Hram: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

Adresa: Cartierul Clocociov, Slatina, jud. Olt

Stareta: Iulia Bagaceanu

Telefon: +40.249.435489

Se afla situata in sudul orasului Slatina si este atestata documentar din secolul al XVI-lea, din vremea lui Neagoe Basarab (1512-1521), dupa cum este mentionat intr-un zapis din 1512. Acest asezamant a fost refacut de catre Mihai Viteazul (1593-1601). Degradarile survenite dupa 1628, determina o noua refacere in timpul lui Matei Basarab, de catre marele dregator Dinicu Buicescu (vel-aga).

Zidirea bisericii incepe in 1645 si dureaza cateva luni. In cursul secolelor XVII-XVIII manastirea este cunoscuta prin proprietatile si veniturile de care dispunea, fiind inchinata manastirii Cutlumus de la Muntele Athos.

Incepand din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, dar mai ales dupa secularizarea averilor manastiresti, viata monahala incepe sa decada, cutremurul din 1838, primul razboi mondial dar si un devastator incendiu, ducand la degradarea complexului arhitectural. Intre anii 1980-1981 s-au facut restaurari cu sprijinul financiar al Episcopiei Ramnicului.

Datele cele mai complete asupra aspectului manastirii ni le ofera catagrafia din 1862, din care aflam detalii asupra unor constructii azi cu totul disparute. Aflam din aceasta ca biserica avea trei turle. Catapeteasma veche a fost refacuta, pastrand insa cele doua icoane praznicare si cinci icoane mari imparatesti. Curtea era imprejmuita cu ziduri, iar deasupra intrarii se afla clopotnita.

In forma in care se prezinta astazi, prin arhitectura sa, manastirea Clocociov, cu toate degradarile ei succesive datorate restaurarii, care a cautat sa respecte si sa pastreze trasaturile vechii asezari, se inscrie intre monumentele de la mijlocul secolului al XVIII-lea dominate inca de caracteristicile stilistice ale epocii lui Matei Basarab. Ca si la acestea, varietatea formelor este temperata de sobrietatea si simplitatea costructiei la care decoratia este folosita cu masura.

Biserica este din zid, in plan triconc, interiorul cuprinzand altarul, naosul si pronaosul. Pridvorul este deschis, cu arcade rotunjite pe stalpi circulari si grosi din zid.

Pisania dateaza din 1645, iar usa de la intrare, mobilierul si stranele sunt din lemn sculptat. Din pictura veche se mai pastreaza tabloul votiv, remarcabil portret de familie, cu portretele ctitorilor si ale descendentilor sai directi.

Manastirea pastreaza partial zidul de incinta, inalt, cu masivi contraforti pe laturi, care imprimau totodata un caracter de aparare a complexului. Pe latura de apus se gaseste clopotnita – constructie din doua nivele, parterul flancat in interior de doua nise in grosimea zidului peste care se ridica turnul refacut la restaurare in forma hexagonala cu deschideri arcuite, in interiorul caruia sunt pastrate clopotele. Pe fatada principala o decoratie in zimti de caramida contureaza deschiderea semicirculara a portii, unde este pictata icoana hramului – Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Aceeasi decoratie se continua si pe celelalte fete ale turnului, ca si in jurul deschizaturilor de pe tambur.

In incinta manastirii gasim si un muzeu care detine o importanta colectie de arta veche romaneasca, ce cuprinde icoane, piese de arta decorativa in special argintarii, broderii, tesaturi si sculpturi in lemn, carti cu ilustratii gravate in lemn, executate in cele mai cunoscute tipografii din tara, de artisti romani renumiti. Prezentate cu grija, ele constituie o colectie de o importanta valoare istorica si culturala, evocand momente din trecutul manastirii ca si o indelungata si intesa activitate creatoare din domeniul artelor decorative.



De o rara calitate artistica, reprezentative pentru opera lui Matei Basarab, sunt patru icoane imparatesti: Iisus Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu Iisus, Sfantul Nicolae si Adormirea Maicii Domnului, piese de mari proportii, provenite din Biserica Samburesti – Olt, lucrate in atelierele domnesti din Targoviste si dateaza din 1647-1645, opere daruite de Marco vel Armas si sotia sa jupaneasa Rada. Caracterizate prin tipologia arhaica a figurilor, ca si prin impodobirea fondului si cadrelor cu bogate motive florale incizate si aurite, acestea se incadreaza in stilul numit decorativ, care marcheaza traditia in pictura veche a secolului al XVI-lea si pictura de icoane a epocii brancovenesti.

Pe langa acest muzeu, aici se mai gaseste si un atelier de tricotat.

Aici a trait si a lucrat calugarul Naum Ramniceanul (1764-1839), autorul Cronicii Inedite de la Blaj si al Istoriei Zaverii in Valahia, in care trateaza despre Revolutia lui Tudor Vladimirescu.

Manastirea se bucura azi de conditii de viata moderna si cultiva cu cinste grija pentru pastrarea unui vestigiu important din trecutul artistic si istoric al neamului romanesc, avand posibilitati de cazare.