In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupand cca. 9894 ha. in 1952 (anul in care a fost inregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare.
In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.
Incepand din anul anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.
Scopul desemnarii Masivului Piatra Craiului ca si parc national este acela de a asigura conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea si incurajarea turismului, constientizarea si educarea publicului in spiritul protejarii naturii si a valorilor sale.
Prapastii - Vladusca - Grind - Piscul Baciului
Plaiul Foii - Spirlea - Marele Grohotis - Moara Dracului
Datorita frumusetii deosebite a muntelui in anii urmatori a crescut numarul de turisti in Piatra Craiului, majoritatea facand parte din Asociatia Carpatina Transilvana (Siebenbürgischer Karpaten Vereins- SKV).
Acestia au folosit la inceput , pentru adapost, stanile ciobanilor apoi au construit primele cabane si refugii. In 1881 au fost ridicate cabanele de la Plaiu Foii si Vladusca . Cabana din poiana Vladusca a avut o existenta scurta si zbuciumata , arzand in anul 1896 , fiind reconstruita in acelasi an. Douazeci si cinci de ani mai tarziu (1921) este distrusa de o avalansa.
Cabana Plaiul Foii a fost initial refugiu de vanatoare (tip adapost). De asemenea in apropiere fiind construite doua pichete graniceresti . In 1999 vechea cabana este demolata si construita alta noua, moderna.
O organizatie care s-a implicat in constructia de cabane a fost EKE, care in 1897 a construit cabana Curmatura, in locul unui fost refugiu de vanatoare. In 1938 a inceput sa se extinda. Cabana se pastreaza pana astazi fiind una din cele mai importante din Piatra Craiului. Deschiderea de noi trasee catre creasta a impus construirea de noi refugii in cele mai importante zone de acces : Diana ( 1920-1930) si Vf. Ascutit ( 1945 - 1950 ). Refugiul Diana (la inceput purtand numele de refugiul Consomol) a fost mai intai adapost de vanatoare. In anul 1975 a fost reconstruit cabana cu 20 locuri de catre Salvamont Zarnesti si elevii Liceului Teoretic Zarnesti (fiind folosita si ca punct Salvamont). A ars in 1980. Pe locul ei s-a construit un refugiu sub forma de sopron de Vanatorii de Munte iar in 2003 a fost inlocuit cu unul nou de catre Administratia Parcului. Refugiul de la Varful Ascutit a fost construit in perioada 1945-1950 fiind denumit "Refugiul 7 Noiembrie" . A ars in 1975, fiind reconstituit in scurt timp din fibra de sticla. A fost primul refugiu iglu din Piatra Craiului. A fost inlocuit cu altul identic in 2000 de catre Administratia Parcului. Refugiul Spirlea a fost construit ca adapost pentru bateria de tunuri intre anii 1942-1945. Apoi a fost folosit ca baraca pentru muncitorii forestieri. Intre anii 1970-1972 se construieste de catre Salvamont Zarnesti un "Refugiu Salvamont" care putea fi folosit si de turisti. In anul 1980 arde. Se construieste un alt refugiu turistic din lemn. In 2002 a ars din nou dupa ce fusese reparat cu un an inainte . In 2003 a fost construit un refugiu tip iglu. Refugiul "Varful La Om" a fost construit in anul 2003 de catre Administratia Parcului.
Fauna si floara:
Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana pana in prezent fiind identificate peste 216 de specii unele rare sau endemice: Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta sandorokovacsi subspecie endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pieris bryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc.
Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).
Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1170 de specii si subspecii de plante. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de specii spontane se poate afirma ca Parcul National Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de plante superioare care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanta deosebita a Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de flora, in special pentru conservarea endemitelor carpatice.
Localitatile din jurul Parcului sunt reprezentate de orasul Zarnesti si comunele: Bran, Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de comunele Dambovicioara si Rucar pe raza judetului Arges. In cadrul localitatilor mentionate, impactul cel mai mare asupra Parcului il au: orasul Zarnesti, comunele Rucar si Dambovicioara si satele: Pestera si Magura (comuna Moieciu), Sirnea (comuna Fundata).
Contact: Administratia Parcului National Piatra Craiului, Str. Raului nr. 27, Zarnesti, Jud Brasov 505800
tel/fax: +40 0268 223165
email: office@pcrai.ro
