MUZEUL DE ISTORIE DIN ROSIORI DE VEDE

calendar_month 04 Sep 2007, 00:00
In urma reorganizarii institutiei din perioada anilor 1984-1988, sub indrumarea si cu sprijinul permanent oferit de specialisti de prima marime ai muzeografiei romanesti ca: regretatul prof. Iulian Antonescu, director general al Muzeelor pe tara, prof. Gelcu Maksntovici – sef de sectie la Muzeul National (sectia de Istorie Contemporana), prof. Panait I. Panait – directorul Muzeului Municipal Bucuresti, prof. Maria Georgescu, tematica institutiei muzeale rosiorene s-a profilat pe probleme de istorie locala. A crescut nivelul stiintific si continutul de idei al expozitiei de baza, s-a perfectionat forma grafica si de prezentare a exponatelor.
Inaugurat in actuala sa forma la 24 ianuarie 1987, muzeul cu o suprafata de 350 m2, ofera vizitatorului cronologic si tematic aproximativ 3000 de documente, facsimile, imagini fotografice, marturii ale prezentei permanente in istoria patriei.
Muzeul Municipal de Istorie Rosiorii de Vede, cuprinde istoria unei asezari de peste 600 de ani. Acest colt de tara, are un trecut bogat, fiind reflectat in numeroase materiale rezultate din sapaturile arheologice din zona: sabia miceniana (sec XIV i. Hr.), tezaurul de la Peretu (sec. IV i. Hr.) si multe unelte si arme de fier din cetatea dacica de la Albesti (sec. IV-III i. Hr.), Dulceanca (sec. IV-VI).
Momente ca Mircea cel Batran, Mihai Viteazul, 1821, 1848, 1859, 1877-78 sunt bogat documentate in salile muzeului. Ca urmare, din ianurie 1988 institutia poarta denumirea de Muzeul Orasenesc de Istorie, iar din ianuarie 1995 de Muzeul Municipal de Istorie Rosiorii de Vede.
In incercarea sa de a se implica tot mai mult in educatia localnicilor, Muzeul Municipal de Istorie a desfasurat o munca permanenta concretizata in simpozioane, expuneri, comunicari, cicluri de conferinte, expozitii temporare, etc.
Din primavara anului 1991, cu sprijinul Inspectoratului pentru Cultura al Jud Teleorman si in colaborare cu Ambasada Republicii China la Bucuresti, Muzeul de Istorie Rosiorii de Vede, a fost gazda unor interesante expozitii de arta chinezeasca. Astfel, in perioada 14.05-10.06.1991, a fost deschisa la sediul muzeului o expozitie de fotografie artistica chinezeasca, infatisand diverse domenii ale civilizatiei chineze contemporane. Activitatea expozitionala a continuat in lunile octombrie-noiembrie 1991 cu oragnizarea la sediul muzeului rosiorean a unei expozitii a artistilor plastici teleormaneni, membri ai cenaclului IJAP "Stefan Dumitrescu" din Alexandria.
In anul 1992 – continuindu-se colaborarea Muzeului rosiorean cu Ambasada Republicii China la Bucuresti, in perioada iunie-septembrie au fost realizate alte doua expozitii de arta chinezeasca: una de sculptura in scoica,corn de bovina si jad si alte evantaie.Maiestria, ingeniozitatea, acuratetea, farmecul au fost numai cateva elemente care au dat dimensiunea universului creat de lucrarile expuse. Finele anului 1992 a fost marcat pentru orasul Rosiorii de Vede de o suita de manifestari, pline de incarcatura emotinala deosebita care a lasat ecouri adanci in inimile participantilor, fie ca au fost localnici, fie invitati. Este vorba de manifestarile prilejuite de comemorarea a 76 de ani de la Sarja de la Rosiori (din noiembrie 1916). La reusita acestor manifestari, Muzeul Orasenesc si-a adus o contributie substantiala, mentinand de atunci o legatura permanenta cu Asiciatia Traditiei Cavaleriei Romane din Bucuresti, care a fost de fapt initiatoarea comemorarii evenimentului amintit.
Cu acest prilej, pe strada Corlatescu, a fost montata o placa comemoratorie – oferita orasului de Asociatia mai sus mentionata – care readuce in memoria rosiorenilor, evenimentele din toamna anului 1916. In lunile iunie-iulie 1993 la sediul Muzeului a fost organizat cu sprijinul Inspectoratului pentru Cultura Teleorman si a doamnei Mercanu, o interesanta expozitie de sculptura sub genericul "Medalion – Emil Mereanu", expozitie realizata cu prilejul implinirii a 90 de ani de la nasterea artistului. La vernisajul expozitiei, care a avut o puternica priza la public si care a fost urmat de o comunicare:"Viata si opera sculptorului rosiorean -Emil Mereanu" a participat si sotia sculptorului. Luna noiembrie 1993 – a fost marcata de organizarea simpozionului "Personalitatea politica – militara a lui Mihai Viteazul", prilejuit de implinirea a 400 de ani de la inscaunarea acestuia ca domn al Tarii Romanesti. In luna aprilie 1994 cu ocazia sarbatorilor de Pasti, Muzeul Orasenesc de Istorie in colaborare cu Protoieria Rosiorii de Vede si Muzeul de Arta Turnu Magurele a organizat la sediul muzeului o expozitie de carte religioasa si icoane vechi. Vernisajul a fost insotit de o interesanta expunere: "Carte veche romaneasca existenta in judetul Teleorman". Activitatea expozitionala a institutiei a continuat in mai 1995 – prin organizarea a doua expozitii: In prima decada a lunii noiembrie, profesorul Iulian Chivu a fost initiatorul si realizatorul unei interesante expozitii avand ca generic " De la presa revolutiei….la revolutia presei". Posesor a unei importante colectii de publicatii, aparute in perioada de dupa 1989, completata de colectiile Muzeului de Istorie, aceasta expozitie a pus la dispozitia publicului peste 200 de publicatii aparute in perioada 1989 – 1995.
Continuand colaborarea cu Fundatia "Mihai Eminescu ", condusa de profesorul Nistor Teodorescu, in cadrul "Zilelor Eminescu" au organizat in salile muzeului o frumoasa expozitie de grafica si pictura inspirata din opera eminesciana. Ridicarea la rang de municipiu a urbei rosiorene, a fost marcata si de institutia noastra prin realizarea unor manifestari specifice. Astfel a fost creata expozitia foto–documentara "Rosiori de Vede – prin veacuri si milenii". Intrunind un numar impresionant de fotografii si documente, expozitia aduce istoria urbei rosiorene de la inceputurile sale pana la evenimentul sarbatorit de rosioreni la 20 mai 1995. La 5 noiembrie 1995 a avut loc la sediul muzeului vernisajul unei expozitii foto-documentare, avand ca generic "Europa azi", expozitie realizata in colaborare cu Consiliul local al copiilor, actiune inscrisa in cadrul programului P.A.L.T.I.N - la care participa si copiii din Rosiori de Vede. Inca inainte de infiintarea institutiei muzeale rosiorene in anii 1968-1970, personalul specializat de mai tarziu al muzeului, profesorul Petrica Voivozeanu si profesorul Anastase Stirbu au participat la sapaturile arheologice de pe santierul de la Dulceanca, organizate de Institutul de Arheologie Bucuresti si conduse de profesorul universitar Suzana Fercle.
Sapaturile au fost reluate in octombrie 1985 – de acelasi colectiv, din partea muzeului participand profesorul Costescu Corneliu. In anul 1982 au fost facute cercetari la Lunisul Transalutanus, in special in zona Castrului Gresia, de catre Institutul de Arheologie Cluj. In anul 1990 cu ocazia sarbatoririi unui an de la Revolutia din Decembrie 1989 – din initiativa Muzeului Orasenesc a fost realizata si montata placa comemoratorie de pe Troita inchinata eroilor Revolutiei. La finele anului 1994 s-au efectuat mai multe deplasari la Alexandria si Bucuresti in vederea intocmirii documentatiei pentru stema municipiului si depunerea acesteia pentru avizare la Comisia Nationala de Heraldica si apoi pentru aprobare la Guvern.Astfel municipiul Rosiorii de Vede este singura localitate din judet posesoare a stemei noi, realizata dupa ultimele cerinte ale noi heraldici de dupa 1989. Pe parcursul anului 1995 s-a completat in Fototeca R.A.I. "Caresi" S.A. un reportaj foto mai vechi cu imagini din municipiul Rosiorii de Vede (aproximativ 30 de imagini), care a servit apoi la realizarea celor doua pliante: "Rosiorii de Vede –1995 – municipiu" si "Rosiorii de Vede-610 ani de atestare documentara". Muzeul si-a adus contributia si la realizarea celor doua foi volante "Rosiorii de Vede – 1995 – municipiu si "Rosiori - 610 ani", prin articolele cuprinse in paginile acestor foi volante – facand cunoscuta o data in plus, istoria urbei de pe Vedea si pe cea a institutiei muzeale. In perioada lunilor iunie-iulie, incepand din anul 1992, in cadrul Muzeului de Istorie si-au desfasurat practica de specialitate, un numar insemnat de studenti ai Facultatii de Itorie din cadrul Universitatii Bucuresti si ai Facultatii de Arhivistica din cadrul Academiei de Politie din Bucuresti. In cadrul activitatii de cercetare reprezentanti ai muzeului s-au deplasat la Arhivele Statului Filiala Alexandria, Arhivele Statului Bucuresti si Muzeul Militar National, pentru realizarea documentatiei necesare completarii basoreliefurilor care lipsesc de pe Monumentul Eroilor si care urmeaza a fi restaurat.
Noutati




