Vineri, 8 aprilie, Sala Oglinzilor a Casei Monteoru. Prezenti la lectura, "parizianul" Dinu FLAMAND si, nu Clara MARGINEANU, cum anuntasem in cronica precedenta, ci - intempestiv, veti vedea de ce -, o juna poeta originara din Chisinau, mai exact din Soroca, proaspata mamica Diana IEPURE. Degajat, don Cezar IVANESCU, amfitrionul cenaclului, il prezinta pe Dinu Flamand "pe firul vremii", de la prima lor intalnire din '68, la zi. Poet, eseist, traducator. "Una din prezentele literare cele mai active, in Romania si in Franta". Rezulta profilul unui scriitor de prim plan al literaturii romane actuale, prezent la Oglinzi din dorinta de "a se supune unui exercitiu de stil, foarte necesar", cu riscul de a fi facut "bucati" la receptare: "Un cenaclu este ceva specific romanesc, e foarte bine ca exista; am mai multa incredere in poezie azi decat am avut vreodata; tinerii sa nu renunte la misterul poeziei; trebuie sa depasesti cateva etape de sinucidere ca sa prinzi miezul creatiei; este un risc pe care va indemn sa vi-l asumati", spune D.F. In "nota" franceza a serii, don Cezar anunta ca Editura Junimea a cumparat de la OXUS, Casa de editare pariziana, drepturile de traducere a apreciatei serii "Romani la Paris", coordonata de Basarab Nicolescu.Lectura Dinu Flamand, impresionanta ca tensiune, forta, amplitudine. Diana Iepure, neexperimentata, dar expresiva, cu accent delicios si un temperament care o va conduce probabil departe. Dupa "pauza demagogica", Dinu Flamand il introduce, in aceeasi "nota" europeana, pe inimosul, "foarte bun poet, traducator, editor", belgian de limba neerlandeza, Ian MYSJKIN, care (en francais) isi prezinta revista POSIE in care au aparut/vor aparea poeme de Blaga, Nichita Stanescu, Mazilescu, Flora, Abaluta, pana la Musina, Marta Petreu si Daniel Banulescu. Au comentat lecturile editiei (selectiv): Mihail GALATANU, acest "Pico della Mirandola al Cenaclului", cum hatru il boteaza don Cezar ("Poemele lui Dinu Flamand sunt o versiune mai indepartata a expresionismului celor dantai; sunt poeme foarte limpezi, lucide si translucide, stravezii ca un furou de dama; poezie conceptuala, de o pronuntata calofilie; totul se inscrie intr-o nostalgie a tiparului clasic; singurele indrazneli sunt cele de imagine; "Diana Iepure este o surpriza din categoria poznasa, asumat frustra, scriind o poezie foarte la vedere, viscerala, poate maiakovskiana; poemul este snoava in maniera foarte populara, are culoare locala, lingvistica, pigment de Chisinau"), Violeta ION ( "Diana Iepure scrie o poezie incisiva, cu haz, care incearca sa ajunga cumva in real; Dinu Flamand, o poezie picturala, impresionista, cu acel continut de substanta in stare sa releve propriile spaime interioare ale lectorului"), Carolina ILICA ("Diana Iepure impresioneaza prin fixarea unei peceti poetice; nu exista ceva mai pretios decat sa-si asculte vocea originara si sa mearga in directia ei; Dinu Flamand este un ardelean echinoxist, a evoluat de la lumea taranesca a primelor poeme, umplerea sinelui s-a facut cu orasul; este un foarte mare traducator, in special din Pessoa; nu a fost contaminat de traducator; a castigat in profunzime si in stiinta de a face poezie"), Cristian GALERIU, simpatic si enervant, absolut paralel cu poemele ("O esenta politica in textele celor doi este rusofonia") amendat de don Cezar ("poate antisovietismul, revolta impotriva unui imperiu criminal, devastator"), Diana GEACAR ("Mi-a placut vocea poetica foarte puternica a lui Dinu Flamand, mi-au displacut asocierile greoaie; scrie despre lucruri mari, pe care le supradimensioneaza; poezia Dianei Iepure este la polul opus; mi-a placut chiar foarte mult; hazul este folosit pentru a starni reactii si senzatii"), Dinu Flamand ("Sunt poeme cu replici evidente la locuri comune in filozofie; m-am amuzat punand concepte filozofice in viata de zi cu zi"), Marian DRAGHICI, tras din memorie ("Dinu Flamand e un poet de o respiratie ampla, cu expresia dusa uneori pana la limita indicibilului, in zone unde poezia romana n-a mai calcat pana la el; contaminat difuz de Pessoa, are aceeasi indrazneala a unei poezii de mari deschideri, a numinosului intelectiv; intre poemele din VATRA, cel putin doua, BOCITOARELE si MON PRE cred ca sunt geniale; prin comparatie, Diana Iepure scrie o poezie lenesa, dar o scrie bine, cu dezinvoltura; are sansa ei"), Cristian FULAS ("Dinu Flamand practica un textualism bine pus la ora la care trebuie pus, intr-o poezie a subtilului, catre poeticul pur"), Cezar Ivanescu ("Diana Iepure are alt gen de poezie, directa, de revolta; finalitatea ei este fericita, reuseste sa atinga note grave, fara nimic vulgar"), Dinu Flamand ("Exista o varsta a scrisului cand stilurile nu mai au importanta; poezia isi pune alte probleme, te intereseaza doua-trei teme care te locuiesc continuu, le scrii si rescrii; e foarte bine sa continui sa scrii dupa 55 de ani") si citeste, din VATRA, poemul BOCITOARELE, pour la bonne bouche. Don Cezar Ivanescu, conclusiv: "Ne oprim aici, cei mai tineri au realizat ca un autor de o anumita varsta si notorietate nu se mai schimba decat din interior, prin forta propriului talent; exceptie rarisima, Arghezi, cu FLORI DE MUCIGAI; Dinu Flamand a inceput cu poezie conceptuala si asa va sfarsi, structurat, limpede, de la un prim expresionism la clasicism paulvalry-an, pe o linie de chilibru si forta stapanita de o mare lumina, care iradiaza in tot discursul sau; mi se pare un lucru minunat ca, desi departe de tara, continua la un nivel magistral sa-si scrie poezia lui; volumul cu aceste poeme va fi unul deosebit; Diana Iepure este o poeta absolut remarcabila, scriind o poezie vie, de riposta, cu o limba romana foarte buna, de culoare usor locala; cateva din poemele citite sunt antologige; dar mai are vreo 20 de ani de muncit ca sa ajunga la sublim". Vlad Ciobanu, intarziat la soarea, bulverseaza adunarea cu un anunt: "Clara Margineanu m-a rugat telefonic sa transmit ca, venind la cenaclu, i s-a facut rau pe drum; a fost dusa la spital, cu salvarea; raul a trecut". Nu putem decat sa-i uram sensibilei si talentatei noastre colege o sanatate de fier, ca data viitoare sa ajunga la cenaclu fara emotii, spre bucuria cititorilor ei.Vineri, 15 aprilie, la Oglinzi sunt provocati sa lectureze foarte junii poeti Cosmin CIOTLOS si Eugen CAZAN.
"Tinerii sa nu renunte la misterul poeziei"
label
Evenimente
calendar_month
2005-01-01, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:58
history_edu
studentie.ro