie.

Expunerea cuprinde trei module: "Iconostasul", "Praznicul in sat" si "Atelierul ideatic al iconarului". Iconostasul, este asezat, potrivit
arhitecturii eclesiastice rasaritene, dinaintea unei abside de altar,
si cuprinde numai registrul praznicelor, pentru a fi evidentiata
importanta si locul acestora, prin arhitectura si iconografie, in viata
crestinului . Praznicul in sat este structurat pe submodule, fiecare
cuprinzand icoana, elementele liturgice si obiectele care, in satul
romanesc, intregesc imaginea praznicului. Atelierul ideatic al
iconarului este compus din elemente atat tehnice (pensule, culori,
suporturi), cat si sugestive pentru inselarea actului creator.
Icoanele din expozitie sunt lucrari pe lemn si sticla ale artistilor iconari Lucia Nica, Marilena Suciu si Nicolae Munteanu.

Aceste icoane vor fi expuse ocazional in bisericile de lemn din muzeul
in aer liber din Dumbrava Sibiului si, totodata, vor imbogati
colectiile de icoane ale Complexului National Muzeal "ASTRA".

Expozitia va ramane pana pe intai iulie si vizitand-o veti putea
intelege de ce "Praznicul si icoana" sunt "luminile din sat"...